Adevărul Harghitei, ianuarie-martie 1992 (Anul 4, nr. 478-527)
1992-01-28 / nr. 491
La ora actuală sunt in turna trei drapele naţionale de acelaşi format, in culorile albastru, galben şi roşu (aceleaşi nuanţe), aşezate vertical incepind de la lance , al Republicii Ciad, al României şi al Republicii Moldova. Ultima, aplicindu-şi stema pe fondul culorii galbene, şi-a ciştigat statut de unicitate. Râmîn, totuşi, două drapele naţionale absolut identice, situaţie internaţional inadmisibilă ! Cum s-a ajuns aici ? Tricolorul românesc, aşa cum arată el astăzi, a rămas neschimbat din 1866 pină in 1948, cind s-a introdus noua stemă statală — cea cunoscută, aplicată pe culoarea galbenă. Formula drapelului românesc fără stemă, abandonată de guvernul român de atunci a devenit, din 1943, internaţional liberă şi a fost preluată, in 1960, la sugestia guvernului francez, de noua Republică Ciad, devenită stat independent. In 1990 s-a „proclamat“ (de fapt, s-a revenit la vechea formulă) noul nostru drapel national, cu galbenul curat; s-a revenit la neverificate, steagul naţional al României fiind, acum, un duplicat al drapelului Republicii Ciad, nemaicorespunzind caracterului obligatoriu de singularitate. Drapelul e descris şi in Constituţie, Constitţia s-a adoptat... Dacă imedat după revoluţie, in bolmojeala de rigoare, era greu de verificat unicitatea sau nonunicitatea drapelului nostru naţional, e curios că acest lucru nu s-a făcut in intervalul scurs pină la adoptarea Constituţiei. Disciplina (aparţinind ştiinţelor istorice) care are drept obiect de studiu steagurile din diferite epoci şi ţări se numeşte vexilogie. Tind să cred că n-avem nici un specialist in materie, din moment ce ne-am trezit in această situaţie — cel puţin penibilă, mai ales că drapelul nostru naţional este, din 1965, identic cu pavilionul de război şi cu cel comercial. . . M. GR0.1. Unde nu sunt ventaţjii ? În slujba sporirii calităţii vieţii Promovând a politica activă, în deplină concordanţă cu aspiraţiile legitime ale întregului popor, pentru creşterea continuă a calităţii vieţii, Frontul Salvării Naţionale consideră că în scopul ridicării nivelului de trai este necesară orientarea eforturilor spre creşterea producţiei materiale, prin folosirea chibzuită a resurselor de care dispunem, precum şi buna gospodărire a tuturor localităţilor patriei. Acestui scop trebuie să-i fie subsumată şi Gheorgheni activitatea organelor administraţiei locale, ce vor fi alese la 9 februarie 1992. De aceea, in propunerile de candidaţi pentru primăria oraşului Gheorgheni, organizaţia locală a F.S.N. s-a orientat înspre acei oameni care dau dovadă de spirit gospodăresc, iniţiativă, se bucură de creditul cetăţe(Continuare în pag. a 3-a) A e.auriu V.TA, preset’irrte'e Consiliului cooro-ator Gheogent aî Frontului Salvări» Na tora’e La Sarmaş : Disputa COÎltiîlUă îfl... doi întrucit candidatul Mihai Buzilă, reprezentînd Uniunea Stîngii Democrate la postul de primar al comunei Sărmaş a... ieşit din cursă (printr-o hotărire a Tribunalului municipal Bucureşti, U.S.D. nu poate prezenta listă de candidaţi dacă nu exclude din uniune Partidul Socialist al Muncii, nelegal constituit), continuă „disputa“ pentru „fotoliul” de primar al acestei localităţi candidaţii Vasile Dorean, P.D.A. şi Horaţiu Vodă, independent. Pentru azi ne-am propus să-l intervievăm pe d-l Vasile Dobrean : — Sunt sârmăşean getbeget. Am 39 de ani, iar ’de 20 de ani lucrez ca tehnician veterinar. — în ipoteza că cetăţenii Sârmaşului v-ar investi în funcţia de