Adevărul Harghitei, ianuarie-martie 1993 (Anul 5, nr. 679-728)

1993-01-15 / nr. 686

Po­­jna a 2-a 15 ianuarie 1993 J­O premiua In judeţul Harghita : inaugurarea Centrului de Primire şi Triere a Minorilor Sub administrarea Mi­nisterului Muncii şi Pro­tecţiei Sociale, a Direc­ţiei de Muncă şi Protec­ţie Socială a judeţului Harghita, azi, la ora 11, la parterul unui bloc de garsoniere din Aleea Şuta din Miercurea-Ciuc, va avea loc deschiderea festivă a Centrului de Primire şi Triere a Mino­rilor din judeţul nostru. Este o premieră de bun augur, menită să asigu­re condiţii dintre cele mai bune pentru minorii din judeţul nostru lipsiţi de ocrotire. Intr-o dis­cuţie purtată cu d-l prof. NICOLAE MAFTEI, directorul Centrului de Primire şi Triere a Mino­rilor din judeţul Harghi­ta, Am aflat că noul aşezămînt cu­prinde 12 încăperi, re­­amenajate şi moderniza­te : cinci dormitoare, grupuri sanitare, sală pentru servirea mesei, bucătărie, săli de clasaţi pentru activităţi zilnice, sală pentru studiu etc. Cu o capacitate de 30 de locuri, acest lăcaş va asigura condiţii dintre cele mai bune pentru o­­crotirea minorilor, a co­piilor străzii, cum li se mai spune. Aşa cum a ţinut sa completeze doamna IULIA BOGDAN, directoarea Direcţiei de Muncă şi Protecţie Socială a jude­ţului Harghita, finaliza­rea lucrărilor premergă­toare deschiderii acestui centru a fost posibilă prin sprijinul direct ve­nit din partea Ministeru­lui Muncii şi Protecţiei Sociale. Dar, deopotrivă, o mină de ajutor a ve­nit şi din partea Prefec­turii, o Garnizoanei de vină­tori de munte, Jan­­darmeriei din Miercurea- Ciuc, a Poliţiei judeţene şi a diferitelor firme din Bucureşti şi din judeţ. Factorii de răspundere de la Direcţia Muncii şi Protecţiei Sociale a jude­ţului nostru s-au aflat în ... prima linie a pune­rii la punct a acestui centru. Cuvinte de recunoştin­­­ţă pentru toţi cei care au întins o mină a ome­niei minorilor lipsiţi de căldura părintească. GHEORGHE CHIPER Programul IV Vineri, 15 ianuarie 1993 7,00 Programul Tele­viziunii Naţionale din Republica Moldova 10,00 TVR IAŞI. 11,00 TVR CLUJ. 12,00 Film serial. Virgi­nia îşi face de cap. Ep.1. 13,00 Desene animate. 13,30 Descoperirea pla­netei. 14,00 Actualităţi. 14,15 Ora de muzică. 15,00 Preuniversitaria. 15,25 Teleşcoală. 15,50 Tragerea Loto. 16,00 Cheia succesului. 16,30 Arte vizuale. 17,00 Ac­tualităţi. 17,05 Gong ! 17,35 Pro Patria. 18,35 Dialoguri muzicale. 19,00 Simpozion. 19,45 Dese­ne animate. 20,00 Actu­alităţi. 20,30 Concurs pentru Eurovision *93. (XI). 20,35 La aniversa­re. Spectacol dedicat ani­versării naşterii lui Mi­­hai Eminescu. 21,25 Sport. 21,35 Film serial. Din voia Domnuki­. Ep.10 22,25 Viaţa parlamenta­ră. 23,00 Actualităţi. 23,15 Magazin cinema­tografic. 0,15 JAZZ-FAN. 1,00 închiderea progra­mului. Simbăta, 16 Ianuarie 9,00 Bună dimineaţa... de la Cluj ! 10,00 Actua­lităţi. 10,10 Şapte note fermecate. 11,00 Film seria! pentru copii. Sam. (SUA) Ep. 1. 11,30 Tra­diţii ale valahilor din Voivodina. 12,00 Alfa şi Omega. 13,00 Spectacole oferite de Fundaţia Brambach. 14,00 7x7. 14,30 Actualităţi. 14,40 Reflecţii rutiere. 14,50 La naşterea Domnului Emi­nescu. 15,30 Film serial. Văduvele. Ep. 11. 16,25 RUGBY , Anglia—Fran­ţa, în turneul­­lor 5 Naţiuni. 