Adevărul Harghitei, ianuarie-martie 1992 (Anul 4, nr. 478-527)

1992-01-15 / nr. 484

E pluribus unum ! Adică, din mai mulţi unul! Aşa spune un dic­ton latin. Iar noi, cum sîntem fii ai gintei la­tine, am putea oare pro­ceda altfel, mai ales a­­cum cînd în urma lui decembrie '89 avem o democraţie de care n-a auzit şi n-a văzut Pari­sul ! Cedă ce dovedeşte cit de mult adevăr se află într-o altă „zicală“ românească, de data a­­ceasta : aşchia nu sare departe de trunchi !... Scriu toate acestea cu gîndul la cele aproape o duzină de candidaturi ce s-au depus pentru o­­cuparea mult rîvnitului scaun de primar al ora­şului Topliţa. Este adevărat, în fi­nal, doar unul dintre competitori se va aşeza pe el! Dar ce va fi pî­nă atunci ? ... Probabil, o luptă electorală pe viaţă şi pe moarte. Fi­indcă, după discuţiile a­­vute cu unii dintre can­didaţi şi după unele zvonuri ce mi-au ajuns pe la urechi, nu intenţi­ile cele mai nobile, le­gate de prosperitatea o­raşului şi a locuitorilor săi, i-a determinat să intre în arena luptei e­­lectorale, ci, mai ales, unele orgolii personale, fiecare simţindu-se mai îndreptăţit decît ceilalţi să­ se instaleze la postul de comandă al oraşului- Parafrazîndu-l pe Ma­rin Preda, aş îndrăzni şi eu să-l întreb : pe ce vă bazaţi, stimabililor ? . . . Fiindcă, vorba lui nenea Iancu, daţi-mi voie ! Aveţi puţintică răbda­re ! Da, da, da de trei ori da ! Au început să circule prin oraş poveş­tile ştiinţifico-fantasti­­ce. Adică nu, mai mult fantastice. Astfel, tro­tuarele din vechile po­veşti de pe vremea bu­nicilor noştri, care, în perioada campaniei e­­lectorale erau lungi de la un capăt la altul al­ urbei, iar după aceea se scurtau corespunzător, de­­la primărie la casa primarului, sunt înlocui­te acum, datorită posibi­lităţilor vremurilor noas­tre, cu conductele de gaz metan, lungi de 100 de km ! Iar şomajul va fi spulberat definitiv, astfel încît nici măcar amintirea sa urîtă să nu mai rămînă ! în timp ce fiecare topliţean se va bucura de cîte un salar după nevoi, ceea ce îmi aminteşte de sloganul comunismului multila­teral dezvoltat şi nicide­cum de economia de piaţă ! Iată pentru ce ar fi interesant, cred, ca prin intermediul ziarului can­didaţii la posturile de primari să-şi expună principalele obiective din platforma electorală. Asta aşa, ca să nu se uite şi să rămînă ca document. Altfel, ne în­toarcem tot la înţelep­ciunea strămoșilor noștri latini : verba volant..­ ­ i­ SA DRU Domnul preşedinte e supărat pe ziarişti După o oră şi ceva de aşteptare cit a durat şe­dinţa de luni a consi­liului de administraţie al Direcţiei agricole ju­deţene am avut — în sfîrşit — posibilitatea de a-l aborda pe d-l ingi­ner Akos Alexandru. Mai binevoitor, mai pu­ţin binevoitor, după cî­­teva cuvinte, preşedinte­le Comisiei zonei monta­ne, ne-a pasat-o franc: „Sînt foarte supărat pe presă. La noi în ţară cînd apare ceva toată lu­mea vine să întrebe ce şi cum, trage mai întîi linia şi apoi concluziile“­­Ei bine, dacă acesta ar fi fost motivul atunci el ni s-ar fi părut complet nefondat. Supărarea era însă cauzată de apariţia