Adevărul Harghitei, octombrie-decembrie 1999 (Anul 11, nr. 2272-2337)

1999-10-14 / nr. 2281

U­r record al fortului de impulsari teelefonice! In luna iulie, d-nei A.C. domiciliată în Miercurea-Ciuc, inspector principal la o sucursală de asigurări, mamă a patru copii de vârstă majoră și bunică, ROMTELECOM i-a făcut o surpriză: factura de plată numărul 8450938, purtând înscrisă suma de 37.922.000 lei. Imediat, domnia sa a reclamat dimensiunea acelei cifre considerându-se în afara posibilităţii de a utiliza telefonul, deoarece în perioada 24.05 - 15.07/99, din motive de boală, a lipsit de acasă.­ Spre uluirea sa, factura din luna august menţiona că trebuie să achite suma de 73.255.200 lei. Solicitând lista convorbirilor telefonice constată că postul său de telefon a fost în legătură cu numere de telefoane la persoane pe care nu le cunoaşte, în viața ei neschimbând nici un cuvânt cu acestea. Dar, marea berea financiară a d-nei A.C. vine nu de la acele imaginare convorbiri, ci de la utilizarea “liniei erotice”, multe ore din zi şi din noapte. Cum sufletul femeii este foarte sensibil, revoltându-se atunci când esenţa ei este deformată, în memoriul pe care d-na A.C. l-a întocmit pentru a-l înainta la Poliţia municipală, Parlament etc., a declarat următoarele: “Referitor la acea “linie fierbinte” la care aş fi vorbit - conform acuzaţiilor aduse de ROMTELECOM - chiar dacă nu eram la domiciliu, ţin să precizez: sunt o femeie normală, sunt bunică, nu am reflexe inverse, la vârsta mea sunt suficient de frumoasă pentru a-mi găsi un bărbat pentru satisfacerea necesităţilor biologice intime. Deci, chiar dacă eram la domiciliu, nu simţeam nevoia să apelez la cunoscutul număr de telefon pentru a urmări auditiv scene erotice”. Cele de mai sus ne învaţă că şi în ziua de azi omul suportă mai greu ridiculizarea decât o nenorocire financiară! Pe tema dramei “A.C.” am purtat o discuţie cu d-l Adrian Ciobanu, director comercial al ROMTELECOM. Nici domnia sa nu crede că o femeie (Continuare în pag. a 2-a) IULIU CONDRAT — »»’!'em »031 WISH í —" — —I——a I ii «I încă o toamnă care trece prin noi. De astă dată, o toamnă cuminte, arămie. Călătoriile făcute acum sunt muiate în aur topit. Un drum spre Izvoru Mureşului ar putea însemna cât toate galeriile de artă unde stau suspendate în nemişcare, pentru eternitate toate culorile toamnei. Oricât ar fi de reuşite fanteziile artistice acestea nu pot atinge însă grandoarea şi simplitatea naturii. Şi pentru că am amintit de Izvoru Mureşului am amintit şi de noua mănăstire care s-a amestecat şi ea într-un tablou de toamnă măiestrit acum, la sfârşit de mileniu. Construcţia ei a început în urmă cu vreo trei ani. Lucrările păreau a fi conduse de un călugăr. Ceea ce s-a dovedit a fi adevărat. Călugărul este însuşi Episcopul Covasnei şi al Harghitei. Nimeni n-ar fi spus asta. Pentru că nimeni n-a văzut o sutană mai peticită sau ţesută în zeci de locuri. Şi apoi, un EPISCOP e un EPISCOP, nu un zidar, nu un tâmplar ,care-şi petrece viaţa într-un şantier. Şi totuşi, acest Manole modern a reuşit să pună laolaltă mistria şi rugăciunea...­­ Două vorbe, părinte Episcop, despre mănăstire... Răspunsul a venit scurt, simplu. Nu aspru, nu mândru.­­ “Scrie aşa, a zis Episcopul, spune lumii că mănăstirea asta e aşezată în calea OAMENILOR şi că din Altarul ei izvorăsc Mureşul şi Oltul care de acum vor purta pe valurile lor rugăciunile maicilor. Scrie că e un loc al păcii şi al înţelepciunii în care îl slăvim pe Dumnezeu alături de toţi creştinii ”. Am privit încă o dată sutana peticită a Episcopului constructor, maicile, mănăstirea, brazii, florile... Şi totuşi, duminicile, la slujbă, Episcopul va avea straie frumoase. Va arăta ca apostolii pictaţi măiestru pe " (Continuare în pag. a 2-a) ANGELA BÎRSANU , topamnav, mană sii tccv ... ât poate costa un singur minut în care RAŢIUNEA şi BUNUL SIMŢ fac loc unor manifestări ieşite din perimetrul civilităţii? Din păcate, datorită în primul rând spectatorilor, acest lucru s-a văzut sâmbăta trecută, în spaţiul patinoarului “Vákár Lajos” din Miercurea- Ciuc... Cu urmările de rigoare, inclusiv “apa la moară” pentru o parte din