Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 2009 (Anul 21, nr. 4620-4710)

2009-02-25 / nr. 4656

Când li pui săracului pielea pe băţ, trebuie să ai grijă şi de pielea ta... (Urmare îl in pag. I) Cei care iau birurile n-au habar cum se descurcă un SRL în viaţa reală: ei în salariu de la stat s-au născut şi în funcţie publică cu pensie mare vor muri, şop­tind cu buzele uscate legământul lor de­ci viaţă, cei care produc fură, cinstiţi nu pot fi decât cei care trăiesc din banul public. Producătorii adevăraţi zic­­ şi au zis şi la acea întâlnire: orice firmă poate avea temporar dificultăţi; bun, le blocaţi conturile, le licitaţi activele­­ şi-apoi? Astăzi dispar 200 de firme, mâine 1.000, poimâine 10.000. Cine mai ali­mentează bugetul? Ei aşteaptă măsuri raţionale, care să ducă - dacă nu la dezvoltarea - măcar la supravieţuirea celor care produc... Din perspectiva producătorului agricol s-a mai spus la acea întâlnire că toată tevatura cu super-magazinele a fost o apă de ploaie, nu s-a rezolvat absolut nimic, în continuare 99 la sută din măr­furi sunt de import, iar producătorii români sunt ostracizaţi, umiliţi şi supuşi la tot soiul de taxe, de raft sus sau raft jos, colţ stânga sau dreapta, inventivita­tea de a-i elimina din circuit este de-a dreptul diabolică. Se ştie, deja, că toate aceste lanţuri de magazine sunt dirijate exclusiv din afară, că nimeni din Româ­nia n-a putut să-şi dezvolte o afacere independentă pe această direcţie, că po­liticienii vremii care au imprimat acest vector comerţului sunt vinovaţi până la Dumnezeu, dar într-o ţară în care n-a funcţionat niciodată răspunderea ministerială poţi fi frate inclusiv cu Dracul şi să fii ales în funcţii mari şi-n 2008. Colac peste pupăză, după ce au falimentat zeci de mii de­ comercianţi autohtoni­­ şi acum îi termină şi pe puţinii producători pe care-i mai avem - mahării supermarket-urilor nu investesc absolut nimic în România, îşi externalizează integral profitul. Avem câteva sute­­ sau mii­­ de bogaţi care nu ne reprezintă, o şleahtă de bugetiv ori rapace care nu dau doi bani pe cei care produc şi le plătesc luxul pe care nu-l merită, o clasă de mijloc în prag de colaps şi o majoritate de săraci rămaşi cu ochii în soare. Analiştii străini, care - surpriză! - n-au uitat încă mersul pe jos, au remis discret guvernelor occidentale prognoze ce includ lupte de stradă pentru a doua jumătate a anului. Asta în ideea că poporenii din apus, obişnuiţi cu un anumit standard de viaţă câştigat prin muncă, nu acceptă să ajungă pegla societăţii din pricina unor conducători slabi, incapabili ori venali­­ sau a unor speculanţi financiari, indiferent cât de mare şi sonor ar fi numele lor. Nu ştim ce va face sărăcimea din România - dar e cert că ei vor constitui, mai spre toamnă, majoritatea absolut covârşitoare a populaţiei. Sigur, nu rezolvi nimic dacă-i sfâşii şinşila d-nei Tăriceanu - ori dacă dai năvală în mistreţii încartiruiţi ai d-lui Ţiriac. Dar un lucru se ştie din istorie: dacă le e bine săracilor, bogaţii pot sta liniştiţi. Când îi pui săracului pielea pe băţ, trebuie să ai grijă şi de pielea ta... Primăria Mihaile. După ce i-au izolat aproape complet, acum promit iar că le vor îmbrăca livezenilor drumul cu asfalt! Totul vine de la vechea moş­tenire, nu? De două decenii vina se aruncă pe moştenirea asta pasată de la un guvern la altul, iar livezenii tot fără drum au rămas. Degeaba se încearcă a se motiva lipsa banilor în bugetul local ori cel judeţean, când, iată, numai în comuna Mihăileni, de care­­ aparţine şi satul Livezi, în aceşti ultimi douăzeci de ani s-au făcut o grămadă de lucruri, s-a îmbunătăţit nive­lul de viaţă al localnicilor din această zonă, dar totul ori aproape totul până la piatra de hotar ce desparte satele Nădej­dea de Livezi, şcoli şi gră­diniţe moderne în aşezările