Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 2017 (Anul 29, nr. 6152-6188)

2017-03-14 / nr. 6180

• Pagina a 8-a • 14 martie 2017 • Informaţia HMrltiiei Comete sau vulcani? Care este explicaţia provenienţei apei de pe Pământ □ Depozite antice de roci sedimentare şi lavă furnizează dovezi incontestabile că apa lichidă a existat la suprafaţa Pământului de cel puţin 3,8 miliarde de ani, însă, având în vedere existenţa rocilor din galaxie, oceanele Pământului ridică o întrebare: de unde a provenit această apă? Oamenii de ştiinţă continuă să dezbată două teorii­­­­ O teorie a existenţei apei pe Pământ sugerează că aceasta ar fi putut proveni din asteroizi şi comete, care s-au ciocnit de planeta noastră, însă, cercetări recente întăresc a doua teorie, şi anume că apa a fost mereu prezentă în stâncile din mantaua Pământului şi a fost eliberată treptat la suprafaţă, cu ajutorul vulcanilor. Elucidarea acestei enigme nu numai că ar facilita o mai bună înţelegere a istoriei Pământului, însă ne-ar şi ajuta în căutarea altor planete care ar putea susţine viaţa. în anul 1974, oamenii de ştiinţă au descoperit că mantaua Pământului conţinea mai multe metale preţioase, cum ar fi platina. Aceste elemente sunt, în mod natural, atrase de fier, astfel că marea majoritate a acestora au fost atrase în miezul de fier al planetei. Acest lucru a condus la ideea că asteroizii care lovesc Pământul emit un strat suplimentar de material, unde pot fi incluse nu doar metale preţioase, ci şi apa. însă, cercetările recente au sugerat că această teorie a apei captate ar fi mult mai puţin probabilă. A doua teorie susţine că apa este stocată în mantaua Pământului sub formă de grupări hidroxil (un hidrogen şi un atom de oxigen). Atunci când rocile din manta se topesc, apa se dizolvă în magmă. Pe măsură ce magma se ridică spre suprafaţă şi se răceşte, presiunea este redusă, se formează cristalele, iar apa este eliberată şi emisă sub formă de vapori prin vulcani. Prin acest mecanism, apa de la mare adâncime poate fi eliberată la suprafaţă. Ceea ce ştim cu siguranţă este faptul că nivelul mediu al suprafeţei mării a rămas relativ constant în raport cu terenul continental, iar acest lucru sugerează un ciclu constant al apei. (HotNews) Știință m m frg.^ TJ V W 1 £I fc*1 r£ii Curiiozități Se încearcă reconstituirea genetică a albinei bănăţene . Apicultorii timişeni caută nuclee de familii de albine bănăţene pentru ca, pe baza acestui material genetic, să poată reconstitui specia respec­tivă (albina galbenă bănăţeană) ce face parte din rasa Apis Mellifera Carpatica şi care a fost „cea mai harnică” dintre suratele ei din ţară, dar care a dispărut. „Ioan Fişteag, în teza sa de doc­torat, Măsurători topometrice şi biometrice la albina bănăţeană (din 1937 - n.r.), cel care împreună cu Gheorghe Constantinescu este pă­rintele zootehniei în România, ne vorbeşte despre albina bănăţeană. Fa­ţă de restul albinelor, albina bănă­ţeană este mai harnică, mai docilă, nu este aşa de agresivă, mai rezis­tentă la boli, dar datorită fluctua­ţiilor pastoralului, a dispărut. Noi în­cercăm acum, unde găsim nuclee (genetice -n.r.) de albină bănăţeană le ridicăm şi facem măsurători pen­tru a le compara cu ceea ce a fost în 1937. Măsurăm lungimea trompei, a aripii, a toracelui, a tibiei”, a decla­rat vicepreşedintele Filialei Timiş a Asociaţiei Crescătorilor de Albine (ACA), Dan Ciulea. Apicultorii consideră că factorii care au înnobilat albina bănăţeană - specie bine-definită şi de sine-stătă­­toare atunci - cu atâtea calităţi se datorează, cel mai probabil, faptului că Banatul este o zonă colinară cu climat sub-mediteranean şi cu o ba­ză meliferă variată, care a oferit con­diţii favorabile pentru înmulţirea lor. „A dispărut specia de Banat din această rasă prin anii ’60 ai veacului trecut. Prin 1980 am mai întâlnit câ­teva nuclee pe la Checea, prin zo­nele