Adevărul Harghitei, iulie-septembrie 1995 (Anul 7, nr. 1202-1259)

1995-09-15 / nr. 1250

. Aşa începe totul... Pentru fiecare dintre noi - oricât de aproape sau de departe în timp ne­am afla de PRIMA ZI DE ŞCOALA - 15 sep­tembrie este un moment ce nu uită că mai există şi emoţii, frumoase, desigur. Fiindcă, aşa a început, aşa începe şi aşa va începe totul, până ce spiţa noastră ome­nească îşi va purta desti­nul pe acest pământ - poate nu cel mai bun dintre cele posibile, dar al nostru, aşa cum l-am făurit, cu lumini iscate din răsărituri, cât şi din umbre izvodite din jocul vesperal al pasiunilor... Azi este 15 SEPTEM­BRIE - clipă în zborul im­placabil al vremii în care ochii ce închid în ei toată curiozitatea sufletului omenesc se opresc asupra semnelor magice ale abecedarelor, iar fiinţa căutătoare de certitudini porneşte pe drumul lung al cunoaşterii­ de sine şi a lumii exterioare. Da, aşa începe totul­. Jucându-te cu filele imaculate ale unui ABECEDAR și ajun­gând, după ani de rod­nică trudă, să fii îndrăgostit de COROLA DE MINUNI A LUMII... ■ R. NICOLAE V_________ | ff QiwiaL NOiBENPINlf Anul VII., Nr. 1250 VINERI , 15 SEPTEMBRIE 1995 Prețul - 38 lei prin abonament, 50 lei la vânzare liberă T­­rl Moțiunea simplă vii- DESTINUL SATULUI ROMÂNESC problemele politicii ag­rare a Guvernului și, în speță, așa-zisă "criză a grâului", a căzut cu brio în cele două camere ale Parlamentului. D­e altfel, a fost un deznodământ cât se poate de previzibil... Firește, MOȚIUNEA DE CENZURĂ, ca instrument al înfruntărilor democratice, este menită să aibă o bătaie mai lungă decât efectul imediat. Tocmai din această cauză, în cele câteva rânduri ce vor urma nici nu ne-am propus să insistăm asupra "nereușitei" ilus­trate de votul aleșilor, ci să reamintim, suc­cint, un aspect ce poate constitui una dintre direcţiile majore pe care să evolueze ati­tudinea faţă de problemele agriculturii şi, cu precădere,­ faţă de DESTINUL SATULUI ROMÂNESC. Pentru că dacă moţiunea depusă de o parte a opoziţiei a suferit­, din primul moment, de un viciu de logică - cert economie de piaţă, dar pe de altă parte inter­venţia hotărâtoare a statului în probleme de achiziţionare, valorificare, fixare a preţurilor ş.a.m.d. -, pe de altă parte, cum de altfel a recunoscut şi primul ministru, domul Nicolae Văcăroiu, există câteva propuneri, opinii, su­gestii de care se va ţine seama în viitor. S-a recunoscut astfel (ca să dăm doar un exem­plu) necesitatea configurării unui sistem ban­car mai eficient, care să facă efectele creditării mult mai operativ resimţite decât au fost ele, fapt ce a creat nu puţine greutăţi. Dar, probabil, că din toate discuţiile pur­tate - nu puţine şi cu o pronunţată tentă po­liticianistă! - trebuie să se desprindă drept COORDONATĂ STRATEGICA preocupa­rea susţinută pentru DESTINUL SATULUI ROMANESC. Ceea ce înseamnă şi trecerea de la nivelul declarativ la FAPTE. Pentru că, să fim bine înţeleşi, caracterul popular şi specificul naţional nu sunt vorbe inventate de ideologia totalitară ce a guvernat şi la noi aproape cinci decenii! Ele sunt realităţi ce au izvodit mai ales din universul rural, care a şi fost prima şi cea mai importantă ţintă vizată de comuniştii chinuiţi de fantoma unui in­ternaţionalism cu orice preţ. Chiar cu jertfirea propriei IDENTITĂŢI NAŢIONALE. Componentă esenţială a economiei noastre - atât prin tradiţie, cât şi printr-o serie de factori favorizanţi - AGRICULTURA, ce-şi are leagănul în mediul rural, impune o viziune constructivă, un interes deosebit şi de durată faţă de satul românesc şi destinul acestuia. Faţă de RECONSTRUCŢIA lui. Element de bază în ecuaţia complexă a devenirii. Chezăşie - indiscutabil! - a unui viitor mai bun. NICOLAE KOVÁCS "Curtea de Conturi este chemată a contribui la realizarea ordinii legale a întregului sistem finan­ciar public care să asigure continuitate, sta­bilitate, dezvoltare" (Din mesajul d-lui Nicolae Văcăroiu, prim-mi­­nistru al Guvernului României) Prezent la seminarul "Relaţia Curților de Conturi cu Parlamentul, Controlul in­tern, Jurisdicţia şi Mass-media", desfăşurat în perioada 4-7 septembrie, la Neptun, d-1 KANYARÓ IVÁN, reprezentantul Har­ghitei la acest prestigios eveniment a avut amabilitatea să ne acorde un amplu interviu, a cărui primă­ parte a văzut lumina tiparului în ziarul­ nostru de ieri. Azi, despre relaţia Curţii de Conturi cu mass-media "Libertatea presei este importantă nu atât prin binele pe care îl poate face cât mai ales prin răul pe care îl îm­piedică". (Dr. G. M. Pistol, secretarul general al Curţii de Conturi a României).