Adevărul Harghitei, ianuarie-martie 2005 (Anul 17, nr. 3604-3665)

2005-01-28 / nr. 3622-3623

Anul XVII., Nr. 3622/3623 VINERI/SÂMBĂTĂ, 28/29 IANUARIE 2005 • 8 PAGINI Prețul 3000 lei prin abonament, 4000 la vânzare liberă E, totuşi, prea mult! Povestea legată de difuzarea ilegală pe teritoriul României a filmului „Trianon” nu vrea să se termine cu nici un chip. Mai bine-zis­, nu e lăsată să se termine. O măsură firească, pe care instituţiile abilitate sunt îndrituite s-o ia în orice stat, deci şi în România, a determinat isterizarea tuturor personajelor­ din ţară, din Ungaria ori din diaspora maghiară­­ care n-au pierdut nici o­ ocazie a vieţii lor de­ a denigra România. Noile autorităţi de la Bucureşti, mai puţin avizate în chestiune, ar putea lua seama la amploarea şi viteza solidarizării antiromâneşti a tuturor nostalgicilor Ungariei Mari de pe mapamond. Şi dacă asta îi va intimida înseamnă că România încă nu şi-a găsit conducătorii pe care-i aşteaptă. Ultima (cronologic vorbind) solidară cu pelicula controversată este europarlamentara Gál Kinga (autoarea, printre altele, a 16 amendamente la Raportul lui Pierre Moscovici privind progresele României - unul din acestea cerând amânarea cu 2 ani a aderării noastre la UE). Europarlamentara FIDESZ, născută la Cluj, consideră că gestul românilor este „inacceptabil”, că ar fi o încălcare a drepturilor democratice şi, mai mult, „o reminiscenţă a dictaturii ceauşiste”. După ce a spus că „un film nu schimbă totul, dar poate crea idei , regizorul Koltay Gábor a ales să se adreseze prim-ministrului guvernului român, considerându-l probabil ceva mai puţin imunizat la mesajele care clamează democraţia, iar în esenţă „creează idei” privind apartenenţa Transilvaniei. Culmea cinismului, scrisoarea deschisă prin care era „pârât” ministrul Mona Muscă a fost semnată şi de istoricul Raffayn Ernő, autor, printre altele, a următoarelor „ziceri”: „Ungaria Iară Ardeal nu e o ţară” (revista pariziană Geopolitique); „Ardealul, autonom şi independent, s-ar alătura hotărât, printr-o formă de federalizare elastică, Ungariei” (revista Erdélyi Magyarszág) - ori că soluţia problemei minorităţii maghiare este „satisfacerea drepturilor la autodeter­minare, inclusiv politică, și, în final, revizuirea” (simpozionul cu tema Maghiarii din România, Paris). Nu întâmplător, care va să zică, difuzarea filmului în Harghita s-a suprapus „campaniei electorale” pentru referendumul privind autonomia Ținutului Secuiesc, programat de unele consilii locale pentru 30 ianuarie. El trebuia să „creeze idei”­­ ori să le întărească pe cele deja create de scrierile lui Raffayn și ale altora. (Continuare în pag. a 3-a) G. MIHAIL um fericitul părinte ÎIBCIÎIT, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române la a 90-a aniversare Biserica Ortodoxă Română are în fruntea sa un întâistătător binecuvântat de Dumnezeu, cu un rol cu totul excepţional, acela de a promova duhul Evangheliei, al moralei creştine, al spiritului de iubire şi toleranţă - virtuţi ale neamului românesc. Acest Om harismatic este Prea Fericitul Părinte­ Patriarh TEOCTIST care, la 7 februarie a.c., îşi sărbătoreşte aniversarea a 90 de ani de viaţă. A fost născut la 7 februarie 1915, în satul Tocileni - Botoşani, din părinţii Dumitru şi Marghioala, plugari harnici şi blânzi, legaţi de brazda din care agoniseau cele necesare traiului. Satul copilăriei sale „era cuminte ca o mănăstire”, spunea adesea, cu nostalgie, PF Sa. (Continuare în pag. a 3-a) Din încredinţarea