Adevărul Harghitei, iulie-septembrie 1994 (Anul 6, nr. 986-1038)
1994-09-15 / nr. 1029
Anul VI., Nr. 1029 JOI, 15 SEPTEMBRIE 1994 Prețul — 17 lei abonament, 20 lei/vânzare liberă Cu cineins Domnul Profesor ? Sunt tentat să încep comentariul de faţă aşa : „In pleiada de ghicitori, exorcişti, vindecători şi autori de miracole care au invadat existenţa noastră postrevoluţionară, a mai apărut unul, (la emisiunea în limba maghiară deluni, 12 septembrie), care pretinde că rezolvă în câteva fraze problema Transilvaniei : Emil Constantinescu". Dar n-o face o dată din considerente de sobrietate, a doua oară pentru că e firesc ca orice politician care-și iubește cariera să abordeze (chiar tardiv) această problemă dificilă. Chestiunea e : cum o face ? D-l Constantinescu ne oferă, cu pretenţii de originalitate, „un model cultural de colaborare", uitând că modele „culturaltolerante", mult mai complexe și piuit mai profunde ____________ decât al d-lui Emil au fost concepute. In secoli, IV..îtjxt-W '1 rin de toate personalităţile lemenuluu luminate (indiferent de etnie) ale Transilvaniei ; --------------------------------- din păcate, cu rezultatele cunoscute astăzi. Din acest punct de vedere, al „soluţiei", d-l Constantinescu nu se diferenţiază decât prin înalta sa funcţie de trepăduşii de pe malurile Dâmboviţei, care-şi închipuie că au rezolvat contenciosul româno-maghiar într-un articol de 1,5 file expediat în subsolul paginii a şasea. D-l Constantinescu este acuzat — nu numai de acum şi nu numai de Gheorghe Funar — că are o vagă priză la cauza naţională. Foarte vagă... Să vedem, totuşi, dacă lucrul e adevărat sau nu. Deci, de pe ce poziţie a abordat d-l Constantinescu, la Budapesta, problematica Tratatului de bază româno-maghiar ? A reprezentat Guvernul ? Nicidecum. A fost emisarul ,,discret“ al majorităţii parlamentare ? Exclus ! L-a rugat opoziţia să pună „o vorbă bună" pentru România ? Nu, nici un partid reprezentat în CDR nu i-a încredinţat un astfel de mandat. Sau aproape nici unul... deoarece e cert că întâlnirile cu politicienii de la Budapesta i-au fost facilitate de UDMR, iar vorbele în două luntri și vituperarea „partidelor extremiste din România“ întăresc convingerea că, d-l profesor a fost mai mult emisarul UDMR decât al României. ASTA E UNA... (Cont. Itv pag. a 3-a) MIHAIL GROZA l Lunar se eliberează circa 20—25 certificate de urbanism • O bază sportivă în curs de realizare • Terenul de joacă pentru copiii din Lunca Mare se va realiza când vor dispare garajele • Interesul arhitecţilor din oraş — zero ! • O nouă benzinărie-pensiune şi atelier de întreţinere. Durerile urbanizării municipiului Miercurea-Ciuc — Din start trebuie să vă spunem că nu vom putea, din motive de spaţiu tipografic, să redăm întreaga activitate a biroului de urbanism. Prin urmare să propunemLI BALÁZS ANDRÁS, şef birou Urbanism şi Amenajarea Teritoriului din Miercurea-Ciuc, să selectaţi dumneavoastră ceea ce este mai important, deci preocupările majore de urbanizare şi care au obţinut girul Consiliului local. — Fie, dar trebuie să vă spun că nu prea au fost cazuri în care propunerile noastre de urbanism să nu fie aprobate, pentru că, în prealabil, fiecare caz este discutat cu comisia de urbanism. Abia după aceea pregătim raportul și proiectul de hotărâre pe care le supunem aprobării Consiliului local. Aș mai preciza că, în fiecare lună, în baza propunerilor noastre se eliberează în jur de 20— 25 certificate de urbanism celor ce ne solicităm persoane fizice sau juridice. Şi acum, voi puncta lucrurile mai importante . In 16 martie (Hotărârea nr. 19/1994 a Consiliului local) s-a aprobat planul urbanistic de detaliu cu scopul amenajării bazei sportive de pe strada Revoluţiei din Decembrie. In acest moment se lucrează deja la sala de gimnastică a Școlii Nagy Imre, urmând ca acest proiect să se finalizeze în primăvara anului viitor . In 8 aprilie (H. 32/1994) s-a aprobat proiectul privind asigurarea amplasamentului pentru un teren de joacă în Lunca Mare — în suprafaţă de 14.522 mp , având la bază un contract