Adevărul Harghitei, octombrie-decembrie 1998 (Anul 10, nr. 2017-2080)

1998-10-14 / nr. 2026

Anul X., Nr. 2026 MIERCURI, 14 OCTOMBRIE 1998 • 8 PAGINI Prețul - 170 lei prin abonament, 500 lei la vânzare liberă TRAIAN GOLEA: In România ar trebui mai multe fapte şi mai puţine vorbe ii om care s-a bucurat fie foarte mult respect şi apreciere cu ocazia Simpozionului naţional "ROMÂNII DIN SUD-ES­TUL TRANSILVANIEI - ISTORIE, CULTURĂ, CIVILIZAŢIE" a fost domnul TRAIAN GOLEA, venit tocmai din Statele Unite ale Americii, din Florida, unde este preşedintele unei asociaţii a românilor de acolo. A fost apreciat şi respectat nu atât prin ceea ce a spus la Sf Gh­eorghe sau la Miercurea-Ciuc, cât mai ales prin ceea ce a făcut până la respectabila vârstă de 21 de ani. Cu modestie, dar cu perseverenţă şi spirit de sacrificiu, domnul Traian Golea a luptat pentru cultura română, pentru ca istoria şi adevărul nostru să fie respectate, inclusiv în Congresul SUA. Intr-o perioadă în care aproape toată literatura română era interzisă, domnul Golea a editat carte după carte, a dat replici celor ce falsificau adevărul, a mobilizat românii din diaspora pentru a se ţine cont de acest adevăr. - Domnule Golea, începem prin a vă întreba unde v-aţi născut? - M-am născut în comuna Bahnen de lângă Târjlăveni, în 14 martie 1917. -Când şi cum aţi plecat d­in ţară?­­ Am plecat imediat după primul val de arestări care a avut loc în 15 mai 1948. In acelaşi an, în luna septembrie, de Sfânta Maria Mică, împreună cu fratele meu şi un cumnat am trecut clandestin graniţa spre Iugoslavia, pe­ atunci nu era prea bine păzită. Fratele meu, Ionel Golea, a fost apoi paraşutat în România, a luptat cu arma în mână împotriva comuniştilor până în 1953 când a fost prins, condamnat şi executat. Cumnatul meu trăieşte acum în Brazilia, unde s-a stabilit. Ajunşi în Iugoslavia am fost arestaţi, am fost duşi prin diferite câmpuri de muncă dar noi nu am stat liniştiţi, am făcut grevă, ne-am agitat, până la urmă am reuşit să evadăm şi eu am ajuns în Austria, în august 1949. Acolo am stat mai mult timp şi imediat ce am ajuns m-am înregimentat ca să spun aşa în colonia românilor de acolo. Era format un comitet al românilor, care închinase un teren și cumpărase o baracă de la germani. Au făcut un cămin al (Continuare în pag. a 5-a) Consemnare de DAN LUDUŞAN PETRE ROMAN, din ce în ce mai obosit, m­ai sărac în idei şi mai absent din viaţa publică a rostit mai deunăzi, la Timişoara, următoarea cugetare monumentală: "Nu există pericolul federalizării Român­iei, deoarece Constituţia nu o permite". Ei bravos! Care va să zică în 1940 alipirea Transilvaniei la Ungaria era înscrisă în Constituție... Din 15 octombrie începe campania naţională pentru combaterea rubeolei şi rujeolei Reamintim cititorilor că aceasta se va desfăşura cu precădere în şcoli şi în circumscripţiile teritoriale ale oraşelor şi în cadrul dispensarelor medicale din comune. Campania de vaccinare a tinerilor între 7-18 ani este rezultatul conlucrării dintre Crucea Roşie Română, Ministerul Sănătăţii şi Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie (FISCR). Un rol activ în această acţiune l-a avut d-na Sus­anna Cunninghan, delegat în (Continuare în pag. a 4-a) PAKUCS GABRIELLA Anchetă printre partidele politice: azi răspunde Filiala Harghita a PNL 1. Care este măsura cea mai bună luată de guvernanţi din ’96 încoace? Dar cea mai proastă? 2. Credeţi că mai există şanse de relansare a economiei româneşti, ori ţara se îndreaptă spre un colaps economico-financiar? 3. Consideraţi posibilă coabitarea în continuare a partidelor din coaliţia de guvernare, ori ne îndreptăm spre alegeri anticipate? 4. Ţinând cont de erodarea credibilităţii personajelor politice care s-au manifestat ca atare din ’90 încoace, formaţiunea dvs. a avut preocupări - de la alegerile precedente până în prezent - în sensul formării şi lansării unui candidat-cap de listă apt să obţină sufragiile alegătorilor? 