de dealuri, în stupine izolate, unde au mai existat. Era o specie atât de valoroasă pentru că nu era atât de multă poluare atunci şi nu se prac­tica o apicultură tranzitorie, agresi­vă, aşa cum este acum, ci se făcea apicultura din plăcere”, a explicat Dan Ciulea. Potrivit specialiştilor în domeniu, prin schimbarea mătcii, în doar 60 de zile, structura genetică a familiei de albine va fi total diferită. Medicul veterinar Cristian Cor­nel Ciobănaş, care a renunţat la practica medicală pentru a se dedica în totalitate creşterii albinelor, a pre­cizat că albina bănăţeană dispărută „era valoroasă pentru că se adaptase foarte bine condiţiilor meteo şi pe­doclimatice de aici şi la flora loca­lă”, iar poluarea era mult mai redusă. „Pesticidele folosite la stropirile intensive care se fac la nivelul ma­rilor producători de cereale îi ajută pe agricultori pentru că scad numă­rul de tratamente şi preţul de cost este mult mai mic, fiind toxice şi cuprinzând un număr mare de dău­nători, dar influenţează negativ me­diul”, a spus Ciobănaş. Timişul este o­­ zonă recunoscută pentru calitatea mierii de albine, deosebite fiind soiurile de mentă, în zona pastorală de la Satchinez, de lavandă sau de cireş, alături de po­­lifloră, în judeţ a luat naştere prima Aso­ciaţie a Crescătorilor de Albine din ţară, membrii acesteia păstrând câte un borcan de miere din producţia fiecărui an, cel mai vechi recipient datând din 1921. Este o miere aproa­pe neagră, în urma oxidării substan­ţelor din ea, dar este comestibilă. O diplomă din anul 1888, de la Viena, recunoaşte calitatea mierii bănăţene şi faptul că apicultura din zonă are tradiţie. (Agerpres) Broccoli Romanesco - uimitoarea legumă care îi pune pe gânduri pe... matematicieni. Forma sa are legătură cu Teoria fractalilor Broccoli Romanesco este o legu­mă comestibilă și destul de gustoasă, după cum spun cei care au încer­cat-o, ce are un aspect incredibil, fără să fie produsă prin inginerie ge­netică. Deși toate lucrurile existente în natură au matematica lor, de obi­cei nu prea asociem matematica cu zarzavaturile. în cazul unei legume cum este broccoli Romanesco există o astfel de legătură, mai evidentă decât în cazul altor vegetale. La prima vedere, un broccoli Ro­manesco (foto 1,2) frapează pe ori­cine, prin forma sa. O formă care aminteşte de fascinanţii fractali. Ce sunt fractalii? într-o definiţie for­mulată în termeni simpli, un fractal (foto 3) este o figură geometrică al­cătuită dintr-un număr nesfârşit de elemente, în care fiecare element, oricât de mic, este o copie fidelă a întregului ansamblu. Altfel spus, un fractal constituie o figură geome­trică ce prezintă un model repetitiv la orice scară­­ mai mică sau mai mare. în cazul unui broccoli Romanes­co, componentele mai mici ale in­florescenței sale au forme asemă­nătoare întregii legume. Bineînţeles, la o scară foarte mică acest fenomen încetează să se reproducă, în cazul acestei legume, însă, cel puţin în parte, un broccoli Romanesco aduce cu un fractal. Broccoli Romanesco este o legumă aspectuoasă, care-şi atrage atenţia numaidecât şi consti­tuie o curiozitate a lumii vegetale, cu inflorescenţele sale ale căror mici bucheţele formează spirale care, din câte se afirmă, pot fi asociate cu seriile de numere ale lui Fibonacci. O căpăţână de broccoli Roma­nesco cântăreşte 300-500 de grame. Planta face parte din aceeaşi familie de vegetale precum varza, conopida, varza de Bruxelles, având un con­ţinut bogat de acid folic, vitamina C, fibre, carotenoizi şi potasiu. Neobiş­nuita legumă poartă numele de bro­ccoli, dar aduce mai mult cu o co­nopidă exotică. Primele date despre o asemenea legumă provin din Italia secolului XVI. Numele său provine de la „oraşul celor şapte coline” sau „ce­tatea eternă”. De la numele Romei­ Broccoli Romanesco se cultivă în a­­celaşi mod ca şi conopida. Tomi Tohaneanu, Planeta vie

Next