18,00 Al doilea război mondial. 18,30 Desene animate. 18,45 Mapamond. 19,15 Tele­­enciclopedia. 20,00 Ac­tualităţi. 20,35 Film ar­tistic. Chinezul (IV). (Franţa—Italia, 1991). 22,15 Săptămîna sporti­vă. 22,35 Speranţă pen­tru un cîntec. 23,35 A­­ctualităţi. 23,45 Film serial Văduvele. Ultimul episod. 0,40 Închiderea programului. Duminică, 17 ianuarie 9,00 Bună dimineaţa ! 10,00 Actualităţi. 10,10 Arlechino. 10,45 Film se­rial pentru copii. Sam. Ep. 2. 11,15 Viaţa satului. 11,45 Handbal masculin: Steaua—U.S. Creteil (Franţa), medi retur în Cupa I.H.F. Transmisie directă de la Bucureşti. 12,20 Viaţa satului (con­tinuare). 13,00 Lumină din lumină. 14,00 Actua­lităţi. Meteo. 14,15 Video —magazin. 16,35 Anul sportiv 1992. 17,35 Oco­lul pămîntului în 80 de zile. Ep. 5. 18,30 Laurea­ţii premiului Nobel pen­tru literatură . Luigi Pi­randello. 19,00 Film se­rial. Dallas. Ep. 198­­2(RK) Actualităţi. 20,30 Film artistic. Hotel. (SUA, 1983). 22,15 Sport. 22,25 Convorbiri de duminică. 22,55 Actualităţi. 23,10 Cam pianetele Eu­ro­pene de patinaj artistic — gala laureaţilor. 0,30 Închiderea programului. Luni, 13 ianuarie 1993. 14,00 Actualităţi. 14,15 Ora de muzică. 15,00 Preuniversitaria. 16,00 Cursuri de limba germa­nă şi limba italiace. 16,30 Portativul prefe­rinţelor muzicale. 17,00 Actualităţi. 17,05 Maga­zin In limba maghiară. 18,35 Tezaur folcloric. 19,00 Sighişoara — dia­­loguri medievale. 19,30 Desene animate. 20,00 Actualităţi. 20,35 Gala decernării premiilor UNITER. 22,15 Azi în prim -plan. 23,00 Actualități. 23,15 Repriza a treia. Zahăr sau otravă? Din cele relatate de doamna Ana Gheorghiu din Miercurea-Ciuc am reţinut că nu mică i-a fost bucuria pe data de 4 ianuarie a.c., cînd a reuşit să cumpere de la Alimentara Bulevard cota de zahăr subvenţionat ce revenea întregii familii pentru lunile iunie, iulie şi august anul trecut. Zahărul era la acea dată foarte frumos, alb și cris­­talizet. Numai că după citeva zile a început să-i creeze tot mai multe ne­liniști gospodinei : a de­venit maroniu, cristalele transformîndu-se într-o stare aproape fluidă. Cumpărătoarea ne cere sprijinul în a-i face cu­noscut modul în care trebuie să procedeze: ce să facă cu aşa numi­tul zahăr ?­­ se întreabă dacă nu s-au contaminat şi celelalte alimente din apropierea acestuia î­n unde să-l arunce, ca nu cumva să aibă cine mai ştie ce efecte ? Aşadar, în ceea ce ne priveşte îi invităm şi noi pe domnii cu atribuţ­i fii în domeniu să acţioneze pentru lămurirea cazului şi să ne comunice con­cluziile pentru a le face cunoscute. (A.T.) Avers­ ca și alcoolul... Nete . ...Mai ales alcoolul de n-ar fi fost, Tanko Ioan din comuna Lunca de Sus nu ar fi ajuns să fie spitalizat vreme de peste 60 de zile ! Călătorind, într-una din zilele tre­cute, cu un tren pe dis­tanţa Miercurea-Ciuc — Ghimeş Împreună cu Blaga Jenő (din comuna Lunca de Sus nr. 613) şi tot împreună consumînd diferite băuturi alcooli­ce s-au luat la harţă, fiecare edueîndu-şi a­­minte de ceva avere ce a fost — ori nu a fost — împărţită cornet între neamuri. Şi, de la ceartă la bătaie, (care se pu­tea finaliza cu o crimă), n-a fost decit un pas, Blaga implîntînd cuţitul în Tanka, provocîndui leziuni corporale