Mihăileni, Văcăreşti şi Nădej­dea; drumuri asfaltate între Racu şi Mihăileni, prin Văcă­reşti, între Frumoasa şi Mi­hăileni, între Mihăileni şi Nădejdea, imediat în comună va funcţiona instalaţia de alimentare cu apă potabilă, canalizarea menajeră. Se vor introduce gaze. Dar totul, repet, până la ieşirea spre satul Livezi... Dar politica merge înainte şi viaţa la fel: politicieni continuă să înşire mărgări­tarele vieţii roze pe care o vor oferi românilor, noi, prosti­mea, continuăm să scotocim prin buzunare să vedem dacă mai avem bani de medica­mente sau de hrană, aşa cum bătrânii livezeni îşi întorc buzunarele pe dos în căutarea a ceva mărunţiş pentru a închi­ria o maşină de ocazie ca să ajungă la policlinică ori la spital, la tribunal ori aiurea în ţară, pentru că, din cauza stării proaste a drumului ju­deţean 124­­ şi autobuzul, şi salvarea, ca şi alte mijloace de transport îşi programează circulaţia în funcţie de starea vremii. Dar ce să-i faci, fie­care cu orizontul său de aşteptări... Viitorul sună bine. Asta cel puţin dacă ne luăm după pro­misiunile din vechile campa­nii electorale­­ se va moder­­ niza DJ 124, se va reabilita şcoala generală, se va con­strui un cămin cultural, un punct farmaceutic, unul poş­tal ş.a., dar nimic nu s-a făcut spre mai binele cetăţenilor din Livezi, cu excepţia unor reparaţii la şcoală. Acum, în trecuta campanie promisiu­nile s-au­­repetat, unele sunt de cinci şi chiar şase decenii, altele doar de la '89 încoace. Ce ne spune, în acest sens, primarul comunei Mihăi­­leni, d-l Kosa Petru, mai ales legat de modernizarea DJ 124? - în acest an, în zilele ime­diat următoare vom muta, pro­vizoriu, activitatea primăriei noastre în sediul Căminului Cultural, pentru că actualul sediu nu mai corespunde şi dorim modernizarea acestei clădiri pentru a deveni func­ţională. Vom fi ajutaţi cu bani de la Consiliul Judeţean Har­ghita (CJH), dar şi de la Gu­vern. Avem un proiect pentru reabilitarea Şcolii generale din satul Nădejdea. Mai avem în atenţie... -D-le primar, referiţi-vă, în primul rând, la drumul spre Livezi... - Da, mai avem în atenţie construcţia unei noi grădiniţe pentru copii, cu program pre­lungit, precum şi... - DJ 124, d-le primar... - Da, şi mai avem în pro­gram şi este chiar în curs de execuţie alimentarea cu apă curentă, apoi printr-un pro­gram FEADR vom trece la pregătire­a executării canali­zării menajere şi a staţiei de epurare... - Ce ne puteţi spune şi de DJ 124?­­ Apoi, am realizat un par­­­ teneriat intercomunal, respec­ tiv am înfiinţat Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Ciceu - Siculeni - Mihăileni, avem­ deja depusă întreaga documentaţie la Alba lulia, un program prin care comu­nei noastre îi revin moderni­zarea a cinci kilometri de drum comunal - DC 11 şi DC 7. De asemenea, mai avem în program reabilitarea drumu­lui dintre Văcăreşti şi Mihăi­leni, care în unele porţiuni asfaltul a fost deteriorat şi mai avem încă 2,5 km spre Frumoasa, un drum nou moder­nizat, dar vrem să mai turnăm un strat de uzură... - Ajungem şi la situaţia Liveziului, d-le primar Kosa? - A, da, referitor la satul Livezi. După câte cunosc, există un proiect pentru con­strucţia unui cămin cultural, cel vechi fiind de ani buni de zile nefuncţional. Este vorba despre o investiţie m­­asivă - circa 4,2 milioane lei. Va fi o construcţie modernă, func­ţională. Aceasta este o pro­misiune a conducerii judeţu­lui Harghita, alte amănunte nu cunosc la această dată. în ceea ce priveşte DJ 124, nu pot să informez decât că, după câte se ştie şi după pro­misiunile făcute de organele judeţene în toamna anului trecut, în această primăvară vor începe lucrările de mo­dernizare a acestui drum, ni s-a spus că există toate apro­bările necesare, iar lucrarea a fost licitată cu executantul lucrării. Alte­, amănunte nu cunosc, este drum