Adevărul Harghitei, ianuarie-martie 2005 (Anul 17, nr. 3604-3665)

2005-01-04 / nr. 3604

• Pagina a 2-a • 4 ianuarie 2005 • Daca măsurile preconizate nu vor îndulci cât de cât viaţa, degeaba speranţe pentru oameni, dar şi pentru politicieni... (Urmare din pag. 1) alături de alţi doi împătimiţi de fotbal, Mitică Dragomir şi George Copos ne vor conduce spre noi culmi de fericire şi bunăstare­ reiese, în fapt, un deficit la bugetul de stat pe 2005 de 32.000 de miliarde de lei. D-l Ionuţ crede că poate strânge 5.400 de miliarde de lei din dublarea impozitului microîntreprinderilor, alte 9.700 miliarde de lei din menţinerea la aceleaşi cote a CAS-ului. Unde-s atunci promisiunile făcute în campania electorală şi după aceea? Pentru că în afara celor arătate ceva mai înainte, aplicarea cotei unice de impozitare a veniturilor de 16% nu-i ajută cu nimic, pe cei mulţi şi sărăci... Noi am crezut că scandalurile politice din toamna lui 2004 se vor încheia şi ele se vor constitui doar în „modele” pentru vindecarea societăţii româneşti, dar avem rezerve în acest sens. Nici nu ne dăm seama încă cât de greu ne va fi. Cel mai bine e să aşteptăm luna aprilie a.c. şi să studiem atunci listele cu „restanţierii” la plata cheltuielilor de întreţinere a locuinţelor. Acela va fi examenul noilor guvernanţi. Dar, după câte vom constata, la fel ca ieri şi azi, şi mâine va continua o intensă luptă cu vechile moravuri (ale promisiunilor nefondate). Sigur că guvernul Tăriceanu ne îngăduie şi unele speranţe pentru viitorul nostru imediat. Chiar dacă adoptarea cotei unice de impozitare constituie un pas relativ mic pentru bunăstarea simplilor contribuabili, eliminarea scutirilor şi eşalonărilor datoriilor acumulate prin neplata impozitelor şi taxelor, pe baza cărora s-au clădit averi fabuloase, lasă spaţiu speranţelor... Chiar raportată la fragila democraţie românească, criza economiei româneşti a fost şi este considerabilă, dar stă în puterile fiecăruia dintre noi să susţinem bunele intenţii ale noilor aleşi, cu speranţa că nu vor pava stiutul drum al Răului, ci vor netezi calea Binelui... Dar să nu creadă dânşii că printr-o primă măsură luată deja, printr-o Ordonanţă de Urgenţă, şi anume introducerea cotei unice de impozitare, au reuşit un pas spre reducerea sărăciei în România. Asta pentru că trebuie să avem în vedere că se va menţine cota datorată la CAS de 49,5%! Apoi, cunoscând obiceiurile patronilor noştri, mă îndoiesc că reducerea impozitului pe profit va stimula dezvoltarea economică, cel mult va mări discrepanţa dintre veniturile acţionarilor şi venitul obţinut prin muncă. Dacă măsurile ce se vor lua nu vor îndulci cât de cât viaţa, degeaba speranţe pentru noi, dar şi pentru politicieni... UE, ultima frontieră Uniunea Europeană ar urma să înscrie extinderea sa în Ucraina într-o vastă negociere cu Rusia, notează Bernard Guetta, semnatarul cronicii inserate în ultima ediţie a săptămânalului francez L’Express. Istoria a decis. Ucraina navighează spre Europa şi oricât de mari ar fi durerile de cap pe care le dă lucrul acesta capitalelor Uniunii, oricât de îngrijorate ar fi ele, cu excepţia Varşoviei, de a vedea în curând bătând la porţile lor o ţară cu aproape 50 de milioane de locuitori, săracă, profund divizată şi intim legată de Rusia-în primul rând -, Uniunea Europeană nu ar câştiga nimic adoptând tactica struţului. Dacă nu vrea ca problema ucraineană să semene vrajbă în interiorul său, să complice şi mai mult ratificarea Tratatului său constituţional, să îi tensioneze raporturile cu Rusia şi să le permită Statelor Unite ale Americii să intervină în dezbaterile sale interne, Uniunea va trebui să ştie ce răspuns să dea cererii de aderare pe care noul preşedinte al Ucrainei, Viktor Iuşcenko, a fost mandatat să i-o prezinte. Acum, când acesta a fost ales, Uniunea trebuie să aibă o poziţie în privinţa Ucrainei. Dar care?, se întreabă ziaristul francez, schiţând, apoi, posibile replici. In primul rând, Uniunea Europeană nu poate nega că această ţară are vocaţia de a i se alătura. Ea nu ar putea-o face, căci Ucraina este europeană şi formează, împreună cu ea, o continuitate teritorială. Ea nu o va putea face, căci ar fi ilogic, nedrept şi, înainte de toate, zadarnic, însă, acceptând această perspectivă, ea ar trebui mai întâi să enunţe - aşa cum a facut-o în cazul Turciei - condiţiile economice şi politice pe care Ucraina va trebui să le îndeplinească înainte de a putea să ia în calcul o negociere a aderării sale la UE. Uniunea nu ar trebui să lase să planeze nici o îndoială asupra dificultăţilor şi duratei acestui demers, dar, în acelaşi timp, ea ar trebui şi să anunţe solemn - printr-o declaraţie a Consiliului său - că nu va mai accepta nici o altă candidatură în termen de un sfert de secol, notează L’Express. Nu numai că aceasta i-ar clarifica perspectivele, i-ar linişti pe cetăţenii săi şi ar