Adevărul Harghitei, octombrie-decembrie 1991 (Anul 3, nr. 427-477)
1991-11-26 / nr. 459
v Legea nr. 1 * S-a votat, în pofida scepticismelor, Legea nr. 1 a ţării, imperfectă ca orice lege, dar, una peste alta, Constituţia noastră este mai mult bună decit rea. Sunt şi eu de părere că, dacă tot n-a coincis cu alegerile locale (caz in care se evita cheltuirea unui buget şi aşa sărac), referendumul privind forma deguvernămînt trebuia organizat înainte de adoptare. .Hai ales că rezultatul se cam ştie. • D-l Iorgovan susţine că la acest referendum s-ar fî opus Petre Roman. Dacă e aşa, n-a făcut bine. S-ar fi anulat, astfel, o bună parte de animozităţile create în Constituantă. Opţiunea pentru republică semiprezidenţială mi se pare una fericită. Republica parlamentară implică alegerea preşedintelui de parlament: or, cîteva sutedeinşi pot fi mait mai influenţaţi de jocul poi.'n.. decit 17 milioane. După'â'ita interdicţie privind expresia’ politică," doresc,’ să-mir aleg singur preşedintele şi nu m-aş dat în această problemă. Pe mina, să zicem, a d-lul Dan Lăzărec cu' Nu m-au'supărat nici cei cere au v'etat îr.-potrîvă, cu excepţia celor ce s-au exprimat în bloc, ne- IV, / - t să depl.-eană disciplina, de partid de o cuimită esenţă. De. accsa,cred că Mesajul pre.ssăvilslui adresat Cc.istituantei n-a făcut decît să-i scadă gupolaritatea : price s ar fi îr.csrit în Constituţie, U.D.M.R. ar fi fost oricum împotrivă, atîta timp cit fraza de cel.ut sună rrtă el : „Romenia este cert r.".Venal, c . : u şi independent, uniter şi M. vî . ni N . Constituţia noastră are şi originalităţi (altfel n-am fi români), cum ar fi de pildă reprezentarea de drept a minorităţilor care nu pot îndeplini numărul devoturi pentru un mandat. Sigur, vizavi de textul Constituţiei se pot emite, păreri şi păreri. Dar dacă specialiştii de marcă în drept constituţional şi drept comparat afirmă că legea noastră de bază ţine seama de toate realizările în materie şi că este una dintre cele mai democratice Constituţii din Europa, nu văd ce motive am avea să nu-i credem- M. GROZA Anul III, Nr. 459 Szőcs Géza — în pagina a 3-a — Marţi, 28 noiembrie 1991 MIGIURIN AR CRĂPA DE. CIUDA Colo, un miez de toamnă, mai erau pe cîmp cam 00 hectare de secară. Noroc cu valul de frig care a îngheţat pământul acum două săptămâni, astfel că maşinile au putut intra în lan , şi lucra cu spor, dar numai pina s-a înmuiat iar ’vremea. Au mai rămas cam 15 hectare de secerat. Se aşteaptă din nou gasul salvator care să îngheţe pământul... Cumsa culmilor este că recolta strânsă cu ocazia primului ger este calitativ, exced rntă. „In sfirşit, a avut timp să se coacă în voia ei“.. .ne spunea un localnic,. Avînd în vedere că Susenii sunt la o azvîrliturâ de băţ de ieşeni, polul frigului, faptul poate intra în atenţia cercetătorilor ... GREU E DRUMUL ÎNAPOI Nu ştim cit de’repede o fi mers colectivizarea,’ dar drumul înapoi se parcurge cu paşi de melc. Dacă în satele Chileni şi Valea Strîmbă există deja planul de parcelare, locuitorii din centrul de comună încă nu ştiu încotro s-o apuce cu căruţele de gunoi ,care musai trebuie să ajungă pe cîmp în această toamnă. Neînţelegeri sînt, bătăi nu, divergenţele lichidîndu-se la nivelul comisiilor de judecată. Să vedem ce va fi de acum înainte, după ce se va cunoaşte modul de soluţionare al contestaţiilor, hârtia fiind deja venită la Primărie de la judeţ. ZOOTEHNIA STA MAI BINE CA NICIODATĂAdică nu mai dă absolut nimănui nici o bătaie de cap. Grajdurile festelor ferme au rămas goale, aşa că nu mai trebuie nici furaja cinci nici îngrijitori. Am scăpat de stresul de primăvară cînd de obicei se ajungea la fundul sacului curţîn. Necazuri şi încă mari mai fac taurii şi berbecii specializaţi în amor productiv Pentru că fără aceştia, riscă să nu se mai audăglasuri vesele de miei şiviţei în grajdurile cetăţenilor. Dar nimeni de sus nu s-a gândit că aceşti practicanţi ai amorului au nevoie de o groază de calorii care (Cont. în pag. a 3-a) Ini iu CONDRIVT i Expoziţie „MITA.