Adevărul Harghitei, octombrie-decembrie 2004 (Anul 16, nr. 3539-3603)

2004-10-14 / nr. 3548

Anul XVI., Nr. 3548 JOI, 14 OCTOMBRIE 2004 • 8 PAGINI Prețul 2000 lei prin abonament, 3000 la vânzare liberă Ce va să zică economia de piaţă? Fără doar şi poate, discuţiile pe marginea Raportului de ţară, prin care i se acordă României statutul de ECONOMIE DE PIAŢĂ FUNCŢIONALĂ, continuă. Cum e şi firesc, părerile „pro” şi cele „contra” se confruntă. Nu lipseşte, desigur, substratul ideologic, decelabil chiar din părerile exprimate. Cum nu lipsesc nici argumentele de ordin economic, care caută să compare „portretul robot” al veritabilei economii de piaţă - opusă, indiscutabil,, eventualelor POLITICI IN­DUSTRI­ALE - şi cel al economiei noastre, la această oră a adevărului (sau: adevărurilor?). Desigur, societatea (şi, implicit, econom­ia românească) a străbătut o anume traiectorie, tradusă şi prin îndepărtarea de vechea sa imagine, în care economia planificată era placa turnantă a vieţii noastre, parazitând, în măsură mai mare ori mai mică, şi concepţiile noastre. Să nu uităm, totuşi, calea ce a fost străbătută, gândindu-ne chiar la aspecte cum ar fi fost declaraţia actualului şef al statului, d-l Ion Iliescu, care afirma, în vâltoarea evenimentelor din 1989, că Ceauşescu „a întinat idealurile măreţe ale comunismului”... Şi tot şeful statului vorbea, cu câţiva ani în urmă, de „plus -valoare”... Fără dorinţa de a complica lucrurile - tocmai pentru ca demersul să fie cât mai inteligibil - se cere menţionat faptul că conceptul de ECONOMIE DE PIAŢĂ are un solid eşafodaj logic, având la bază funcţia reglatoare a pieţei (cu toate componentele sale), ce se opune politicilor industriale - fonnă de imixtiune a statului şi care induce o seamă de distorsiuni în economia reală. Indiferent dacă în locul formulei de politici industriale se folosesc altele, dar în fond cu acelaşi conţinut: strategie industrială, politici sectoriale, raţionalizarea întreprinderilor, regenerarea industrială, restructurare, modernizarea întreprinderilor etc., în fond toate desemnând intervenţia statului, cu consecinţele nu o dată negative ce se manifestă. De ce este PIAŢA factorul central? Deoarece, are un caracter reglator, în fond un benefic şi permanent rol de feedback (aferentaţie inversă). De pildă, pe piaţă există, la toate momentele, o anume cerere şi o anumită ofertă. în cazul în care cererea creşte, piaţa tinde spre o relativă echilibrare prin creşterea ofertei. Ceea ce în­seamnă, implicit, creşterea producţiei de produse (Continuare în pag. a 2-a) NICOLAE KOVÁCS Sălile de sport din Topliţa şi Corbu în pragul finalizării La sfârşitul săptămânii trecute am trecut pe la noua sala de sport care se construieşte în municipiul Topliţa prin Programul guvernamental ce cuprinde peste 400 de săli de sport la nivel naţional. Aici l-am întâlnit pe d-l Tiber­iu Paşca, inspector în cadrul Inspecţiei de Stat în Construcţii Harghita care discuta cu echipele de constructori, aflaţi în plină activitate, deşi era zi liberă. - D-le inspector, prezentaţi-ne situaţia la zi a lucrărilor la cele două săli de sport cu 50 de locuri, din Topliţa şi Corbu.­­ De mai bine de două luni lucrez la Inspecţia de Stat în Construcţii Harghita, în urma unui concurs susţinut la Bucureşti pentru ocuparea acestui post. Mă aflu aici pentru a urmări calitatea în execuţie, pentru a acorda asistenţă tehnică de specialitate şi pentru a mobiliza formaţiile de lucru în vederea urgentării şi dării lor în folosinţă, în cursul lunii noiembrie a.c. De altfel, la nivelul Inspecţiei de Stat în Construcţii Harghita s-a dispus acest lucru, iar d-na Berszan Ruxandra, inspectorul şef al ISC Harghita, a luat măsuri ferme de repartizare a inspectorilor la toate sălile de sport din judeţ. Mie mi-a revenit sarcina de a urmări lucrările la sălile de sport din Topliţa şi Corbu, formând o adevărată echipă alături de colegii mei, inginerii Simion Suciu şi­ Romeo Stoica. — In ce stadiu se află la ora actuală lucrările?