­­ Deosebit de importantă şi interesantă a fost tema care abordat relaţia Curţilor de Conturi cu mass-media. Aici, un delegat spaniol, redactor-şef al unui cunoscut cotidian economic, a prezentat rezultatul unui sondaj efectuat în rândul cititorilor săi cu privire la Curtea de Conturi a Spaniei. Aşa, spunea domnia sa, a constatat că această instituţie abia de era cunoscută de 70 la sută din populaţie, în alte ţări, ca de exemplu Belgia şi Olanda, această proporţie (II) se ridică undeva la 10 la sută...­­ La noi în ţară, cam câţi oameni credeţi că au auzit despre curte? -Ştiu eu? Poate 30 la sută! - Dar în judeţ? - E greu de apreciat exact. Ne-am făcut cunoscuţi numai prin ceea ce a apărut în ziarele locale... - Intenţionaţi să colaboraţi ceva mai mult cu noi, pentru a vă atinge scopul? - Nu numai că intenţionăm, dar avem chiar obligaţia să o facem. Va trebui să folosim experienţa ţărilor avansate şi după modelul lor să dăm publicităţii, imediat, orice act de co­ntrol rămas definitiv. în această idee am şi discutat cu colegul meu d-1 Costică Gudană şi am de gând să dis­cut şi cu d-1 Pal, preşedintele Colegiului jurisdicţional. Transparenţa este o cale de a ne face cunoscuţi şi numai prin interme­diul ei putem închide triunghiul contribuabil - ales al său - şi Curte de Conturi. - Dumneavoastră, personal,­­ce conclu­zii aţi mai tras din lucrările acestui simpo­zion? - Că România are, în domeniu, o echipă de oameni competenţi şi că suntem angajaţi pe linia generală pe care merg (Continuare în pag. a 2-a) Consemnare de Ştefana Draghici EUROSAI T­ D-1 ing. Péter István, antreprenor principal: "Pe strada Petőfi sunt trei lu­crări care converg către realizarea unei străzi pieto­­nale: 1) modernizarea, la care suntem antrepreno­rul general 2) referitor la instalaţiile de energie electrică, pe care le reali­zează Renel din investiţii proprii 3) modernizarea sistemului reţelei de apă şi canalizare­­ realizate de Goscom. Sunt lucrări ex­ecutate de cinci antre­prenori şi, având în vedere caracterul specific al lu­crării, nu se poate lucra mecanizat datorită peri­colului şi pericolelor de a distruge funcţionalitatea sistemelor existente. Acuma, vedeţi, se cons­truiesc în oraş bănci, vile... A fost o zbatere de doi ani pentru a promova o inves­tiţie cu transfer de la buget, pentru că vă spun în calitatea mea de consilier, municipiul a vrut să pro­moveze ceva. Consider că aceste lucrări sunt în aceeaşi linie cu noile tipuri de construcţii şi locuitorii vor avea ceva care va fi fru­mos şi suntem printre puţi­nii din ţară care au promovat astfel de tipuri de lucrări (singura stradă pietonală similară va fi Ko­­gălniceanu din Bucureşti.) Pe undeva, am primit aceşti bani de la buget şi vrem să-i cheltuim bine! Problema pusă şi de alţii merită atenţia contractori­lor, dar nu trebuiesc scăpate din vedere neca­zurile de a realiza o stradă pietonală, cu clădirile existente, de o parte şi de alta. Majoritatea oamenilor vor să se facă această stradă pietonală. Este foarte greu, ştim acest lucru, pentru oame­nii de pe această stradă, cifra de afaceri a scăzut. Noi ne-am documentat, şi în alte părţi a fost la fel, dar în final ei au fost cei câştigaţi. Este greu şi pen­tru pietoni pentru că tre­buie să treacă prin şi peste canale. Solicităm răbdare din partea oamenilor, alt­fel nu se poate! Atâtea conducte vechi sunt, iar metode mai bune decât cele pe care le folosim nu sunt. Prin documentările noastre în Germania, Ungaria şi acolo au fost aceleaşi probleme. Ter­menele au fost depăşite­­ şi suntem în faza critică în­­ care mai trebuie să săpăm şi deşi în situaţia ac­­(Continuare în pag. a 3-a) AURELIA ILUŢ Opinia specialiştilor despre strada Petöfi - a doua jumătate a întregului -(N­) IŞTI În numărul de azi: • PROGRAMUL TELEVIZIUNII • SPORT: rezultate din Liga Cam­pionilor • programul meciurilor din diviziile B și C • X-:-* . xx-xxxxx-:: . La Băile Tușnad, toamna pare că se insinuează mai discret în peisaj... Foto: N. KOVÁCS

Next