Adevărul Harghitei, octombrie-decembrie 1992 (Anul 4, nr. 631-678)

1992-11-26 / nr. 663

Anul IV., Nr. 663 74 de ani de la făurirea României Mari (1) Unirea Basarabiei cu România „De-amu cine să mai ştie, Dacă o mai fi să fie Slobod Prutul să-l mai trecem, Cu fraţii să ne petrecem". Conştiinţa naţională a românilor d­in Basara­bia şi voinţa lor de a se uni cu România au fost stimulate chiar de efec­tele revoluţiei ruse din februarie 1917, dar şi de evenimentele de pe fron­tul de răsărit, din primul război mondial. Sub in­fluenţa acestora, cercul studenţilor moldoveni de la Kiev şi-a înscris în programul sau lupta pentru autonomia Basa­(Folclor basarabean)­rabiei. In aceeaşi direcţie acţionau şi centru­ re­voluţionar român, iar apoi comitetul militar revolu­ţionar din Odesa. Dar cea mai importantă acţi­une în această direcţie a fost înfiinţarea Parti­dului Naţional Moldove­nesc. Concomitent, sfatul împuterniciţilor ofiţeri­lor şi soldaţilor moldove­ni de pe frontul româ­nesc, ţinînd seama de „trecutul, aşezarea şi neamul locuitorilor Basa­rabiei şi dorinţei norodu­lui de a avea deplină autonomie“, a cerut convocarea, la Chişinău, pe bază proporţională, a Sfatului Ţării. In prezenţa a numeroşi delegaţi,, la 20 octombrie 1917, la Chişinău, şi-a deschis lucrările Congre­sul soldaţilor moldoveni, care a hotărît declara­rea autonomiei teritoriale şi politice a fostei guber­nii ruse şi Basarabia. Totodată, s-a hotărît (Cont. în pag. a 2-a) ILIE­­ANDRU Motivație pentru un interviu în pag. a 3-a T­ 0 DE LA 1 NOIEMBRIE se aplică un nou coeficient de indexare a salariilor şi a pensiilor. Pentru salarii se va aplica coeficientul de 17,7 la­ sută, iar pentru pensii 20 la sută. 13 POTRIVIT LEGII, cetăţenii care nu şi-au ridicat certificatele de proprietate pînă la 27 noiembrie a.c., pierd dreptul de proprietate asu­pra lor. Atenţie, numai azi nu-i mîine ! - AU INTRAT în vigoare taxele vamale de 200 la sută şi 400 la sută pentru carbitranţii scoşi peste graniţa României, măsură prin care se încearcă stoparea tranzacţiilor cu benzină. Precizăm că taxa se calculează la preţul liberalizat al benzinei şi doar la ieşirea din România.­­ SOCIETATEA turistică „Bradul“ Miercurea-Ciuc or­ganizează excursie la Istanbul în perioada 23 no­iembrie— 4 decembrie a.c. Preţ informat­­: 21.000 sau 14.500 lei-1 14 dolari/persoană. IS DE LA 1 decembrie 1990 Banca Agricolă s-a organizat ca societate pe acţiuni. Din totalul de peste 180.000 titulari de cont, 150.000 de clienţi sunt particulari sau asociaţi. In prezent, Banca Agricolă acoperă peste 92 la sută din nevoile de fonduri şi mijloace financiare ale agri­culturii româneşti. 0 DACĂ POFTIŢI un pui la rotisor nime mai simplu : puiul îl luaţi din curte, iar roti­­sorul din magazinul „1001“ articole de pe Bulevardul Frăţiei din Miercurea-Ciuc. Aparatul GRIL­ electric rotativ este realizat de­ Electromureş S.A. şi se vinde la noi cu 7.591 Iei.­­­IN AJUTORUL candidaţilor la examenul de bacalaureat din anul 1993, revista „Tri­buna învăţământului“ a editat suplimentul „Bac '93“ care conţine toate reglementările stabilite de Minis­terul învăţământului şi Ştiinţei : lista disciplinelor de examen, regulamentul de organizare şi desfăşurare. COTIDIENE programele de examen, amănunte despre proba prac­tică. 1.2 PE STRADA Körösi Cs. Sándor din Miercurea- Ciuc (în clădirea fostului sediu al sindicatelor) fiin­ţează DISCO-bar­ul „Eden“. Programul : luni , în­chis, marţi şi miercuri deschis între orele 19—24, joi şi vineri între orele 21—3,00, iar duminică intre orele 20,00—2,00.­­ PENTRU DOAMNE : la merceria de pe strada Florilor din Miercurea-Ciuc s-au pus în vînzare „Goblen-set“-uri — lucru de mină care a fost şi rămîne valoros. Odată cu pînza, schiţa şi muli­­neurile necesare se oferă şi o fotografie color pentru a putea alege cu uşurinţă setul dorit. 0 DIN CRE­ANŢELE externe ale României au fost recuperate, pînă în prezent, circa 500 milioane dolari. Volumul cel mai mare de creanţe scadente şi nerambursabile se înregistrează faţă de Irak, fiind vorba de 1,7 mi­liarde dolari. De asemenea, mai există sume impor­tante de recuperat din Sudan (172 milioane dolari), Siria (119 milioane dolari), Libia (46 milioane dolari), Angola (18,3 milioane dolari), Guineea (13,1 milioa­ne dolari), Zambia (16 milioane dolari) etc.