PS Părinte Episcop IOAN, Biroul de presă al Episcopiei Covasnei şi Harghitei Sfinţii Trei Ierarhi, Vasile, Grigorie şi Ioan Pricina acestui praznic a fost următoarea: în zilele împăratului Alexie Comnen, care a luat sceptrul împărăţiei în anul 1081, s-a iscat o neînţele­gere între oamenii cei mai de cinste şi mai credincioşi din imperiu. Unii cinsteau mai mult pe Vasile cel Mare (330-379, mare teo­log, Arhiepiscop al Ceza­­reei Capadociei, întemeie­tor de spitale, aziluri şi mănăstiri), zicând că este înalt la cuvânt, ca unul care a cercetat prin cuvânt firea celor ce sunt, că la fapte se aseamănă aproape cu îngerii, că nu­ era lesne iertător, că era fire hotărâtă și nu era stăpânit de nici un lucru pământesc. în schimb, pogorau pe dum­nezeiescul loan Gură de Aur (347-407, Arhiepis­cop al Constantinopo­­lului, mare predicator, un iscusit tâlcuitor al Sfintei Scripturi), zicând că ar fi fost oarecum potrivnic lui Vasile, pentru că ierta prea lesne şi îndemna la pocăinţă. Iar alţii înălţau pe acest minunat Ioan Hrisostom, zicând că este mai omenească învăţătura lui şi că îndreptează pe toţi, şi-i înduplecă spre pocăinţă prin dulceaţa (Continuare în pag. a 3-a) Preot, CRISTIAN GROZA în fiecare an, în ziua de 30 ianuarie, sărbătorim pe marii dascăli ai lumii şi ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Cuvântătorul de Dumnezeu şi Ioan Gură de Aur Bani puţini pentru drumuri Judeţul Harghita nu dispune de fonduri suficiente pentru repararea şi întreţinerea drumurilor judeţene, fondurile alocate anul acesta pentru drumuri fiind cu aproximativ 18 miliarde de lei mai puţine decât anul trecut. Potrivit vicepreşedintelui Consiliului judeţean Harghita, Petres Sándor, fondurile alocate din bugetul (Continuare în pag. a 2-a) O idee bună dar, în condiţiile actuale, fără şanse prea mari de realizare La întâlnirea periodică dintre condu­cerea Primăriei municipiului Miercurea- Ciuc cu reprezentanţii Asociaţiilor de proprietari, ce a avut loc joi, 20 ianuarie a.c., un prim punct pus în discuţie a fost cu privire la programul naţional de reabilitare termică a clădirilor de locuit multietajate. în legătură cu această temă, ceea ce trebuie reţinut este faptul că statul acordă credite în scopul izolării termice, schimbarea reţelelor­ de apă, canalizare şi termice, refacerea exterioarelor clădirilor de locuit multietajate. Ideea este bună, dar fără şanse prea mari de realizare. De ce? Pentru că cel puţin acum abia suntem în stare să ne achităm facturile, mai ales în perioada de iarnă. Pe de altă parte, nu ştiu care asociaţie a proprietarilor ar avea curajul să contracteze un credit pentru reabilitarea unui bloc, știind că majoritatea (Continuare în pag. a 2-a) AURELIA ILUȚ Ninsori abundente şi circulaţie în condiţii de iarna în tot judeţul Traficul rutier în judeţul Harghita se desfăşoară în condiţii de iarnă în urma ninsorilor abundente din noaptea de miercuri spre joi, un drum judeţean fiind blocat timp de câteva ore din cauza nămeţilor. Potrivit reprezentanţilor Prefecturii Harghita, joi dimineaţă, Drumul Judeţean 136 B, aflat în zona Odorhei, a fost blocat timp de câteva ore din cauza ninsorii abundente, dar s-a intervenit cu utilaje de deszăpezire şi situaţia a fost remediată. Pe DN 15, care face legătura între­­municipiul Topliţa şi localitatea Borsec, mai multe maşini au rămas blocate în trafic, în timpul nopţii, pentru că nu mai puteau urca pantele şi au fost tractate de utilajele celor de la Drumuri (Continuare în pag. a 3-a) G. EMIL

Next