Adevărul Harghitei, aprilie-iunie 1996 (Anul 8, nr. 1379-1440)
1996-05-14 / nr. 1406
Adevărul Harghitei Domnul TOADER BENDRIȘ, primarul Topliței, declară: "Singurul scop care m-a determinat să-mi depun candidatura pentru un nou mandat, este finalizarea marilor lucrări începute, care vor conduce la ridicarea gradului de urbanizare şi civilizație al oraşului Toplița." Domnule Toader Bendriş, din cei şapte candidaţi, care ţintesc scaunul de primar al Topliţei, faceţi parte şi dvs. Doriţi deci să obţineţi o nouă învestitură, adică doriţi să fiţi reales. Toţi ceilalţi contracandidaţi îşi încearcă şansele pentru prima dată. Ce credeţi, pentru dvs. acest lucru ar putea fi un avantaj, sau un handicap? Greu de răspuns la întrebarea dvs. S-ar putea să fie şi una, şi alta, depinde din ce unghi de vedere priveşti lucrurile. Oricum, eu mi-am făcut un bilanţ al activităţii mele de când trăiesc în acest oraş şi am ajuns la concluzia că am făcut câte ceva bun pentru el. Oricum, pot să vă spun că nu-mi este ruşine şi am curajul să mă duc cu capul sus printre concitadinii mei. Desigur, oricât te-ai strădui, nu-i poţi mulţumi pe toţi. Dar ca să mă refer doar numai la perioada ce se încheie, adică la ultimii patru ani, aş putea spune că mă prezint în faţa alegătorilor cu un bilanţ pe care eu l-aş numi bogat, dacă ţinem seama că ne aflăm în această grea perioadă de tranziţii, într-o democraţie ce se află în suferinţă, fără fonduri şi fără multe posibilităţi. Am în vedere ampla lucrare de introducere a gazului metan, ce se ridică la peste 30 miliarde lei, numai pentru conducta principală, care va porni din Cristuru Secuiesc, având o lungime de peste 100 km! La acestea se adaugă alte 5 miliarde lei pentru reţeaua de distribuţie urbană. Documentaţia tehnică fiind finalizată, vom licita lucrarea şi în cursul acestui an vor debuta şi lucrările propriu-zise. în cursul anului trecut am finalizat o altă importantă investiţie: dublarea capacităţii de apă potabilă a oraşului, care ne-a creat posibilitatea furnizării permanente a apei potabile, atât la cele aproximativ 3000 de apartamente, cât şi la gospodăriile populaţiei, prin extinderea reţelei pe străzile 1 Decembrie 1918, Murelor, Zencani, Măgura, Lungă etc. Concomitent am acţionat şi pentru extinderea canalizării oraşului şi dublării capacităţii staţiei de epurare a apelor uzate. Anul acesta vom finaliza o bună parte din lucrările ce mai sunt de executat la noul edificiu al casei de cultură, care, în sfârşit, după multe "negocieri", a intrat în posesia definitivă a oraşului. Dorim neapărat ca ediţia din acest an - cea de a XI-a, dacă nu mă înşel - a Festivalului cântecului păstoresc "Mioriţa" să se desfăşoare în acest nou edificiu, care va deveni şi sediul Ansamblului folcloric profesionist "Rapsodia Călimanilor" şi a altor instituţii culturale şi obşteşti. Dar aş putea să amintesc, măcar pentru readucerea lor în memoria cetăţenilor oraşului, că tot în aceşti ani a fost construit noul edificiu al Şcolii generale nr. 1 Vale, noua biserică din cartierul Călimănel şi va începe alta în cartierul Vale; staţia de asfalt, care va asigura asfaltul necesar modernizării D.N. 15, între oraşele Reghin şi Gheorgheni, a fost acoperit cu şarpantă Spitalul orăşenesc, iar în acest an vor începe lucrările de modernizare a halelor termice, prima fiind cea din cartierul Cerbu, cea mai veche, şi a podului de peste Mureş, spre cartierul Luncani. Aş vrea să reţineţi însă un lucru foarte important: toate aceste lucrări și multe altele pe care nu le mai amintesc, nu sunt numai rezultatul muncii mele, ci a întregii echipe de la primărie și a actualului consiliu local, în acest context, mă gândesc că viitoarele alegeri ar putea să ducă la destrămarea acestei echipe și atunci totul va trebui reluat de la capăt. De altfel, singurul scop care m-a determinat să-mi depun candidatura pentru un nou mandat este tocmai acesta al finalizării marilor lucrări începute. Ar fi păcat ca să se piardă timp preţios, până când o altă echipă să pună, cum se spune, mâna pe hăţuri şi să se introducă în multele probleme ce stau în faţa oraşului. Ascultându-vă, mi-a venit în minte un înţelept proverb