presa bucureşteană - de pildă, “Jurnalul Naţio­nal”, “Ziua” etc. - care nu s-a dat în lături (accentuaţi corect, vă rugăm!) din faţa unor titluri mult prea dramatice în comparaţie cu “evenimentul”. “Jur­nalul Naţional”, pagina întâi: “Ură, sânge şi îndemn la crimă - Românilor care au îndrăzneala să-şi apere onoarea sportivă la Miercurea-Ciuc, li se pregăteşte un coşmar”. Pagina a, 3-a: “Coşmar pentru sportivii români care au meciuri în Harghita - Covasna. La îndemnurile furibunde ale galeriei care striga “Ţiganii!”, “Loviţi-i!” şi “Să moară Steaua!”, hocheiştii din Miercurea-Ciuc au lovit cu bestialitate adversarii. Vina acestora­ erau români”. Vrem să clarificăm un lucru, de la bun început: ar fi stupid ca cineva cu bun simţ şi spiritul dreptăţii să afirme că la Miercurea-Ciuc nu s-a întâmplat mai nimic! Ar fi o stupizenie! De altfel, în prima parte a acestor note pe marginea celor întâmplate în municipiul reşedinţă de judeţ, am şi atras atenţia asupra acestora. Inclusiv asupra sloganurilor ce s-au auzit din tribune... Mai mult chiar, chiar dacă şi galeria din Bucureşti practică unele dintre aceste “metode”, nu putem fi de acord că la Miercurea-Ciuc trebuie să se răspundă în... “contrapartidă”. Pentru că dacă acest public se consideră umblat în lumea hocheiului pe gheaţă, atunci are cu atât mai puţin scuze pentru atitudinea incalificabilă, menită a transforma o dispută sportivă într-una cu un insidios substrat etnic... Cel puţin aşa ceva transpare din “hăuliturile” ce au putut fi “recepţionate” în incinta patinoarului... REPETĂM: (Continuare în pag. a 8-a) NICOLAE KOVÁCS A reduriCe nu se câştigă nici prin K.O., nici cu sloganuri rasiste ori naţionaliste (IT) Partid- PDSR redefineşte rolul statului în etapa actuală !­um victoria PDSR la viitoarele alegeri e mai mult decât previzibilă, recenta Conferinţă Naţională a partidului condus de d-l Iliescu s-a­­ transformat şi nu numai în viziunea pedeseriştilor­­ într-un eveniment politic de grad zero. Din amplele materiale - Raportul politic şi Oferta politică a PDSR, prezentate de preşedintele, recte de primul vicepreşedinte al partidului considerăm că cititorii noştri ar fi interesaţi de trei teme: proiectul de guvernare, redefinirea­ rolului statului şi atitudinea PDSR faţă de problema naţională. P­rimul subiect reprezintă implicit opţiunea strategică a Partidului Democraţiei Sociale din România: revenirea la creşterea economică, obiectiv ce­ ar urma a fi realizat în urmă­toarea diacronie : stoparea declinului economic şi scoaterea ţării din criză • oprirea procesului de dezindustrializare a ţării şi relansarea investiţiilor productive • lansarea unui program de redresare a agriculturii şi industriei alimentare • stimularea muncii şi a capitalului autohton • refacerea coerenţei cadrlui legislativ • redefinirea politicilor sociale (Continuare în pag. a 3-a) MIHAIL GROZA --- I Anul XL, Nr. 2281 JOI, 14 OCTOMBRIE 1999 • 8 PAGINI Prețul - 555 lei prin abonament, 1000 lei la vânzare liberă !! Ce întreabă oamenii, ce răspund politicienii La Băile Tuşnad dezvoltarea se bazează pe turism La recenta întâlnire dintre Biroul permanent judeţean al PNL cu membrii organizaţiei locale Băile Tuşnad şi simpatizanţi­ ai PNL, d-l Ion Proca, preşedintele filialei Harghita, a prezentat pe scurt scopul acestei vizite: cunoaşterea problemelor cu care se confruntă comunitatea locală şi identificarea căilor de colaborare în vederea îndreptării stării de lucruri. Principala problemă ridicată a fost aceea a necesităţii revigorării turismului. D-1 Bréda Lukács, managerul societăţii Univers Tourist a tratat problema din punctul de vedere al întreprinzătorului, în timp ce d-na Vîlcan Gabriela din punctul de vedere al consilierului local al oraşului, ca problemă de supravieţuire a comunităţii. D-1 Bréda a susţinut necesitatea elaborării unor strategii de dezvoltare a turismului atât la nivel naţional, cât şi regional, remarcând că e o mizerie cumplită ce se întâmplă în turism. Un proiect pe cale de­ realizare este înfiinţarea la nivel naţional a unui grup pentru relansarea turismului care să colaboreze (Continuare în pag. a 2-a) PAKUCS GABRIELLA

Next