cu Asociaţia Riehen-Miercurea-Ciuc. Deşi aprobat acest proiect nu poate fi încă realizat pentru că terenul respectiv este ocupat de garaje construite fără autorizaţie. Când se va elibera terenul, Riehen va „mobila" acest loc de joacă • In 8 aprilie (H. 33/ 1994) s-a aprobat reamenajarea talciocului. In legătură cu acesta trebuie să vă spun că am (Cont. în pag. a 3-a) AURELIA ILUJ în pagina a 3-a : „Nu putem să sărbătorim cu ei“ T In pagina a 4-a: PUBLICITATE Azi —prima zi de şcoală! STRUCTURA ANULUI ȘCOLAR 1994 — 1995 TRIMESTRUL I : 15 septembrie — 22 decembrie 1994 (14 săptămâni) • Vacanţa de iarnă : 23 decembrie 1994 — 8 ianuarie 1995. TRIMESTRUL II 9 ianuarie — 24 martie 1995 (11 săptămâni) • Vacanţa de primăvară : 25 martie — 9 aprilie 1995. TRIMESTRUL III 10 aprilie — 15 iunie 1995 (9 săptămâni) • Vacanța de vară : 16 iunie — 14 septembrie 1995. Liceul „Marin Preda“ din Odorheiu Secuiesc va începe noul an de Învăţământ in condiţii normale • PENTRU A NE CÂŞTIGA NIŞTE DREPTURI, NU E UTIL SA EXAGERAM LUCRURILE ! Marţi, în aripa de clădire unde urmează să-şi desfăşoare activitatea cu toate clasele Liceul „Marin Preda“, am găsit o activitate intensă, făcându-se ultimele aranjamente — la care participau efectiv toate cele 19 cadre didactice — pentru ca astăzi elevii să poată intra în clase. Aşa că, la ora actuală, sunt depăşite cele publicate în cotidianul „Adevărul" din 7 septembrie, unde în articolul „Unde vor învăţa elevii români din Odorheiu Secuiesc ?" plecând de la o scrisoare a părinţilor, se pune sub semnul incertitudinii învăţământul în limba română din localitate. Desigur, până a se ajunge la starea de fapt de astăzi au fost multe discuţii şi fricţiuni, domnul Gagyi József, directorul Liceului „Dr. Bányai Lajos" a ameninţat cu demisia dacă Inspectoratul şcolar îl va obliga să cedeze din spaţiu, ameninţare pusă în practică. Ministeriali au descins în municipiul de pe malurile Târnavei, au întors problema pe toate feţele la diferite nivele, ajungându-se la concluzia că altă soluție nu există decât aceea ca (Cont. In pag. a 3-a) IULIU CONDRAT DRAPELUL ŞI IMNUL ROMÂNIEI DRAPELUL Are forma dreptunghiulară, lăţimea egală cu 2/3 din lungime, culorile : albastru cobalt, galben crom şi roşu vermion reprezentând fiecare 1/3 din lungime. Se arborează * — permanent pe sediile autorităţilor şi instituţiilor publice, la sediul partidelor politice, al sindicatelor, instituţiilor de învăţământ şi cultură, — temporar, cu prilejul zilei naţionale a României, al altor sărbători naţionale, cu ocazia festivităţilor şi ceremoniilor oficiale cu caracter local, naţional ori internaţional, cu ocazia vizitelor oficiale, ceremoniilor militare, competiţiilor sportive, în timpulcampaniilor electorale. Poate fi arborat de persoane fizice la domiciliul sau reşedinţa lor, precum şi de alte persoane juridice decât cele care îl arborează permanent, la sediile acestora. Drapelele altor state se pot arbora pe teritoriul României NUMAI ÎMPREUNA CU DRAPELUL NAŢIONAL ŞI NUMAI CU PRILEJUL UNOR MANIFESTĂRI OFICIALE. In cazul în care drapelul României se arborează împreună cu un drapel al unui stat străin, drapelul României se aşează în stânga, privit din faţă. Dacă se arborează împreună cu un număr impar de drapele de stat străine drapelul României se aşează la mijloc, dacă numărul drapelelor este par sa va aşeza în stânga drapelului împreună cu (Cont. în pag a 2 a) VÂNZOLELI I UDMR strânge cu sârg semnăturile in legătură cu proiectul de lege privind procesul instructiv-educativ al minorităţii maghiare. Conform ultimelor date comunicate de preşedinţii din zone, faţă de cele I Politică la toate mesele 250.000 de semnături prevăzute ca necesare de Constituţie, există deja pe liste 450.000 ! Şi încă o informaţie : la consfătuirea de la Cluj-Napoca, din 11 septembrie a.c., participanţii au avansat ca dată a ţinerii celui de-al IV- lea Congres al UDMR perioada 24—26 martie 1995, iar ca loc de desfăşurare — Cluj-Napoca, Să fi fost aici şi o ... mică Intenţie „nevinovată“ de o (Cont. în pag. a 3-a) K. NICOLAE