primar, ce v-a fi gîndit că ar mai trebui făcut în localitate ? (Continuare în pag a 3-a) Gheorghe CHIFER ! Creştem producţia sau reducem consumul ? Cine n-ar dori să trăiască bine ori, cel puţin, mai bine ? In genere, mai toţi oamenii! Iar atunci cînd spunem „a trăi mai bine", nu ne gindm numai la factorii materiali ce detemină un asemenea trai, ci şi la o seamă de alte elemente, intre care şi o ,,bunăstare“ spirituală, conferită şi de libertatea de a gindi. Desigur,, nu se poate nega că de un timp Încoace această libertate a gindirii nu şi-ar fi ciştigat un nou statut, venit să acopere semnificaţie sintagmei, nu chiar pofide faptului că la capitola informaţie mai este citea ceva de făcut ca ea să idemnă intr-adevăr operantă Pină la a se transorma intr-un veritabil factor dinamic al acestea. Dn păcate, insă, in ce priveşte bunăstarea materială, ea este încă destul de departe şi tot aşa se va afla şi in continuar, la o distanţă apreciabilă, in chiar ..palida dorinţelor noastre fireşti,. 4d& nu va h clădită pe muncăt $i cu toate că am tot repetat acest lucru, in diferite contexte, nu ne sfiim s-o facem dirr nou, pomnd de la dictonul „re petitio mater studiorum“. Nu, nu e vorba aici de di(Continuare în pag a 3-a) Nicolae KOVÁCS Puncte de vedere DE UNDE PROVENEAU BANII PE CARE I-A DEPUS D-l. BÁLINT?!! Iată o întrebare la care aşteptăm răspuns, „originea” lor fiind încă necunoscută. Poate ne ajută garda financiară sau poliţia economică. Ca om al finanţelor, d-l Szöcs ne-a oferit şi varianta posibilă, după ce în prealabil, la solicitarea noastră, ci verificat contul comisiei de lichidare, constatînd că în luna ianuarie a anului în curs nu s-a efectuat în acest cont nici o operaţiune bancară. Se prea poate ca d-l Balint să fi luat suma de 129.093 lei din casierie Dacă aşa a procedat, atunci s au comis două ilegalităţi : prima ar fi aceea că în casă nu se pot ţine mai mult de 51.000 lei. A doua, că în baza reglementărilor bancare, pe parcursul unei luni, suma care se poate plăti în numerar între agenţii economici cu capital de stat (Continuare in pag. a 4-a) Sienania DRAGHICI In pagina, a 3-a ii si AEO 6-243 Ih problema nr. i a dolisnului perfect (2) o Anu) SV. Nr. 491 Marț , 28 ianuarie 1992 4 pagini — 3 foi Tinerii au făcut revoluţia. Ei vor fi primii care vor înţelege cum e democraţia ? Conducerea Grupului şcolar economic „Johannes Kajoni” din Miercurea- Ciuc a avut o idee bună cînd i-a îndrumat pe elevi să formeze un comitet care să-i reprezinte pe aceştia. Au fost aleşi 36 de membri la cei 1.000 de învăţăcei la zi. Am stat de vorbă cu Csata Atilla, Eged Genoveva, Felicia Cruşitu şi Kassay János, toţi în clasa a XI-a, membri ai comitetului, de faţă fiind şi doamna profesoară Rodica Szabó, directoare adjunctă Şi, ce am aflat ? Comitetul se întruneşte săptămînal şi discută probleme legate de disciplină şi de rezultatele la învăţătură, precum şi aspecte de ordin social , cartină, condiţii în internat, temperatura scăzută din sălile de curs. În legătură cu ultimul aspect cît pe ce să izbucnească o grevă,dar s-a renunţat, deoarece ar fi trebuit să dureze pînă în primăvară, cînd temperatura ar fi crescut în mod natural Ne pare bine să aflăm că s-a înţeles nuanţa democratei în relaţia profesor-elev acţiunile comitetului dirijînduse către organizarea fe(Continuare în pag. a 2-a) (uliu COMORAT Mime, la ora 18:00, la Casa de cultură a sindicatelor din Miercurea -Ciuc, are loc o întrunire literară dedicată aniversării marelui eveniment de la 24 ianuarie 1159. II i. Cumsf is ?