“, ’ în perioada tS—21 ■noiembrie, 1 d e’atu. Casei de chitară a sínul catenor din Mieren, es- Cino este des eh sg, expozţia de aparatură birotică a c:n erau u. japonez „MITA“, expriţie ergarăz rt& de so ietatea romîno-daneză „DANEMAR“ SRL. Miercuri e te zi de potocol (firmi va pr ze-.ta, în mod de aliat, aparatura expusă). Vă mai puteţi reînnoi abonamentele pentru luna decembrie la un preţ avantajos (50 Iei). Veţi avea nevoie de ziarul nostru, întrucît începe campania electorală ! se risipeşte... (jii ... Două cugetări din multele. Transcrise şi auzite la Plăieşii de Jos, în satele Doboi şi impar. Am păşit pe aceste locuri într-una din zilele acestei luni de „Ziua morţilor“ la românii ortodocşi ai acestor locuri. Zi cînd toată suflarea satului aduce un prinos de recunoştinţă celor ceşi dorm somnul de veci în pămintul străbun-Doboiul şi Imparul sunt două sătuleţe tupilate între dealurile Plăieşului de Jos. Cu vreo 30 de case, în bună parte construite din lemn. La poalele dealuri, pa o pantă abrupă, Doboiul este vegheat de bisericuţa ortodoxă. De jur împrejurul acesteia se află cimitirul ortodox. La fiecare cruce, la fiecare mormânt, lumânări aprinse. La slujba tradiţională de pomenire a morţilor, la Doboi e prezent, pentru prima dată, Preasfinţitul Episcop Ardei de Alba Iulia, Ştefan Anghel, inspector episopal, Constantin Gane, protopopul județului Harghita, alţi preoţi ortodocşi din judeţul nostru. * I — în urmă cu vreo 20 de ani cînd eram preot în parohia de aici, ne spune d-l Constantin Cane, erau aici şi în satele din jur mai mult de 200 de familii de români ortodocşi. Acum, numărul acestora e din ce în ce mai mic.. Aflu cu stupoare şi uimire că înmomentul de faţă la Doboi şi Imper mai sînt doar vreo 80 de familii de ortodocşi. Unde or fi ceilalţi ? Rămîi uluit de ceea ce vezi şi auzi discutind cu sătenii acestor locuri. — Ce să vă spun ? zice Andrei Vincea. Noi, romanii ortodocşi de prin aceste locuri sintem ai nimănui. Precum turma fără păstor- N-avem măcar un preot... La Doboi, familiile româneşti au „moştenit“, fie de prin 1940, de cînd cu Diktatul de la Viena, .(Cont. in pag. a 4-a) Ghcorghe CHIPEȘ L3 fuV • »s&isi ííoaréál o Zl' BiDiiöFí"ig i<i ' d îcă L,:ui-d ud:iía*S Kin* tarinara. Mtó pusjtor ;.y YW • ' ;> ■ 4 pagini — 3 Ici A apărut „PLUGUŞORUL" In, editarea Fundaţiei cultural-ştiinţifice „Miron Cristei“, de sub teascurile Tipografiei din Miercurea-Ciuc a apărut o culegere cu cele mai frumoase urări de Pluguşor, culese din diferite zone ale ţării. Culegerea vine în sprijinul celor care păstrund tradiţiile populare , vor pleca cu colindul şi urările de Crăciun şi Anul Nou, privindu-le la dispoziţie texte de un frumos aparte, precum şi celor care studiază sau vor să cunoască comorile folclorului românesc. Broşura poate fi procurată de la sediile Frontului Salvării Naţionale, precum şi de la difuzară din şcoli, la preţul de numai 10 lei. IN NUMERELE DE MIINE ŞI FOIMÎINE ale ziarului nostru vom publica patru articole(semnate de Nicolae Şandru — „Crîşana“ Oradea — şi Ştefana Drăghici) vizînd iregularităţile în activitatea de export comise la firmele „HOLMOB“ Gheorgheni şi „CORVINA“ Miercurea-Ciuc.