Adevărul Harghitei, ianuarie-martie 1994 (Anul 6, nr. 885-934)

1994-01-28 / nr. 899

Anul VI., Nr. 899 Vineri, 28 ianuarie 1994 Primaru-i prea ca­tolic ca să dea pă­mânt ortodocşilor C­ă primarul din Si­­culeni nu-i prea umblat la biserică, cum se spune, am scris de nenumărate ori. îm­prejurările care ne-au determinat să facem a­­cest lucru au fost din cele mai diverse : ba steaguri ungureşti arbo­rate pe clădirea primă­riei, ba tot soiul de ne­dreptăţi comise în rela­ţiile cu cetăţenii, pu­­nându-i astfel în situaţia de a bate pe la toate uşile posibile pentru a-şi dobândi drepturile ce li se cuveneau, ba alte şi alte asemenea năzdră­vănii şocante. — Nu am vrut pentru nimic in lume să ajungem în această situaţie. Am tot crezut în puterea bu­nului Dumnezeu care să-i facă pe confraţii noştri să înţeleagă, că indife­rent dacă e sau nu pe placul cuiva, ceea ce e bine stabilit prin lege va trebui să se respecte chiar dacă e vorba de un drept ce-i revine Bi­sericii ortodoxe. Subli­niez, nu preotului Du­mitru Merluşcă, ci Bise­ricii, Parohiei Ortodoxe Române s­unt acestea cuvi­fl­etele rostite cu a­­mărăciune de către­­ părintele Dumitru Mer­luşcă de la Biserica or­todoxă din Siculeni. Tot cu amărăciune a rostit domnia sa de atâtea şi atâtea ori ruga adresată domnului primar ca în calitatea sa de preşe­dinte al comisiei locale de aplicare a Legii fon­dului funciar să ia mă­surile ce se impun ca din zecile de hectare ce au fost cândva în proprieta­tea Parohiei Ortodoxe Ciceu să se reconstituie dreptul de proprietate pentru suprafaţa stipu­lată cu claritate la arti­colul 21 din aminitita lege. Dar iată c-am păşit deja într-al patrulea an şi ortodocşii din Siculeni aşteaptă încă forţa divi­nă care să le facă drep­tate. Fiindcă în pămân­tenii locului e greu de crezut că mai nădăjdu­ieşte cineva, iar aceasta nu pentru că de promi­siuni s-ar duce lipsă, ba dimpotrivă, s-au avansat asigurări că se va inter­veni neîntârziat până şi de către unii lideri de seamă ai U.D.M.R. De-a­r da domnul ca aşa să fie şi mai ales ca bunele intenţii declarate să fie şi sincere. A­propo de sinceri­tate, cu mai bine de un an in urmă comisia de aplicare a Legii nr. 18/1991 a în­tocmit un proces verbal din care spicuim : „Prin acest act justificăm pu­nerea in posesie a tere­nului parohist conform (Cont. în pag a 3-a) ‘alexandru jifrea E greu, e foarte greu pentru toată lumea. Cu un plus de necazuri pen­tru minerii Bălanului. Motiv pentru care liderii Sindicatului minerilor din cadrul Sucursalei Mi­nere Bălan se află într­­un fierbinte conflict de muncă. Aşa cum relatam, ieri, în ziarul nostru, di­rect de la fața locului, cele 9 puncte din nota de revendicări sunt rea­le. Atât liderii sindica­tului, domnii Eugen Je­­peş, preşedinte, Ioan Matei şi Kovács Lajos, vicepreşedinţi, cât şi Consiliul de administra­ţie, prin persoana d-lui Dan Mihai, directorul S.M. Bălan, sunt unanimi în a aprecia realismul punctelor înscrise în nota de revendicări. Multe din necazurile cu care se confruntă minerii în a­­dâncuri s-au acumulat de-a lungul anilor. „Sa­cul" cu greutăţi, atât obiective cât şi subiec­tive, se pare că-i peste plin. Cei care coboară zi de zi în galerii, în­­dreptăţit, revendică con­diţii mai bune de lucru, retehnologizarea, per­fecţionarea procesului de producţie, echipamente de protecţie şi de lucru corespunzătoare. La un moment dat, în toiul dis­­cuţiilor purtate cu d-l Eugen Ţepeş, preşedinte­le sindicatului minerilor din Bălan, interlocuto­rul ne-a spus cu năduf: — Nu ţinem neapărat să declanşăm grevă ge­nerală. Faptul că, înce­­pînd din 14 ianuarie, ne­am aşezat la aceeaşi masă cu Consiliul de administraţie al sucursa­­lei noastre, am dezbătut, punct cu punct, nota de revendicări, e o dovadă că încercăm să găsim soluţiile cele mai potri­vite. Părerea noastră, a membrilor de sindicat, e că trebuie făcut ceva pentru ca munca şi via­ţa minerilor să fie cât de cât mai suportabile. Ce să vă spun ? Că, încă, lucrăm în galerii cu uti­laje care şi-ar găsi locul cel mai potrivit la un... muzeu ? Asta e situaţia reală. Ne întâlnim, în fiecare zi, cu cei care lucrează direct în subte­ran şi ne atrag atenţia asupra necazurilor cu care se confruntă. E de datoria noastră de a t°o­losi toate modalităţile unei lupte sindicale, pen­tru ca, totuşi, să aducem o licărire de speranţă in sensul îmbunătăţirii mun­cii şi vieţii minerilor din Bălan. Conflictul de muncă de la Sucursala Minieră Bă­lan, fără întreruperea lucrului, e în derulare. Miercuri dimineaţa, până spre orele prânzului, au continuat discuţiile : li­derii sindicatului — Con­(Cont. în pag. 3­ a) GHEORGHE CHIPER­ U BALAN: Se va ajunge la grevă generală? (2) U.D.M.R. pe senderra­ luminoso... „A vorbi despre „autoguvernare" înseamnă respectarea Constituţiei ? Unde este prevăzută această monstruozitate în Constituţie ? Constituţia României nu a prevăzut un atare concept pentru simplul motiv că într-un stat unitar nu există decât o singură guvernare şi, deci, un singur guvern, care răspunde politic în faţa singurului Parlament... în unităţile administrativ-teritoriale nu se face alt­ceva decât administraţie...