românesc, care spune: "schimbarea domnilor, bucuria nebunilor!" Probabil v-aţi gândit şi dvs. la el... Important e dacă s-ar gândi alegătorii, fiindcă asta contează, pentru că votul lor va decide cine va conduce oraşul Topliţa în următorii patru ani. • Domnule Bendriş, dumneavoastră încercaţi să câştigaţi încrederea alegătorilor tot ca independent, aşa cum aţi făcut şi în urmă cu patru ani. Este acest lucru un avantaj, faţă de ceilalţi candidaţi sprijiniţi de partidele politice? Eu am fost şi am rămas un adept convins că primarul nu ar trebui să facă parte din nici un partid politic. Primarul trebuie să fie reprezentantul tuturor locuitorilor localităţii, nu să facă politica partizană a unui anume partid politic, mânat de multe ori de interese meschine aşa cum deja procedează unii candidaţi la funcţia de primar şi consilier, emigrând de la un partid la celălalt, în funcţie de interes, adică după cum bate vântul! Asta este convingerea mea şi cred că e cea mai corectă. Interviu realizat de ILIESANDRU Alegeri locale, 2 iunie. Ceremonial... (Urmare din pag. 1) Goga", Organizaţiei judeţene a Cercetaşilor României. Dintre partidele politice a participat doar Organizaţia judeţeană P.D. Solemnitatea de la Miercurea-Ciuc a fost întregită de defilarea Gărzii de onoare şi a fanfarei. Ceremonialul a continuat la Monumentul Ostaşilor Sovietici şi la Cimitirul Luptătorilor căzuţi în primul război mondial. Asemena festivităţi au mai avut loc la cimitirele şi monumentele comemorative din Odorchiu-Secuiesc, Lunca de Sus, Gheorgheni, Frumoasa. Astfel, Ziua de 9 Mai s-a dovedit a fi o sărbătoare de suflet şi simţire românească, un pios omagiu adus celor care şi-au dat jertfa supremă pentru independenţa şi neatârnarea patriei. Cadran electoral întâlnire la prefectură în prezenţa d-lui Cornel Dumitriu, ministru secretar de stat la Ministerul Tineretului şi Sportului, a d-lui Ioan Doru Voşloban, prefectul judeţului Harghita, la sediul prefecturii din Miercurea-Ciuc a avut loc o întâlnire de lucru privind bunul mers al campaniei electorale. Au participat factori de răspundere antrenaţi în derularea actualei campanii electorale, a alegerilor locale. Succint, s-au trecut în revistă principalele etape parcurse până acum, relevânduse aspecte ale activităţii curente şi de perspectivă. S-a pus un accent deosebit pe funcţionarea ireproşabilă a colaborării dintre Biroul judeţean electoral şi cele locale, în aşa fel încât întreaga activitate să se desfăşoare fără nici un fel de poticniri. Printre problemele puse în atenţia celor prezenţi s-a relevat şi acordarea unei atenţii sporite pentru verificarea listelor, luarea celor mai potrivite măsuri de pază şi protecţie a birourilor locale care deţin documente ale campaniei electorale, în aşa fel încât să fie eliminate orice fel de suspiciuni. 1 Pagina a 3-a • 14 mai 1996 S.C. DECORATEX" S.A. Gheorgheni - pe drumul privatizării Una dintre societăţile comerciale din judeţul Harghita, cu foarte bune rezultate productive, este şi ţesătoria de stofe de mobilă "DECORATEX", din oraşul Gheorgheni. Din câte aflăm de la d-l IMETS LÁSZLÓ, inginerul şef al societăţii, în condiţiile în care, după ’89, nu se mai lucrează în zilele de sâmbătă şi duminică, nu se mai munceşte nici în zilele, destul de multe în ultimii ani, de sărbători legale ori de altă natură, iar colectivul de muncă a fost restrâns cu ceva mai mult de 200 de persoane, totuşi rezultatele sunt net superioare celor ce se înregistrau, spre exemplu, în anul 1988 sau 1989. Adică, cu toate condiţiile descrise mai înainte, aici se obţin, lună de lună, circa 200.000 mp stofe de mobilă şi plus, în ceva de mai mult de 50 de modele şi nuanţe de culori şi în proporţie de aproape sută la sută creaţie proprie. Anul ’95 s-a încheiat cu un profit apreciabil, aşa cum, tot cu beneficii, s-a finalizat şi primul semestru al acestui an - rod al hărniciei celor aproximativ 900 de lucrători, atâţi, câţi mai alcătuiesc în prezent, numeric vorbind, această societate comercială pe acţiuni din Gheorgheni. De remarcat, de asemenea, că nu se lucrează pe "stoc", ceea ce înseamnă că s-a reuşit, prin calitatea deosebită a ţesăturilor fabricate aici, să se