unui alt articol apărut în ziarul „România Li­beră“, sub semnătura colegului nostru Inczefi Tibor, cu privire la structura şi activitatea Direcţiei agricole, arti­col mult comentat şi dis­cutat, pentru a cărui a­­pariţie noi nu ne găsim nici o vină. Oricum, după ce „fur­tuna“ a trecut, am reu­şit să ne facem înţeleşi asupra scopului pentru care ne aflam acolo, pornind de la ceea ce este şi ceea ce s-ar dori să fie „Comisia zonei montane“. — Aşadar, domnule Athos, se poate vorbi despre această comisie ca despre „un satelit“ al Direcţiei agricole ? (Cont. în pag. a 3-a) Ştefana DRAGHICI I­ E „MASIVUL CALIMANI — VERSANTUL HAR­GHITA“ este titlul unui manuscris ce va fi, sperăm, curînd încredinţat tiparului. El este un amplu stu­diu elaborat de membrii Comisiei zonei montane, din judeţ, în scopul fundamentării unui program de dezvoltare economico-socială al acestei minu­nate zone. II aşteptăm cu interes ! fl DIN MISENTEA, LELICENI ŞI FITOD, ajun­ge către noi un semnal : „Scrieţi, vă rugăm, că în nici unul din aceste sate nu există un post telefonic şi că un om, care nu poate fi transportat la Mier­­curea-Ciuc, îşi poate pierde viaţa fiindcă nu ai cum să chemi Salvarea“ Noi am scris, dar de auzit a auzit oare cineva ?! B­UN ANUNŢ pus la una din casele de bilete din gara C.F.R. Miercurea-Ciuc ne informează că la respectivul ghişeu se eliberează bilete pentru di­recţiile cutare şi cutare. Dar, ne şi atrage atenţia că acolo nu se vînd şi bilete cu reducere 50 la sută pentru copii. Care, în mod sigur, se vînd la alt ghişeu. Să înţelegem că cel ce călătoreşte cu copiii stă la două cozi ? “ MARE DEVER la magazinul „Central“ din Miercurea-Ciuc. Printre noutăţi am remarcat ma­şinile de spălat rufe „Alba-Lux“ la preţul de 26.936 lei. Dar, ciudat, din 13 maşini cîte erau la vedere trei erau notate cu „defect“. Aşadar, încă o dată, atenţie la calitate ! “ PE STRADA LELICENI nr. 16 s-a deschis re­cent unitatea „Oazis“ S.R.L., în care, după cum ne îndeamnă înscrisul de pe firmă, găsiţi de toate C. O T I I I I li IM ti Aşa să fie ? Jos cu pălăria d­acă printre toate cele vom găsi şi o cămilă . .. SE PARE CA nu vom scăpa curind de majo­rările de preţuri la produsele de strictă necesitate- Iată, salamul „Victoria“ costă 532 lei/kg, caşcava­lul a crescut la 655 lei/kg, telemeaua 390 lei/kg. Pînă cînd ? O POVESTE VECHE recuperarea sticlelor de la populaţie. In alimentare nu sunt primite decit la schimb, iar unitatea care funcţionează în sisteme de mandatariat (din spatele farmaciei din bloc­­­ Lamă) este închisă pînă in 20 ianuarie a.c. Aşa că, deocamdată, şansele de a ne valorifica sticlele sint minime SS CE NE-A OFERIT piaţa agroalimentară, luni, 13 ianuarie : pui, la magazinul „Avicola“ 90 lei/kg; la particulari care de porc cu slănină 230 lei/kg ; cartofi 80 lei/kg ; morcovi 80 lei/kg ; usturoi 500 lei/kg ; ceapa roşie 80 lei cununa cu 10 cepe mici ; chiar şi seminţele de dovleac s-au scumpit. Se­minţe cît cuprinde un păhărel dintre cele mici costă 10 lei. Atît mai poţi cumpăra cu 10 lei ! Ei FIREŞTE, scumpindu-se cele necesare prepa­rării unei prăjituri s-au scumpit şi produsele din cofetării. De exemplu, o savarină costă 30 lei , o felie de tort cu frişcă — 39 lei ; o felie de prăji­tură „Caraiman“ — 50 lei ; un kg de fursecuri 410 lei. Şi pentru că tot am intrat în cofetărie, am mai notat că o porţie de cafea filtru cu frişcă costă 30 lei, iar cafea ness cu­ frişcă 36 lei. Zău că-ţi pic­r pofta el NUMERELE CÎŞTIGATOARE la tragerea Lo­to 2 de duminică 12 ianuarie . Extragerea I : 67. 