“ (ANTONIE­­ORGOVAN, preşedintele Curţii Constituţionale a României) După cum se ştie, recent, la Odorhei a avut loc Consfătuirea pentru autoguvernare organizată de Preşedinţia UDMR. E drept : reuniuni de lucru ale unor partide cu primarii şi consilierii care provin din sânul lor au mai fost. Dar nici unul nu s-a nu­mit „de autoguvernare" ! întrebările pe care şi le pune tot românul sunt : La ce ne putem aştepta din partea acestui partid ? Cât de departe intenţionează UDMR să meargă pe această cale ? Sunt ori ba constituţionale aceste acţiuni ? Pun ele sub semnul întrebării elementele de suveranitate ale statului român ? Ce semnificaţie are denumirea „Departamentul pentru reformă şi autoguvernare" al UDMR ? Din cele apărute în presă, radio şi Tv, din de­claraţiile unor lideri şi părerile unor participanţi rezultă că nimbul consfătuirii l-a constituit concluzia că „şi în actualele condiţii este posibilă propovă­­duirea autonomiei“, iată, deci, o intenţie clară : mersul neabătut înainte prin punerea în stare ope­rantă a structurilor de autoguvernare înmugurite, născute şi botezate anul trecut în cristelniţa UDMR. Cum se va realiza acest lucru ? La Odorhei s-a observat că malaxorul instanţelor superioare ale UDMR — in­­afară de „lupta împotriva puterii" şi bântuirea prin Europa în căutare de clienţi — nu prea are ce măcina dacă la moara autonomiei şi autoguvernării nu e tras întreg ,,poporul maghiar" din Transilvania. Aşa că la conferinţă s-au emis câteva idei de mare „subtilitate": una ar fi aceea că reprezentanţii administraţiilor din localităţi sunt parte a activităţii organizaţiilor teritoriale ale UDMR (un produs al democratizării României şi, în conse­cinţă, al opţiunii populaţiei). In această categorie intră şi contabilii, şi agenţii fiscali, şi agenţii agri­coli, şi — bineânţeles — primarii plătiţi de statul român. Dar asta nu contează : toţi aceştia trebuie în optica consfătuirii de la Odorhei, să realizeze autoguvernarea. , Dar pentru a merge umăr la umăr pe calea lu­minoasă trebuie introdus în meningele fiecărui cetă­țean român de origine maghiară alt concept (apa­ (Cont. In pag. a 3-a) MIHAIL GROZA O scrisoare deschisă Una dintre consecinţele cele mai grave ale con­flictului le ia Şcoala ge­nerală din Bilbor este transferarea domnului profesor Iulian Jugănaru, de la această şcoală la una din Brăila. Mai ales că acest fapt se produce în mijlocul anului şco­lar pe fondul unei acute (Conţ. în pag. a 3-a) Prețul — 17 lei abonament, 20 lei/vinzare liberă. Concurs pentru ocuparea posturilor vacante de medici şi farmacişti— promoţia 1392 La data de 12 februarie 1994 Ministerul Sănătăţii organizează în Bucureşti concurs pentru ocuparea posturilor vacante de medici şi farmacişti, în mediul rural şi urban, concurs la care pot participă numai absolvenţii promoţiei 1992 cu stagiul efectuat­ In lista care a fost publicată încă din 18 ianuarie, judeţul Harghita figu­rează pentru acest concurs, doar cu trei posturi : unul la Dispensarul medical comunal Sâncrăieni şi două la Spitalul din Bălan. Să fim noi în situaţia fericită de a nu avea nevoie de mai mulţi medici ? I­­ată întrebarea la care a binevoit să ne răspundă d-l dr. RADULY ÁRPÁD, di­rectorul Direcţiei sanitare judeţene. — Amănunte în pag. a 2-a, sub titlul-răspuns : „DIN PĂCATE, NU !“ în pagina a 2-a: Programul Tv SPORT în pagina a 2-a și a 4-a PUBLICITATE ■ Încă un bob zăbavă Aproape cinci mii de oameni — din Topliţa şi împrejurimi — ştiu exact ce se află în a­­partementul 4 din blo­­cul B, scara 1, de pe strada Eroilor, de fapt în garsoniera cu o supra­faţă de aproximativ 12 mp. Ei bine, pentru cei ce nu ştiu spunem că in acest spaţiu îşi desfă­şoară activitatea Oficiul forţe de muncă şi şomaj — Punctul de lucru Topliţa. Cu fiecare zi nemulţu­mirile se tot adună. Per­sonalul — d-na Benedek Ilona, responsabila punc­tului şi d-nii Kelemen Iosif şi Benedek Vasie Andrei — se simt sufo­(Cont. In pag. 3-a) AURELIA ILUT

Next