descuraja alte cereri încă şi mai problematice, dar aceasta ar ţine - mai ales - de realitatea geopolitică. La vest şi la sud, Uniunea este deja în frontierele sale naturale care sunt Oceanul Atlantic şi Marea Mediterană. Cu Ucraina şi Turcia, ea ar atinge, la est, graniţele politice pe care le constituie Rusia, Asia Centrală şi lumea arabă. Cu excepţia Norvegiei şi Elveţiei, frontierele Uniunii sunt trasate. Ele trebuie să devină explicite. Dar aceasta nu este totul. In al doilea rând, Uniunea Europeană ar urma să înscrie procesul extinderii în Ucraina în deschiderea unei vaste și necesare negocieri cu Rusia, apreciază semnatarul cronicii din revista pariziană. Uniunea are nevoie de gazele şi de petrolul rusesc, la fel cum Rusiei îi trebuie tehnologia şi investiţiile europene. Interesul Uniunii este de a-i oferi Rusiei posibilitatea de a se ancora de ea într-un parteneriat strategic global, dar­ pentru ca cei doi piloni ai continentului să se poată susţine unul pe celălalt, trebuie ca statul de drept să se consolideze în loc să regreseze în Rusia şi ca puterea rusă să îşi normalizeze relaţiile cu vecinii săi foşti sovietici, în loc să întreţină, în ceea ce le priveşte, intenţii destabilizatoare. Acesta ar fi obiectul acestei negocieri. Ucraina poate și trebuie să fie punctul de pornire al acesteia, conchide săptămânalul francez. (ROMPRES) Azi, 4 ianuarie aparatele radar vor fi amplasate în localităţile: Gheorgheni, Joseni, Ciumani, Sâncraieni, Sânsimion, Miercurea-Ciuc, Odorhei, Topliţa, Sărmaş. . ix&s***îHî^vracsi Hin^0Tisn Dinamica Bâsescu (Urmare din pag. I) ministru al transporturilor în perioada 1991-1992, apoi în intervalul 1996-2000, după care a devenit primar general al Bucureştiului, funcţie în care gestionarea sa dinamică a fost apreciată. înainte de toate, Traian Băsescu este un pragmatic, notează săptămânalul francez. „Marele său atu este acela că ştie să le vorbească oamenilor, dar, acum, el va trebui să se adapteze la regulile şi uzanţele Bruxelles-ului”, apreciază un diplomat. Intr-adevăr, adaugă L’Express, unii comentatori îi reproşează caracterul său intransigent. Noul preşedinte nu a ezitat, în decembrie, să ceară redeschiderea unor capitole de negociere în vederea aderării României la Uniunea Europeană (UE), considerându-le „închise în grabă”. Noului şef al statului român îi place să repete că românii trebuie să înţeleagă şi „costurile integrării” (în UE). Relaţiile transatlantice sunt primordiale în opinia sa, şi îndeosebi „axa Bucureşti-Londra-Washington”, din care intenţionează să facă o „prioritate” a politicii sale externe. In detrimentul Uniunii Europene?, se întreabă - retoric - ziaristul francez. Pe plan intern, una din primele sale iniţiative ar urma să constea în scăderea impozitelor. „Băsescu este un democrat foarte pragmatic, al cărui program politic se apropie de cel al Partidului Laburist britanic”, afirmă politologul Cristian Pârvulescu (preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia, n.red.). Pentru numeroase persoane - în special tineri profesionişti şi studenţi - el întruchipează, înainte de toate, schimbarea. Mai întâi, noul preşedinte român doreşte să le redea pofta de a-şi face planuri şi de a se întreţine singuri. „Nu statul este cel care vă va face fericiţi, ci voi înşivă!”, spune Traian Băsescu. (ROMPRES) Bălai de 13 ani mort lidr­en accident ru­tier (Urmare din pag. 1) copac aflat pe marginea drumului. Impactul a fost atât de puternic încât copacul s-a rupt, iar maşina s-a trasformat­­ într-un morman de fiare contorsionate. în urma accidentului şi-a pierdut viaţa V. Márton în vârstă de 13 ani din oraşul Sângeorgiu de Mureş şi au fost grav răniţi atât şoferul, cât şi R. Máthé de 31 de ani şi fratele celui mort, V. János, de 21 ani. Cei trei au fost internaţi cu multiple fracturi şi traumatisme la Secţia chirurgie a Spitalului judeţean din Miercurea-Ciuc. Maşina a fost serios avariată, pagubele materiale ridicându-se la 250 milioane lei. CONSILIUL JUDEŢEAN HARGHITA­­ cu sediul în Miercurea-Ciuc, str. Libertăţii, nr. 5 organizează concurs pentru ocuparea postului de inspector de specialitate grad profesional I A, cu contract de munca pe perioadă determinată la Cabinet preşedinte al Consiliului judeţean Harghita. Condiţii de participare: - studii superioare de lungă durată; - vechime minimă 5 ani în specialitate; - cunoştinţe de utilizare a calculatorului, nivel mediu Word, Excel; - cunoştinţă avansată de o limbă străină cu circulaţie internaţională. Concursul va avea loc în data de 14 ianuarie 2005, ora 9,00, la sediul Consiliului judeţean Harghita. Termenul de înscriere­ la concurs, precum şi depunerea actelor este până la data de 12 ianuarie 2005. Bibliografiil şi relaţii suplimentare se pot obţine la sediul Consiliului judeţean Harghita, la Compartimentul resurse umane, camera 205, telefon 207700, interior 1408-1406.

Next