­­ Sala de sport din Corbu se află într-un stadiu de lucru mult mai avansat decât cea din Topliţa, urmând ca în curând să aibă loc recepţia. La Corbu au mai rămas de finalizat lucrările de alimentare cu energie termică, dar acestea rămân în sarcina consiliului local, care a şi încheiat un contract de execuţie. Doresc să precizez că investitorul acestor săli de sport este Consiliul Naţional de Investiţii, în colaborare cu consiliile locale pe teritoriul cărora se ridică aceste obiective, ultimelor revenindu-le sarcina de asigurare a utilităţilor, respectiv racord electric, branşament apă-canal şi încălzire. Prin grija primarului comunei Corbu, (Continuare în pag. a 2-a) VASILE GOTEA Autocisternă cu aproape 30 de tone de combustibil, derapată pe DN 12' O autocisternă încărcată cu circa 30 de mii de litri de motorină a derapat, marţi după-amiază, pe un drum naţional din judeţ şi a alunecat într-un şanţ de la marginea şoselei, la locul incidentului deplasându-se de urgenţă pompieri, reprezentanţi ai Inspectoratului de Protecţie Civilă şi poliţişti. Potrivit biroului de presă al IPJ Harghita, autocisterna se deplasa pe DN 12 care face legătura între Miercurea-ciuc şi Gheorgheni. La un moment dat, pe raza localităţii Voşlobeni, şoferul autovehiculul, O. Dănuţ, angajat al unei firme din Rădăuţi, a oprit pe partea dreaptă a drumului, dar din cauza surpării marginii acostamentului, partea din spate a autocisternei a derapat şi a alunecat într-un şanţ. La faţa locului s-au deplasat de urgenţă pompieri, reprezentanţi ai Inspectoratului de Protecţie Civilă şi poliţişti, dar din fericire nu au existat scurgeri de combustibil. Locul unde maşina a derapat se află în (Continuare în pag. a 2-a) EMIL GROZA ziceri despre... . „RECHINI" Ion Amarie, procurorul şef al Parchetului Naţional Anticorupţie: „Rechinii sunt persoane care comit fapte de corupţie, aduc prejudicii foarte mari statului, se constituie în grupuri de crimă organizată naţionale sau transnaţionale şi deţin funcţii importante în stat sau în sectorul privat. Nu există judeţ în România care să nu aibă rechini, oameni care să nu fi luat sume importante de la bănci şi nu le-au mai restituit”. Protecţia copilului împotriva abuzului, neglijării, exploatării - Interlocutor: ION PROCA, directorul Direcţiei judeţene pentru Protecţia Drepturilor Copilului Harghita - Se pare că o promisiune mai veche s-a mate­rializat: au fost înfiinţate două servicii specializate. Care sunt acestea?­­ Cele două servicii specializate pentru protecţia copilului împotriva oricăror forme de violenţă, abuz, rele tratamente sau neglijenţă înfiinţate în cadrul Direcţiei judeţene pentru Protecţia Drepturilor Copilului sunt: telefonul copilului şi centrul de consiliere pentru copilul abuzat, neglijat, exploatat. - Care este­ programul acestor două servicii? - „Telefonul copilului” funcţionează cu program permanent, asigură consiliere telefonică şi intervenţie promptă în cazurile urgente prin intermediul unei echipe mobile. Orice persoană fizică sau juridică, precum şi copilul poate sesiza Direcţia judeţeană pentru Protecţia Drepturilor Copilului la numărul de telefon 0800 800303 cu apelare gratuită, pentru asistenţă şi consiliere şi pentru luarea măsurilor corespunzătoare protecţiei copilului expus la orice formă de violenţă, abandon, abuz, neglijare. - După ce aţi fost sesizaţi, ce se întâmplă cu copilul a cărui viaţă a fost pusă în pericol? - Copilul aflat într-o astfel de situaţie este plasat de urgenţă în mediu securizat unde i se asigură protecţia până la soluţionarea cazului. - Vorbiţi-ne, tot pe scurt, şi despre serviciul de consiliere. Care este menirea acestuia? - Serviciile de consiliere sunt asigurate de Centrul de consiliere pentru copilul abuzat, neglijat, exploatat, cu : (Continuare în pag. a 2-a) AURELIA ILUŢ

Next