vândă mâine, ce se realizează mâine să se poată desface peste o zi, iar producţia destinată exportului să reprezinte şi ea astăzi circa 15 la sută din totalul producţiei realizate. întrebat asupra stadiului privatizării S.C. "DECORATEX" S.A. Gheorgheni, d-l inginer IMETS LÁSZLÓ ne-a informat că stadiile acesteia sunt, într-un fel, destul de avansate. Spunem într-un fel pentru că PAS-ul societăţii făcuse, dar şi reuşise, tot ceea ce era necesar pentru cumpărarea părţii de 40 la sută rămase de la FPS, parte preconizată a se cumpăra de către salariaţii societăţii. In acest sens, aşa cum spuneam, totul era pregătit ca oamenii de aici să-şi cumpere fabrica. Dar, în ultima clipă, în cadrul licitaţiei organizate la FPS a apărut un nou licitator, a ... plusat peste oferta PAS-ului societăţii şi a ... câştigat. Este vorba despre o societate mixtă româno-maghiară, care, se pare, este bine intenţionată faţă de viitorul DECORATEX-ului şi modernizarea societăţii, una dintre cele mai rentabile, la ora actuală, din ţară, din acest domeniu de activitate. Probabil că aceasta, rentabilitatea, a constituit şi atuul, mai bine zis cauza tentaţiei partenerului străin. Tentaţie mai mare, dar şi mai "bănoasă" decât a celor câteva sute de oameni ai societăţii în discuţie... Ce şi cum va fi, vom trăi şi vom vedea! ANTON BORS Mâine, despre judeţul Harghita la Radio Tg. Mureş Mâine, între orele 18-19, puteţi asculta la Radio Tg. Mureş o emisiune intresantă despre agricultura, silvicultura, ecologia din judeţul nostru. Realizatorul acestei emisiuni este colegul nostru Ştefan Danciu. Tot cu această ocazie vom putea asculta muzică populară românească şi muzică folk interpretată de către cei mai îndrăgiţi solişti din judeţul nostru. Mică publicitate VÂND 2090 mp. teren intravilan în Miercurea-Ciuc, strada Primăverii nr. 12, telefon 113503.__________ Noi etape în pregătirea (Urmare din pag. 1) orăşeneşti şi comunale vor comunica - către secţiile de votare - numărul de candidaţi propuşi de fiecare partid politic, alianţă politică şi alianţă electorală. • Cel târziu în 21 mai, primarii vor înainta la birourile secţiilor de votare copiile de pe listele permanente şi modificările intervenite în ele după 24 de ore; • Persoanele interesate pot formula contestaţii, privitoare la modul de constituire al birourilor secţiilor de votare, până în 22 mai, cel mai târziu. SEARA LIBERALA în după-amiaza zilei de joi, săptămâna trecută, Berăria "Gambrinus" din Miercurea-Ciuc a găzduit o seară liberală. Cu această ocazie, Filiala Harghita a Partidului Liberal ’93 şi-a prezentat candidaţii proprii la fotoliile de primari şi consilieri. Au participat la întrunire, în calitate de invitaţi, lideri ai altor filiale judeţene de partid, simpatizanţi şi membri PL ’93 din Miercurea-Ciuc şi judeţ, reprezentanţi mass-media. Candidatul la funcţia de primar al municipiului reşedinţă de judeţ, Biró Emeric, a fost prezentat de liderul PL ’93, d-l Horia Rusu. Cadran electoral Duminică, la Borsec, a avut loc prezentarea candidaţilor P.D.S.R. la funcţia de consilier local, pentru primăria din localitate. Rubrică realizată de ŞTEFANA DRAGHICI şi GHEORGHE CHIPER La Bucureşti... 9 (Urmare din pag. 1) în deschiderea lucrărilor simpozionului de la Bucureşti au rostit cuvinte de salut dr. Zeno Opriş, preşedintele Uniunii Vatra Românească, d-1 prof. Valentin Borda, preşedintele Filialei Bucureşti a Uniunii Vatra Românească, şi prof. univ. Gheorghe Vâlceanu, prefectul municipiului Bucureşti. La invitaţia filialei organizatoare au răspuns numeroase personalităţi ale vieţii cultural - ştiinţifice, oameni politici şi de cultură din ţară şi din străinătate. Timp de două zile am avut ocazia să audiem comunicări ştiinţifice de mare valoare, să participăm la discuţii deosebit de interesante care au vizat, în mod deosebit, şi spiritualitatea românească din judeţele Covasna şi Harghita.Asupra problemelor dezbătute la simpozionul de la Bucureşti "Ţara înainte de toate", mai ales cele referitoare la secţiunea a IlI-a "Românii şi spiritualitatea românească din judeţele Covasna şi Harghita. Actualitate şi perspective", vom reveni într-un număr viitor al ziarului nostru.