Adevărul Harghitei, ianuarie-martie 1998 (Anul 10, nr. 1826-1886)

1998-01-06 / nr. 1826

­ Pagina a 2-a • 6 ianuarie 1998 • Omul care l-a făcut pe Lucreţiu A Pătrăşcanu să declare la Cluj: “In primul rând sunt român şi apoi comunist” ■ Ghiţă Popp (1883-1967) - 30 de ani de la moarte A­m participat nu demult la simpozionul­­T­Vorganizat la Sfântu Gheorghe, jud. Covasna, cu pri­lejul comemorării a 30 de ani de la trecerea în eternitate a uneia dintre cele mai mari personalităţi f­o­­tice româneşti de dinaintea Marii Uniri-printre m­­­ărei artizani s-a numărat, în fruntea “tinerilor­­ţeliţi”, care au zdrobit ultimele lanţuri ce mai legau de români de monarhia austro-ungară - până la perioada instaurării totalitarismului, când a fost truncat în închisorile staliniste (avea atunci funcţia de secretar general al Partidului Naţional Ţărănesc). Este vorba de Ghiţă Popp (1883-1967), originar d­e Poiana Sărată, localitate aflată odinioară în j­udeţul Trei Scaune. Au ţinut comunicări pe diferite teme: Şerban Madgearu (Bucureşti) - Procesul lui Ghiţă Popp din 1947, citind şi o emoţionantă autobiografie a marelui om politic din acea perioadă; Vasile Crişan (Sibiu) - tinereţea jurnalistică a lui Ghiţă Popp (până la 1918); subsemnatul - activitatea lui Ghiţă Popp la “Tribuna” de la Bucureşti (1915—1916), care a dat ton factorilor politici să se pronunţe pentru intrarea Flom­âniei în război, pentru eliberarea Ardealului; Eugenia Crişan (Sibiu) şi Constantin Stan (Buzău)­­•activitatea lui Ghiţă Poppi pentru realizarea şi recunoaşterea internaţională a Marii Uniri; Dan Eliudaşcu (Cluj-Napoca) - corespondenţa celor doi nai­­ fruntaşi ai generaţiei “tinerilor oţeliţi”: Octivian Goga şi Ghiţă Popp; Cristian Crişan (Sf. Gheorghe) - interesantele propuneri ale lui Ghiţă Popp în Parlamentul României din 1933, care vizau problema naţională; Vasile Câmpeanu şi Violeta Pătrunjel (Sibiu) - activitatea lui Ghiţă Popp ca subsecretar de stat la Culte (perioada interbelică); Cristina Dinu (Bucureşti) - Ghiţă Popp, participant la încheierea Armistiţiului de la Moscova, din septembrie 1944; Ioana Burlacu (Bucureşti) - memoriul din 1967 a lui Ghiţă Popp adresat lui Nicolae Ceauşescu pentru recuperarea Basarabiei; Ioan Lăcătuşu (Sf. Gheorghe). Aşa cum reiese din simpla înşiruire a temelor, comunicările au fost extraordinar de interesante, simpozionul, organizat în cadrul Zilelor “Nicolae Colan”, Ediţia a V-a, 1997, s-a constituit într-un emoţionant act de cultură, Sfântu Gheorghe nefiind doar prin această sesiune un veritabil centru al vieţii culturale româneşti active, “puse în mişcare”, smulse inerţiei, de un grup de intelectuali români din acest oraş din inima României, în primul rând datorită “organizatorului” - să-i zicem cu o minimă recunoaştere - Ioan Lăcătuşu, directorul Centrului Ecleziastic de Documentare “Mitropolit Nicolae Colan” din Sf. Gheorghe, consilier judeţean independent (Covasna), publicist şi istoric. Cine a fost, aşadar, Ghiţă Popp, cel care l-a informat pe Lucreţiu Pătrăşcanu despre situaţia adevărată din Ardeal, înainte ca acesta, în calitate de ministru al Justiţiei, să vină la Cluj, în 1946, în timpul grevei­ studenţilor români care se luptau cu revizionismul ungar, şi l-a făcut să declare categoric (ceea ce i-a fost ulterior fatal): “în primul rând sunt român şi apoi comunist!” Biografia sa extraordinar de interesantă va face obiectul unei prezentări separate. VASILE LECHINŢAN (Urmare din pag. I) celor din Mehedinţi în judeţul nostru, avem con urmarea, că, la E­rob­­eta Turnu Severin s au “înmulţit”, din nou, pachetele de cărţi pentru şcolile şi bibliotecile harghiten­e. I­n jurul ing. Eugen Nicolicea, deputat de Mehedinţi, s-au adunat tot mai mulţi oameni de cultură din Drobeta Turnu ^Cartea şi spiritualitatea vă vor birui... ^ Severin. Care, sunt preocupaţi să adune cărţi de beletristică, dar nu numai, pentru a potoli... setea de carte românească şi în judeţul nostru. Un gest cu profunde semnificaţii, total dezinteresat. Motivat doar de dorinţa unor oameni de suflet, cum sunt cei dintr-un judeţ îndepărtat de noi, Mehedinţi, de a face “risipă” de carte românească. 