Adevărul Harghitei, ianuarie-martie 1999 (Anul 11, nr. 2081-2142)

1999-01-28 / nr. 2098

Anul XI., Nr. 2098 JOI, 28 IANUARIE 1999 • 8 PAGINI Prețul - 555 lei prin abonament, 1000 lei la vânzare liberă La 10 februarie ’99­­ prima scadenţă c­ onform unei înţelegeri încheiate cu câtva timp în urmă între Ministerul Industriei şi Comerţului, respectiv Compania CONEL, s-a încheiat şi între S.C. „Electrica” S.A. Harghita (F.D.E.E.) pe de o parte, şi S.C. „BĂLAN” S.A. pe de alta, o convenţie în care, printre altele, se prevede: datoriile acumulate pe parcurs de către exploatarea minieră Bălan, de peste 50 miliarde de lei, prin neachitarea la timp a contravalorii facturilor pentru consumul de energie electrică efectiv realizat, se vor reeşalona, începând cu data de 1 iulie a.c. cu o perioadă de graţie de 6 luni (ianuarie - iulie ’99), consumul curent, la zi, lunar (excepţie făcând pentru început doar luna ianuarie şi vom vedea de ce) trebuie achitat cu un P R­EZ­U­MAT. Ce înseamnă acest p­rezumat? Obligativitatea consumatorului, în speţă S.C. Bălan, să achite în data de 10 a fiecărei luni, respectiv în 10 februarie, un prezumat, adică o cotă-parte din consumul energetic lunar, iar în data de februarie, cel mai târziu, trebuie ate­u­ată integral factura consumului rc° zat efectiv în luna ianuarie a.c. Apoi, în 10 martie se va plăti prezumatul lunii martie, iar în ziua de 25 - consumul lunii februarie. Şi această prevedere a convenţiei va continua până la o dată când se va hotărî altfel. Acest „prezumat”, această cotă ce trebuie achitată în ziua de 10 a fiecărei luni reprezintă valoric o sumă cuprinsă undeva între 400 şi 500 milioane de lei, în condiţiile în care consumul mediu lunar de energie electrică la S.C. Bălan ajunge la circa 1,3-1,5 miliarde, lei. Faţă de această situaţie, absolut nouă, ne-am simţit obligaţi să ne adresăm conducerii societăţii cu câteva întrebări, cum ar fi: • Din ce veţi achita acest prezumat în data de 10 februarie? • Din ce bani veţi achita consumul lunii ianuarie ’99 în data de 25 februarie? • Cum vă veţi descurca începând cu 1 iulie, dată când va începe şi plata datoriilor reeşalonate? • Ce se va întâmpla dacă nu veţi putea face rost de bani pentru plata consumului de energie electrică? Ne răspunde d-l­ec. DUMITRU TODORAN, director economic la S.C. BĂLAN S.A.: întrebarea dvs. de bază este de unde vom face rost de bani. Ei bine, în primul rând, vom încerca să intrăm în posesia datoriilor faţă de noi ale regiei din Deva, actuala Companie MINVEST. Datorii care sunt ceva mai vechi de 1-2 ani de zile, nu vom putea, cel puţin în perioada imediat următoare, cea mai stringentă pentru noi, să sperăm nici măcar atât­­ respectiv încasarea unor datorii de la S.C. „PHOENIX” S.A. Baia Mare, urmare a procesării minereului livrat de noi, pentru simplul motiv că PFIDENIX-ul se află în prezent, în stadiu de privatizare. După ultimele discuţii purtate cu cei de la Baia Mare, aceste datorii vor fi reeşalonate. Dar cine ştie ce se mai poate întâmpla­ s-ar putea să primim ceva bani şi de aici, pentru că datoriile sunt mai vechi, chiar de prin luna noiembrie ’98. Am mai (Continuare în pag. a 3-a) ANTON BORS, La S.C. BĂLAN” S.A. M-am întrebat deseori de ce nu sunt introduşi în vestitul PIB analiştii politici - politologii, mai emfatic spus -, precum şi alţi analişti la fel de importanţi, care umplu seară de seară ecranul televizorului. Creşterea PIB-ului pe cap de ropian ar fi semnificativă, iar creşterea noastră în ochii Europei şi mai şi. Componenţii acestei hoarde fac spume la gură ore întregi vrând să convingă lumea de adevărurile proprii care sunt, bineînţeles, categorice, obiective şi de neclintit. Din fericire pentru noi şi din nefericire pentru ei, subiectivismul şi interesul lor personal pot fi dizlocate fără efort din tornada logoreică revărsată înspre bietul şi zăpăcitul telespectator. Desigur, nu e greu de înţeles că avem de-a face cu o categorie defavorizată de Divinitatea care, în „focul creaţiei”, nu a băgat de seamă că şarpele, tocmai acuzat de imoralitate şi exmatriculat din Eden, a injectat mişeleşte în mintea acestor indivizi un anumit virus. Acesta a dereglat în aşa măsură toate funcţiunile normale ale