Adevărul Harghitei, aprilie-iunie 1991 (Anul 3, nr. 327-375)
1991-06-04 / nr. 360
Ami Hi. Nr. 1.## IntNAi iMierrMtKM \i. luj m virghita M*r«. 4 iwri* mi4 #»*í*l - SW Şi totuşi, copilăria... Itt acest an, mai mult ca şi alţii, copiii noştri au simţit că 1 Iunie este intr-adevăr o zi făcută pentru bucuria lor. Nu putem consemna in acest spaţiu toate acţiunile ce au avut loc în judeţ, după cum nu-i putem arăta cu degetul pe toţi acei care n-au făcut nimic sau mai nimic. Sâmbătă. Miercurea-Ciuc. Mare animaţie la Şcoala generală numărul 9. După concursul de desene pe asfalt a urmat un carnaval, o paradă a măştilor ii dans. Chiar şi bufetul a fost deschis. Oricum, părinţii prezenţi şi ei în şcoală au adus lei felul de bunătăţi. Profesori, învăţători, părinţi şi copii, pe clase, au făcut din această şi nu un moment festiv, ci o sărbătoare. La reuşita acţiunii a pus umărul şi Asociaţia culturală „Miron Cristea-1. Acţiune ce venea în continuarea spectacolului ce a avut loc cu o zi înainte în sala de festivităţi a Şcolii generale numărul 8. S-a stat şi în picioare ... Fiind vorba de spectacole, trebuie neapărat să-l amintim pe cel susţinut la Casa de cultură a sindicatelor de Liceul ,,Octavian Goga", deosebit de reuşit. Unind itinerarul ce nu-i presupusesem, ajungem la Şcoala generală numărul 1 „Petőfi Sándor", unde în curte, sub supravegherea unui profacor mai mulţi «copii jucau handbal Sinter» asiguraţi că ceea ce se tafmplă nu are nici o legătură cu 1 Iunie. Nici ceea ce se întâupla 1« Şcoala generală numărul 8 „József Attila" nu avea tangenţă cu sărbătoarea în căutarea căreia ne aflam : curs de limba germană pentru adulţi. în sfîrşit apropiindu-ne de „Ady Endre", auzim muzică. Două clase a VII-a erau un carnaval, de faţă fiind şi părinţii. Mai de dimineaţă a avut loc un moment poetic în cadrul căruia s-au recitat poezii de Eminescu în limbile română şi maghiară. Cu o zi înainte, un spectacol de două ore la Casa municipală de cultură. Ai fi putut scrie chiar o poveste cu titlul „Copiii au intrat în palatul căpcăunului", rărindu-i pe sărbătoriţi şeztoci ciorchine pe treptele acoperite cu covor roşu ale fostei intrări a fostului comitet judeţean de partid. Filiala Harghita a Crucii Roşii Române a făcut tot ce s-a irtat în putinţă pentru a fi la înălţime : a organizat concurs de desene, de recitări, de poveşti, vizionări de filme de desene animate, a dat cadouri tuturor, preţul biletelor de tombolă a acoperit doar preţul tiparului, toţi participanţii primind premii. Adică, s-a plecat de la ideea că nici un copil să nu plece cu sufletul întristat din faţa camerei numărul 1 din clădirea Prefecturii. Ce n-a putut face : să „lărgească“ spaţiul clubului, de fapt tot acea cameră numărul 1, sau să închirieze o sală mare în oraş pe măsura afluenţei participanţilor. Dar, să sperăm. Şi la anul va fi 1 iunie! (Jutin Cenifra). l de la domnul Mihail Filifron, pitici-vicepreşedinte al organizaţiei judeţene a F.S.N. aflăm că la Ghheorgheni zilei copilului i s-a dat o mai importanţă, la momentul festiv participând conducerea Primăriei oraşului, reprezentanţi ai unor formaţiuni politice, precum şi ai unor asociaţii culturale şi cu scopuri umanitare. Au avut loc concursuri de desene pe asfalt, întreceri de biciclete şi triciclete, toţi participanţii primind premii (pentru rezultata sau de cottiiare) Spre deosebire de anul precedent, mad copiii români au fost „uitaţi", de această dată cu toţii, aşa cum este şi firesc, s-au bucurat împreună de ziua lor (10.) Cadrele de poliţie de pe întreg cuprinsul judeţului şi cine ale batalionului de jandamii din Gheorgheni şi-au reunit, din nou, eforturile pentru a da viaţă unui gest care îi onorează. De 1 iunie, într-un cadru festiv, au oferit copiilor de la Casa de copii din Şumuleu, ciocolată de diferite sortimente, după ce, cu cîteva luni în urmă, le dăruiseră săniuţe. — Dar ajutorul nostru, ţinea să precizeze d-l colonel Iszlay Francisc, nu se rezumă doar la atît Organele de poliţie sprijină constant conducerea instituţiei în soluţionarea unor probleme sociale, organizează întîlniri cu copiii — mai ales cu cei din ultimii ani — în ideea de a-i orienta către anumite profesii şi fiu rămîn indiferente la întreaga problematică cu care aceştia se confruntă. Un lucru, însă, ar mai trebui rezolvat şi el nu ţine numai de noi. De aceea aş face apel către toate organele educaţionale din judeţ să ne ajute, atunci când este cazul, să putem asigura o locuinţă şi un loc de muncă tinerilor care au fost crescuţi şi educaţi în casele de copii. (Ştefana Drăghiei) însemnări Ei cred in puritatea naturii Atmosferă .. încinsă intr-linul din cabinetele de biologie ale Liceului „Octavian Goga". Au mai rămas citeva minute pînă la debutul fazei municipale, a întrecerii „Din viaţa păsărilor. Noi, ocrotitorii păsărilor". Sub îndrumarea atentă a prof. DOINA DUȘA, cele două echipaje, „Lăstar 1“ și „Lăstar 11", din cadrul „Clubului elevilor“ din Miercurea-Ciuc sunt gata de ... start. (Con?, in pagin ai Gheorghe CHIPS* Sesiuniile referate „Orivinni “ Aflată la pruna ediţie, acum la puţin timp după ce am sărbătorit 110 ani de la naşterea „poetului pătimirii noastre“, sesiunea de referate „Octavian Goga“, vine să completeze imaginea unui jalon de referinţă din istoria literaturi române. Manifestarea a fost organizată de catedra de Limba şi literatura Română a liceului din Miercurea-Ciuc ce poartă numele poetului, desfăşurîndu-se in incinta acestei instituţii de învăţămînt. Au fost prezentate 9 comunicări, fiind prezenţi profesorii de specialitate din zona Ciucului. Cu această ocazie participanţii au putut vizita o foarte interesantă expoziţie de carte rară, organizată de profesorul Cornel Colceriu din Odorheiu Secuiesc, tipăriturile fiind proprietatea domniei sale. (I. Cornirath .CARITAS“ sau tinemi în jmg.a .]-a B1' Ved«,« din oraşul Ghewr «*e«H Uniţii şi neunţi sunt fiii aceleaşi Biserici strămoşeşti! Despre unitatea de tradiţii, care durează doiar de la despărţirea celor două biserici româneşti, unitate bazată pe conştiinţa unităţii de neam, pe faptul că uniţii şi neuniţii au fost şi au rămas fiii aceleiaşi biserici strămoşeşti, avem, de-a lungul vremii, multe dovezi. Una dintre acestea datează din jurul anului 1800 şi se datorează marelui cărturar Petru Maior strălucit reprezentant al Şcolii Ardelene : „Uniţii şi neuniţii şi la îngropăciunea morţilor, şi la maslu şi intru alte tocmele duhovniceşti şi bisericeşti se adună laolaltă, etnii, slujesc împreuna, fără a se sfii unii de alţii, şi paparenii, şi cei imiţi şi cei neuniţi, ferd de deosebire, cheamă la unele ca aceste preoţi nemţiţi şi uniţi, numii cu preoţii nu slujesc liturghia unul în biserica altuia, măcar că şi aceasta am văzut făcîndu-se cite odată. (...) Ce e mai mult, fărâ osebire se ispovedesc uniţii mireni la preoţii neuniţi şi neuniţii la preoţii uniţi, ba şi înşişi preoţii fac aceiaşi Pre multe locuri nici nu mai auzim cum vorbă de unire şi de neunire, numai cît pe liuii ii cheamă uniţi şi pe ceilalţi neuniţi după felul arhiereului căruia sunt suspuşi“. Pentruştiinţa cititorilor, v-am preciza că autorul acestor roduri, protopopul Petru Maior, a făcut parte dintre cei „urâţi“. Dacă asemenea mărturii frumoase ne vin tocmai de acum aproape două veacuri, cu atât de neînţeles sunt acţiunile unor preoţi şi prelati greco-catolici din zilele noastre, îndreptate, cu ură şi răzbunare, împotriva Bisericii Ortodoxe, incercînd să dezbine cu orice chip pe credincioşi, de parcă nu tori am fi români! în acest context, de neînţeles este şi comportamentul părintelui Gheorghe Sivea din Bilbor, despre care nu aş fi vrut să scriu niciodată la paginile acentul ziar, gîndindu-mi mereu la vârsta ta înaintată, la starea sănătăţii dumisale ; dar mai ales, am trăit mereu cu speranţa că poate, poate va cugeta mai profund la ceea ce face Şi se va opri. .Speranţe deşarte, deoarece acum m-am convins că dumnealui nici nu vrea fi nici nu poate să fie altfel, de cum este un Incrîncenat greco-catolic. Asta, cu toate că a slujit Biserica Ortodoxă vreme de vreo 40 de ani . De slujit, e drept, a slujit-o, dar cum numai Dumnezeu ştie şi numai Sî (1 va judeca. Cre(Cont în pag. a 3-a) «ie SANORfj