5. Care este formaţiunea cu care colaboraţi cel mai bine în plan local? Dar cel mai rău? 6. Care ar fi, pe scurt, mesajul pe care formaţiunea dvs. politică ar dori neapărat să-l transmită cetăţenilor? O Restructurarea regiilor miniere, a S.N.C.F.R., a unităţilor de stat neproductive, nerentabile din agricultură şi industria alimentară, menţinerea unei fiscalităţi ponderate şi a macrostabilităţii economice. Cele mai proaste măsuri­­ de fapt neluarea unor măsuri ferme în domeniul: privatizării marilor coloşi economici nerentabili, restructurări masive a F.P.S., retehnologizării marilor agenţi economici.­ Există şanse de relansare a economiei româneşti, dar printr-o radicalizare fermă şi imediată a politicilor economice, restructurarea imediată a tuturor marilor coloşi economici nerentabili, iar după rentabilizarea activităţii acestora, privatizarea lor prin vânzare directă la un preţ mult mai atractiv,­care să atragă lichidităţi băneşti absolut necesare unor investiţii masive în economie, în actualul stadiu de ineficienţă a politicilor economice, a incompetenţei sau relei-voinţe a celor care deţin pârghiile de decizie economică, în condiţiile menţinerii monopolurilor de stat, a unei birocraţii costisitoare şi a unui personal administrativ şi managerial care nu urmăreşte decât conservarea privilegiilor personale şi nu realizarea obiectivelor strategiei economiei naţionale, colapsul economico-financiar al ţări poate surveni mai curând decât se crede. Lipsa de (Continuare în pag. a 4-a) Președinte B.P.J. P.N.L. Harghita av. BURUJAN-ANDREI GABRIEL I­n zilele 8-9 octombrie­­ 1998, la Miercurea- I Ciuc s-a desfăşurat seminarul internaţional ,,Societatea informaţională locală şi regională: probleme de dezvoltare în Europa Centrală şi de Est". Relatări despre cele mai interesante lucrări prezentate, ÎN PAGINA A 3-A. e toi­­! Starea clădirilor­­ încotro u­ na dintre sarcinile importante ale Inspecţiei Ijudeţului Harghita pentru controlul calităţii lucrărilor de construcţii se referă şi la, urmărirea păstrării stării de funcţionalitate a construcţiilor realizate în timp. Câteva aspecte pe această temă le-am­ discutat cu d-l ing. ROMEO STOICA, inspectorul şef al inspecţiei sus-amintite:­ ­ Da, trebuie să informez că funcţionalitatea construcţiilor ne stă permanent în atenţie, lucru ce nu se petrece şi cu cei responsabili legali faţa de acest important aspect. Din nefericire, pe fondul lipsei de ... fonduri financiare, din cauza bugetelor tot mai subţiate ale unor ministere şi implicit ale instituţiilor din subordinea acestora, problema se pare că scapă de sub control. Aşa se face că tot pe seama lipsei de bani, pentru a da doar un singur exemplu, Inspectoratul şcolar judeţean Harghita, care suferă efectiv din această cauză, suportă neajunsuri grave în ceea ce priveşte asigurarea condiţiilor pentru buna desfăşurare a procesului de învăţământ. Adică în limitele esenţiale prevăzute prin lege şi privitoare la: rezistenţa construcţiilor şi siguranţa în exploatare a construcţiilor. - Aveţi şi cazuri concrete în acest sens, d-le Stoica? - Da. Sunt mai multe şi ele au fost constatate la fiecare control efectuat în teritoriu de către specialiştii inspecţiei noastre. Unul ar fi chiar de dată recentă, petrecut în comuna Joseni. Nici nu a început bine noul an şcolar şi primul accident s-a şi petrecut, din fericire, fără urmări grave. Din cauza stării avansate de degradare a elementelor componente ale structurii de rezistenţă a Şcolii Generale nr. 2 Joseni, planşeul a cedat şi a... căzut! A căzut tavanul de pe o suprafaţă de circa 20 mp. Nu ştim cum se va desfăşura în continuare procesul educativ-instructiv al elevilor de la această şcoală, dar inspecţia noastră a luat măsura închiderii şcolii până la remedierea defecţiunilor constatate. Un caz similar, dacă nu chiar la fel de grav, l-am constatat şi la Odorheiu Secuiesc, dar şi la alte şcoli din judeţ. Din 57 de clădiri din domeniul învăţământului controlate în ultimul timp în judeţul Harghita, la 13 dintre acestea s-au şi stabilit măsuri imediate de consolidare şi de repunere a lor în parametri legal constructivi. Adică de funcţionalitate în depline condiţii de siguranţă. (Continuare în pag. a 4-a) ANTON BORŞ

Next