grave, datorită cărora aşa cum spuneam, a fost spitali­zat vreme de două luni de zile. „Foc pe paie“, ca să spunem aşa, la această situaţie, după ce a servit şi el din sticla cu alcool, a pus şi Jana Vince, din Lunca de Jos, elev­a! Liceul nr.1 Miercurea-Ciuc. Intîm­­plarea s-a finalizat doar cu atît datorită prezen­­­ţei organelor Poliţiei T.F în tren şi a perso­nalului C.F.R. de servi­ciu în acea cursă. (A.B.) Ur tine, spectacol şi seară distractivă — susţinute de formaţia de muzică uşoară şi de către soliştii instrumentişti ai Casei Armatei din Mier­­curea­ Ciuc, pe scena căminului cultural din Eliseni (Secuieni). Spectacolul va avea loc de la ora 17 urmat de seara distractivă. Da!... (Urmare din pag. 1) tehnologice, la export, față de anul 1989 ! De­sigur, nu se poate spune că acest an nu va pune porbleme și aici. De fapt, problemele le vor pune alții, respectiv be­neficiarii societății, în­­trucît, chiar dacă sunt încheiate contracte fer­me, spre exemplu, pentru produsele de carieră, din lipsa banilor la be­neficiari contra­valoarea lor nu se încasează la vreme. „In ce priveşte piesele turnate din fontă şi oţel, producţia secţi­ei este acoperită în totalitate cu contracte ferme, atît la intern, cit şi pentru expert — ne spunea d-l director Peter. Am sondat piaţa în ce priveşte uti­lajele de carieră şi am reuşit să acoperim cu contracte circa o treime din capacitatea noastră de producţie. Faţă de această situaţie am fost obligaţi să ne îndreptăm atenţia spre acele utila­je care au, ca să spun aşa, mare căutare la be­neficiari. Aşa se face că am cumpărat licenţa germană a maşinii de secţionat roci tip PAK­­HAR, utilaj ce face po­sibilă prelucrarea şi e­­xecutarea mecanizată a calupurilor de piatră. Dovada că am reuşit să o facem competitivă pe plan mondial (n.a. s-au realizat deja 5 astfel de maşini) este că am pri­mit dreptul de a o ex­porta, deocamdată în 9 ţări ...“ Tot ca o noutate se prezintă şi maşina­­ de frezat asfalt tiP MAFA 500, concepţie proprie a oamenilor societăţii. Ma­­şina vine în ajutorul drumurilor, ea a fost în­cercată şi apreciată, mo­tiv pentru care 13 bucăţi sunt deja comandate, dintr-un set de 40, cite se vor fabrica în acest an. Apoi, un cîştig foar­te mare îl constituie pentru HAMEROCK fap­tul că împreună cu fir­ma de renume din Ger­mania s-a cîştigat lici­taţia pentru realizarea lucrărilor cuprinse in programul de rentabili­zare a drumurilor din România, acţiune orga­nizată şi finanţată de BIRD, BERD şi BEL prîn­­zîndu-se astfel, dintr-o împuşcătură, doi iepuri, odată că Hamerock-ul va asimila şi executa în­că din acest an, noi u­­tilaje necesare întreţine­rii drumurilor, precum in­stalaţia de împrăştiat material antiderapant, instalaţia de vizitare a lucrărilor de artă ş.a., iar in al doilea rînd va avea unde să-şi valorifi­ce produsul — încă de bază, al societăţii — a­­gregatele de carieră ! Desigur, în paralel, con­tinuă producţia de calu­puri de andezit, la Sin­­dominic va începe şi producţia de terasită prin valorificarea superioară a mozaicului şi tot aici, cu ajutorul unei instala­­­ţii primite de la parte­­nerul german, va începe producerea unor dale colorate din beton, toa­te acestea în paralel cu producţia utilajelor de carieră