judeţean care nu cade în sarcina Pri­măriei Mihăileni... Va reuşi oare actualul Gu­vern ce nu au reuşit toate celelalte în ultimii 20 de ani, adică să facă ceva şi pentru locuitorii satului Livezi? Să dea Cel de Sus să se petreacă aşa lu­crurile... Dar 2009, an de criză fiind... Ţinând cont de experienţa de până acum, conjugată cu actuala criză economică, vii­torul apropiat sună destul de sumbru pentru majoritatea românilor, deşi cu doar câteva luni de zile în urmă vechii guvernanţi ne lif­i­­şteau, spunându-ne că sun­tem un soi de tigri economici ai Europei. Din nefericire, în nici o jumătate de an tigrul a năpârlit și s-a transformat într-o pisică destul de jigărită care caută de zor în tombe­roanele Europei, mai acătării decât livezenii prin gropile DJ 124... ANTON BORȘ • Pagina a 3-a • 25 februarie 2009 • Refuză cu adevărat unii manageri de spitale să încheie contracte cu medicii rezidenţi?­­ (Urmare din pag. I) Referitor la sănătate, directorul DSP Harghita, dr. Tar Gyöngyi, a făcut referiri concrete la noua clădire ce ar trebui să completeze zestrea edilitară a instituţiei şi la faptul că proiectul ei este finalizat, dar că, din cauza bugetului, totul ar putea rămâne în această fază, la paşii parcurşi în scopul aducerii echipei SMURD în­ judeţ şi la criza de medici cu care, în opinia sa, se mai confruntă încă două spitale din teritoriu. Lucru pe care prefectul Constantin Strujan l-a prins imediat, afirmând, legat de subiect, că în aceste condiţii îi este foarte greu să înţeleagă de ce unii manageri refuză să încheie contracte cu medicii rezidenţi. Informaţie pe care, spunea domnia sa, o deţine, dar pe care încă nu a verificat-o, amănuntele legate de ea urmând să le facă publice abia după ce va fi convins că problemele în discuţie se confirmă. Apreciind ca bună activitatea DSP Harghita, în comparaţie cu alte activităţi din alte domenii sau chiar cu activitatea altor Direcţii din alte judeţe, reprezentantul Guvernului în teritoriu i-a solicitat doamnei dr. Tar să aibă în vedere cu prioritate achiziţionarea aparaturii lipsă, în vreme ce doamna Tar i-a sugerat subtil domnului Strujan că, odată cu deplasarea ministrului Sănătăţii în Covasna, ar fi bine-venită o vizită şi în Harghita. La rândul său, reprezentantul CJAS, dr. Vargyas Lehel, l-a rugat pe prefect să susţină propunerea Casei de eliminare a plafoanelor de sumă şi din laboratoare, după modelul funcţional al farmaciilor, pentru că, argumenta dumnealui, în condiţiile în care fondurile alocate până acum ar creşte nesemnificativ, câştigul pentru populaţie ar fi de luat în seamă. La capitolul diverse atenţia plenului a fost atrasă asupra drepturilor copilului şi proiectelor legislative care vizează protecţia lui împotriva exploatării sexuale, asupra telefoanelor la care se pot sesiza asemenea fapte, asupra necesităţii de cooperare între autorităţile competente şi asupra situaţiei din judeţ. Situaţie din care a rezultat că, în 2008, în Harghita s-au înregistrat 88 de cazuri de abuz, din care 18 de abuz fizic, 8 abuz psihic, 4 de abuz sexual, 2 de exploatare sexuală și așa mai departe, până la cifra care dă totalul. ­­0 mie de şomeri­­ harghiteni, înregistraţi doar în luna februarie (Urmare din pag. I) Tiberiu Pănescu a ţinut să precizeze că se fac eforturi pentru pregătirea profesională a şomerilor, de la începutul anului fiind începute opt cur­suri de perfecţionare, în diferite meserii. De asemenea, există zeci de persoane care doresc să urmeze cursuri de limba en­gleză sau limba germană sau cursuri de comunicare, acestea urmând să fie organizate după promulgarea Legii bugetului de stat. „încercăm să-i con­vingem pe oameni că, dacă au rămas fără un loc de muncă, trebuie să facă eforturi să se perfec­­ţioneze, pentru că le va fi de ajutor mai târziu", a spus directorul AJOFM Harghita.

Next