1997 a fost un an bun. Se speră... (Urmare din pag. I) I­elin­a și Harghita Băi, ca și de la atelierul de prelucrare de la Miercurea-Ciuc. Și când vorbim despre realizări, nu trebuie să uităm a aminti că totul se datorează exclusiiv hărniciei minerilor de la E.M. Harghita, pentru că în 1997 fiecare dintre l­uerăt­orii secţiilor miniere au­ realizat o productivitate a muzicii de peste 45 milioane de lei. • “...1 197 a fost un an bun pentru exploatarea noastră minieră - ne spune d-l ing. CONSTANTIN ŞTIRBU directorul E.M. Harghita. Ne-am confruntat cu greutăţi deosebit de mari, dar inerente în activitatea de minerit. Important e­ste că noi ne-am continuat activitatea în mod normal, nu am disponibilizat din rândul personalului muncitor nici un om. Nici nu ne putem lăuda că am trăit deosebit de bine, că oamenii noștri au beneficiat de salarii pe măsura muncii lor, pentru că am considerat că este mai util să investim din profitul realizat in retehnologizarea producţiei, pentru uşurarea muncii oamenilor n­oştri. Şi am şi reuşit să investim în aceste activităţi cam 2 miliarde de lei. Pentru eficientizarea activităţii noastre am reuşit să realizăm şi câteva produse noi, aşa cum ar fi dolotixtul simplu şi cel aromat, caolină specială pentru in­dustria pesticidelor, produs care dacă la noi s-a dovedit tară căutare ,­m reuşi să-l exportăm. Şi apoi, aşa cum am reuşit să exportăm această c­aolină s­pecială pentru industria pesticidelor din Ungaria, tot aşa am reuşit, prin realzarea unor noi produse, respectiv a dolomitei speciale granulate pentru in­dustria sticlăriei, ca şi a celei deferizate să exportăm aceste produse in Republica Moldova. Sunt doar începuturi care ne dau mare încredere în posibilităţile noastre de viitor. Nu pot decât să aduc pe această cale mulţumiri tuturor minerilor noştri, în special conducătorilor secţiilor şi atelierel­or noastre de producţie, aşa cum sunt Mihai TINCA, PALL, IOSIF, GÁLLFY SÁNDOR şi GÁBOR FERENC care promit, acum, la început de un nou r­ealizări pe măsura capacității lor..." Adevărul Harghitei Un conducător de destine (Urmare din pag. 1) Cu stăruinţă dârză, dar plină de cuminţenie, episcopul nostru se distinge precum un talentat conducător spiritual. Un ierarh superior se formează luptând cu numeroase aspecte spinoase ale societăţii româneşti actuale. Printr-o contribuţie activă la societatea românească din judeţele Covasna şi Harghita este mereu exponent al modelului superior de viaţă în comuniune cu Mântuitorul Hristos. Trezeşte conştiinţele. Grupează faptele creatoare, înnobilându-le. In năzuinţa spre armonizarea bunelor raporturi dintre credincioşii de diferite confesiuni, crează o ambianţă potrivită stilului de viaţă în duhul creştin. Raza sa de acţiune este limitată de competenţa încadrată de limitele de osteneală pe care le conferă canoanele şi legiuirile administrative. In timp însă activitatea Sa depăşeşte firul vieţii unei personalităţi. Foarte semnificative sunt, de exemplu, împlinirile spirituale valabile în generaţiile care se vor succeda. Prea Sfinţia Sa este un exemplu de viaţă superior. Cuvântul Său este ascultat cu sfinţenie. Este cumpătat şi convingător. Sub efectul cuvântului Său voinţa auditorilor se întăreşte spre reînprospătarea vieţii religioase, culturale, spre fapte bune făcându-se pildă de urmat. Mai remarcăm şi demnitate exemplară în momentele de bucurie. Toate acestea sunt trăsături puternice ale unei personalităţi formate şi dezvoltate în duhul Evangheliei interpretată dle Sfinţii Părinţi. Ierarhul nostru, Ioan Selejan, este un deschizător de drumuri. Conduce pe drumul idealurilor creştineşti. De Sfintele Sărbători ale Bobotezei şi Sfântului Ioan cu respect desăvârşit întru mulţi şi fericiţi ani episcopului nostru! In numele preoţilor ortodocşi din protopopiatul Sf. Gheorghe semnează Pr. protopop GH. RĂŢULEA (Urmare din pag. 1) -D-le Maurer, mai aveţi câţiva ani şi ajungeţi din urmă secolul: cum vă simţiţi? - Ce pot să mai cer de la natură? Sunt un bătrân neputincios şi aproape orb. Acum resimt cel mai neplăcut accidentul pe care mi l-a făcut cadou Ceauşescu le-a dovedit! Dealtfel “zestrea” cu care ea a venit în căsătoria lor au fost cei doi copii, care aveau alt tată! Elena îi dădea soluţiile politice lui Ceauşescu, cele mai mari prostii politice Ceauşescu le-a făcut la porunca soţiei lui. Chiar şi marile crime... - Crime? -Ce valoare ar avea destăinuirile mele în această privinţă? Istoria va vorbi şi i le va pune cuplului Ceauşescu în spate chiar dincolo de mormântul lor. - D-le Maurer, vreţi dvs. sau nu vreţi, aceeaşi istorie pe care o invocaţi, vă acuză că l-aţi instalat pe tron! - Aşa şi este... A fost greşeala vieţii mele, pe care am regretat-o decenii în şir... Mai târziu mi-a înscenat accidentul... (VA URMA) Ceauşescu în ’72. - Scenariul a fost al lui Ceauşescu? Mulţi cred că “lucrătura” a fost a KGB-ului. - Sunt foarte sigur că “piesa” a fost scrisă de ea şi el! N-am mai întâlnit un om politic atât de subjugat de propria nevastă! - Un Ceauşescu pitit sub papucul nevestei, iată o imagine caraghioasă, surprinzătoare pentru orice român! - Aşa a fost! Elena avea mari calităţi... feminine şi nu numai cu Un comunist de vârsta secolului: Ion Gheorghe Maurer (1)

Next