creierului, încât analiştii-ciuperci (mai toate otrăvitoare) au tendinţa, iar televiziunea le oferă posibilitatea, să se erijeze în adevăraţi profeţi. Nu am în vedere şi pofta lor patologică d­e­ a vorbi când se află în prezenţa unui microfon sau a unei camere de filmat, reacţie firească doar dacă privim lucrurile din unghiul târâtorului şarpe... Dar, ceea ce stupefiază cu adevărat este atât poziţia lor faţă de un eveniment sau altul, cât şi paralelismul cu problema pusă în discuţie; ar fi a­pro­a­pe­ aproape amuzant dacă nu ar fi vorba despre, de fapt, o variantă de manipulare mai mult sau mai puţin reuşită. Debitând cantităţi industriale de inepţii, în general fără vreo legătură cu realitatea, şi mult prea des cu tema pusă în discuţie, aceşti analişti socio-politici (politologi zicându-şi deci), îl fac pe bietul telespectator să fie de acord cu parafrazarea antologică: „mulţi-mulţi, da ’proşti”. Ceea ce-i sigur însă, e că ar conta enorm din punct de vedere cifric la rotunjirea PIB. Mai ales brut... DUMITRU HURUBA: Hic jacet lepus! "“1 Astăzi la Miercurea-Ciuc are loc Şedinţa Comisiei judeţene de avizare a propunerilor de stemă Astăzi, la ora 9,00, are loc şedinţa Comisiei judeţene de analizare a propunerilor de stemă - comisie înfiinţată în 1993 şi care funcţionează actualmente în baza Ordinului nr. 81/1998 al prefectului judeţului Harghita. Până în prezent, Comisia a ţinut patru şedinţe: două în 1994 şi câte una în 1997 şi 1998. La şedinţa din 6 ianuarie 1994 nu s-a căzut de acord asupra propunerii de stemă a judeţului Harghita pe considerentul că semnele heraldice cuprinse în cele 4 cadrane nu corespund prevederilor art. 1 din HG nr. 64/1993 - respectiv acestea nu simbolizează în totalitate tradiţiile istorice şi realităţile economice şi social-culturale specifice unităţii administrativ-teritoriale actuale ale judeţului. Proiectul cuprindea doar semne heraldice, genealogice, istorice, culturale, etnice şi religioase specifice zonelor Odorhei, Cristur, Ciuc şi Gheorgheni - motiv pentru care s-a propus cuprinderea într-un cadran a unui element din Tezaurul dacic descoperit la Sâncrăieni şi Mănăstirea Sf. Ilie de la Topliţa. Din cuprinsul procesului-verbal al şedinţei Comisiei din 5 februarie 1997 reiese că d-l prefect (Continuare îh­ pag. a 4-a) IOSIF MORAR Privatizarea - o barieră pentru locatarii a şapte blocuri Cele şapte blocuri din comuna Sâncrăieni - aflate în proprietatea Fabricii de prelucrare a lemnului -, au împlinit deja vârsta de trei decenii, anii scurşi punându-şi amprenta pe "fizionomia" clădirilor şi pe sistemul nervos al locatarilor. Acum 10 ani, hidroforul şi-a încetat activitatea, deoarece conductele ce aduceau apa la robinetele din apartamente - şi din motive de bătrâneţe - şi-au pierdut utilitatea. Familiile s-au dotat cu găleţi, aducându-şi apa potabilă şi pentru spălat dintr-o fântână săpată în _____ centrul cartierului. Canalizarea este La Sâncrăieni (^La Sâncrăieni^) necorespunzătoare cerinţelor sanitare şi aşa va fi atâta vreme cât conductele ori sunt înfundate, ori căminul de vizită stopează apa plină de necurăţenii, aceasta neajungând la bazinul de vidanjare. Iarna, igienic punând problema, situaţia (Continuare în pag. a 4-a) IULIU CONDRAT în pag. a 8-a SPORT Posibilitatea unor legături cu ţara Steier Săptămâna trecută, la Centrul Educaţional SOROS din Miercurea-Ciuc s-a desfăşurat Conferinţa de presă a reprezentanţilor Geistthal din Austria. Conferinţa a debutat cu alocuţiunea d-lui Manfred Fessl, primarul localităţii Geistthal, în câteva cuvinte, d-l primar a oferit detalii cu privire la construcţia unei „Fântâni­ europene” în Geistthal. Esenţa acestei realizări este de a promova, prin intermediul construcţiei, atât simbolurile culturale ale regiunii, cât şi produsele realizate acolo, prin tradiţie. De asemenea, domnia sa a ţinut să menţioneze că asemenea proiecte trebuie sprijinite de instituţii şi consilii locale, pentru a putea concretiza scopurile proiectului. în final, d-l primar a oferit participanţilor simbolul oraşului pe care-l reprezintă, în continuare d-l Warner Papst a prezentat pe scurt esenţa sistemului realizat de domnia sa, care (Continuare în pag. a 4-a) DANIEL ŞERBAN

Next