tradiţionale şi cu începerea, de la 1 mar­tie, a activităţii de la cariera Suseni, aflată în prezent în reparaţii ca­pitale. „ADEVĂRUL HARGHITEI“ 0 be şi jumătate pentru o consultaţie Da, atîta costă o consul­taţie la cabinetul medical privat situat în Miercu­­rea-Giuc, str. Inimii, nr. 2/B/2, aparţinător firmei Panamed S.R.L. Funcţio­nează aici deja de vreo două lunii de zile cabi­nete medicale prof­­ilate pe specilităţile pedia­trie, dermato,venerologie şi medicină generală pentru adulţi. Păşim pragul fostului apartament de la parte­rul unui bloc şi ne pome­nim că sîntem în sala de aşteptare a cabinetu­lui, sepcial amenajată in acest sens. Cele 5— 6 persoane aşteptau cu­minţi să le vina rindul... Nu închidem bine uşa de la intrare şi o asis­tentă ne şi ia în primire „ce doriţi, vă rog ?“ Surprinşi — evident, în mod plăcut — că nu sintem­ Întrebaţi cine sîntem şi cu ce problemă îl căutăm, intrăm în bi­roul domnului doctor Bokor Márton. Ii spunem scopul vizitei, citindu-i deîndată amabilitatea cu care ne va sta la dis­poziţie. (Cu scuzele de rigoare pentru această paranteză, ne-am zis un grad : cită diferenţă între primirea în poate prea spaţiosul biroul al domnului director de la Direcţia de urbanism şi cea din micul şi coche­tul cabinet medical pri­vat). — De la capul locului ne-am stabilit nişte re­pere la care să ne ra­portăm în permanenţă. In principal, ne-am propus ca dotarea şi condiţiile de care să be­­neficeze bolnavii să fie compatibile cu cele în­tâlnite la nivel european. Nu este o chestiune ca­re se realizează chiar atît de uşor, dar am considerat că cineva trebuie să aibă curajul şi unor astfel de iniţia­tive, desigur, pe târâmul noilor condiţii create în ţara noastră. După o perioadă destul de înde­lungată de eforturi, iată că acum, fără falsă mo­destie, nutrim satisfacţia că sunt asigurate condi­ţii de igienă corespun­zătoare, beneficiem de sistem de încălzire prop­riu ceea ce rezolvă fără cusur problema căldurii, pentru evitarea even­tualelor aglomeraţii am recurs la programarea bolnavilor, sens In care dispunem de telefon cu mesaj. — Domnule doctor, v-am ruga cîteva cuvinte referitoare la experienţa celor două luni... — Indicia­m să credem că îşi vor îndrepta paşii spre cabinetul nostru doar o anumită catego­rie socială, să spun aşa, ceea ce nu s-a întîm­­plat, necreîndu-se o segregare de această natură. în schimb, vă pot spune că majoritatea bolnavilor înregistraţi provin din rîndul celor care au fost trataţi în diverse unităţi de stat. Ceea ce aş considera deosebit de important de reţinut ar fi şi faptul că intenţia noastră es­te de a pune un accent covîrşitor pe activitatea de prevenire a bolilor, nelipsind, desigur, nici activităţile curative. Nu­mai că pentru prevenire, cetăţeanul ar trebui să se prezinte la media înainte de îmbolnăvire. Ceea ce, după cum bine se cunoaşte, nu se prea intimplă. Noi intenţio­năm să găsim o modali­tate de abordare şi a acestui deziderat, dar în privinţa aceasta o să vă rugăm la momentul po­trivit. — Pînă atunci, celor interesaţi, le sugerăm să vă contacteze la a­dresa menţionată, ori la telefonul (cu mesaj) nr. 16713. Vă mulţumim şi vă dorim mult succes in îndeplinirea frumoaselor gînduri. ALEXANDRU JIFREA

Next