­­ DARU­RILE pe care ni le aduce luna decembrie sunt multe şi diverse Unul dintre ele este acela că începînd cu data de 1 decembrie se majorează tarifele pentru serviciile telefonice în medie cu 78 la sută. La acest capitol vom reveni cu amănunte. D­IN A DOUA DE­CADĂ a lunii decembrie a.c. se vor pune în circulaţie bancnota de 200 lei şi noua monedă metalică de 5 lei. Cu aceasta Banca Naţională Română încheie acţiunea de emitere şi punere în circulaţie a noilor bancnote şi monede. D­IN DATA DE 27 noiembrie 1992 — vineri, de la ora 18,30, are loc o conferinţă VOGA la Casa de Cultură a Sindicatelor din Mier­curea-Ciuc. Tot aici se primesc înscrieri la curs în fiecare sîmbătă de la ora 10,30. Joi, 26 noiembrie 1992 în pagina a 3-a : PROGRAMUL TV. Bălan . Aşa începe povestea Bălanului. Cu un păstor. Deci, a fost odată un păstor. Purtîndu-şi el turma pe sub stîncile Hăşmaşului, în apropierea izvorului rîului de leagăn şi suflet românesc — OLTUL ză­reşte, în înălţimea stîn­­cilor, ceva strălucind în razele soarelui. Aţîţat, curios dar şi cu un sen­timent de frică in faţa misterului, începe să ur­ce din stîncă în stînca, ajutîndu-se cu tot ce in­­tilnea în cale. Aduse de vînt, într-o crăpătură a stîncilor şi-au făcut loc şi viaţă seminţe de brad din care au crescut cu timpul doi brăduţi, li ta­ie cu barda, pentru a-şi înlesni escaladarea. Dar nici aşa nu poate ajun­ge la comoară. Atunci, cu un efort deosebit, a­­runcă barda in sus, în stînca strălucitoare, des­­prinzînd cîţiva bulgări. Este foc de sudoare. Mii­­nile şi picioarele ii tre­mură de efort, de emo­ţie. A reuşit. Coboară. Culege cu grijă bulgării, îi bagă în desagă şi a­­poi, ca un om cinstit şi cu frică de Dumnezeu îi va preda Oficialităţii Scaunului secuiesc Odor­­hei (fapt ce-i va fi repro­şat mai apoi). Păstorul era ION O­­PREA, român din Tima­­falva, sat de lingă Cris­­tur, iar intimplarea po­vestită se petrecea acum aproape 200 de ani. Pen­tru această ispravă, prin­­tr-un decret primeşte o răsplată viageră. Dar, in timp ce el era dus cu oile la munte, decretul este furat din casă de nevasta lui Mihai Bucur care îl vinde lui Toad­er Bârsan, ginerele lui .­(Cont. în pag. , a 2-a) AUREL MARC Povestea unui păstor şi a comorii sale (1) MEMORIA ARHIVEI Preful — 3 tel/abonament, S­it vîhick« litter« S.C. PECO S.A. în vizorul Delegaţiei permanente a Consiliului Judeţean (2) In numărul de ieri am redat, succint, analiza pri­vind activitatea de repartizare a buteliilor desfăşurată de S.C. PECO S.A., alcătuită de Direcţia de Progra­me, Prognoze şi Buget-Finanţe şi prezentată la şe­dinţa extraordinară a Delegaţiei permanente a Consi­liului Judeţean din 18 noiembrie a.c Redăm, azi, cîteva observaţii pe marginea materialului prezentat, făcute de d-1 Kedves, director adjunct la S.C. PECO S.A, prezent la şedinţă. In primul rind, a spus dumnealui, domnul di­rector Potoroacă nu a refuzat să vină la şedin­ţa Delegaţiei permanen­te. Dînsul avea progra­mate pentru data de 18 (ziua şedinţei) cîteva în­­tîlniri foarte importante cu directorul general de la Centrala PECO, cu directorul de la Rafină­ria Brazi, cu cei de la PETROTRANS în vederea obţinerii combustibilului pentru oraşul Gheor­­gheni. Repartiţiile pen­tru produsele de bază (în acest caz buteliile) ur­mează o anume filieră. Acestea se dau începînd Disculpări de la Ministerul Indus­triei şi Resurselor şi cu aprobarea Ministerului Economiei şi Finanţelor şi depind de fabricarea produselor in cauză în ţară şi de posibilităţile valutare ale ţării pentru a aduce suplimentul res­pectiv care este necesar. Pînă la constituirea Con­­siliului judeţean, Prefec­tura ştia de aceste re­partiţii. Pentru luna ianuarie 1992 judeţul Harghita a primit o cotă de 200 tone de combustibil care a fost repartizată de PECO pe zone, aşa cum încear­că să facă acum Consi­liul judeţean. S-au luat în considerare, cînd s-au făcut repartiţiile, nece­sităţile fiecărei zone a judeţului. Diferenţe s-au făcut doar pentru zone­le Gheorgheni şi Topliţa, unde nu există gaz. Aici cota este mai mare decît (Cont. în pag- a 2-a) ANA OGREZEANU

Next