0­'49, 40 ; E­U agULu n II v iu, 54, 56, 41 ; Extra- Din genune s-a născut o stea Sub raia etern... Cad peste noi zăpezile iernilor şi ale anilor, iar in nopţile lungi de veghe, în ceasuri de singură­tate, cînd sufletul ni se umple de dor de poezie, mai stăm, din cînd în cînd, de verigă cu Eminescu. Ca să ne mai încălzească inimile cu o rază din geniul poetic al Domniei Sale, care, asemenea unui fulger, a despărţit bolta culturii şi literatură ro­mâneşti în două, aşezîndu-i noi temelii: „Să-ţi spun cuvîntul de care să te cutremuri, Semănător de stele şi-ncepător de vremuri“ ! De la apariţia pe firmamentul culturii noastre a Luceafărului, necontenita confruntare a genului (Cont. in pag. a 3-aj Iile ŞANDUU Tabăra de la Izvoru Mureşului * * în sfera B.T.T. (bani, turism, tinereţe) în ordinea iniţialelor Domnul Gavri­l Chin­­dea, deşi tînăr şi opti­mist nu este foarte în­­cîn­tat că stă pe scaunul contabilului şef al tabe­­­rei de la Izvoru Mure­şului. De altfel, aştep­tam să se plingă,­­ deşi la urma-urmei am tras concluzia că în peisajul turismului harghitean şi nu numai, respectiva ta­bără mai reprezintă în­că o pată de culoare ce­va mai veselă. De fapt staţiunea se mai află sub impresia revelionu­lui cu 250 de persoane la 1.200 lei tacîmul, şi sub impresia densităţii de turişti din perioada de dinainte de 20 de­cembrie cînd cazarea e­­ra 175 tei, iar masa 200. Mulţi musafiri au fost şi după 20 ale aceleiaşi luni din dorinţa de a petrece, chiar cu sacrifi­cii băneşti, sărbătorile de iarnă intr-un decor montan. Să nu uităm că mulţi au fost studenţi cărora le-a plătit statul cei 350 lei cazare şi 350 lei masă. De acum înco­lo însă, este de aşteptat ca la 700 lei pe zi în­ghesuiala să scadă. Nu că ar fi scump, dar tre­buie să ţinem cont de faptul că această staţiu­ne este destinată tinere­tului şi, îndeobeşte cu mici excepţii, tinerii nu prea au bani dacă nu au taţii lor­ Totuşi, în aces­te zile sunt ocupate 150 de locuri. Dar numărăm şi 63 per­sonal de servire şi în­treţinere. Problema a­­ceasta a schemei supra­­umflate este, se pare, un punct comun şi nevral­gic în tot turismul. Dom­nul Chindea ne spunea că n-are cum să „redu­că“ pe nimeni, aşteptînd şi dumnealui ca schema să se erodeze natural prin ieşiri la pensie ... Reîntorcîndu-ne la ti­nerii noştri tabăra le o­­feră discotecă,, celebra discotecă de la Izvoru Mureşului, săli de jocuri mecanice şi nemecanice precum şi pîrtia de schi. Desigur aceasta este: sail (Cont in pag a 3~a) Iuliu CONDRAT IN NUMĂRUL CF. MllNF. AL ZIARULUI , lista cu CANDIDA­TURILE depuse pen­tru postul de primar în localitățile județu­lui Harghita.

Next