Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 2021 (Anul 33, nr. 6725-6762)

2021-01-15 / nr. 6730

• Pagina a 2-a • 15 ianuarie 2021 • Informația HitfMill Ziua Culturii Naţionale 2021 ! Vreme trece, vreme vine... De mii de ani timpul îşi urmea­ză calea sa ireversibilă. lată că în anul acesta vom consemna în Cartea valorilor spirituale ro­mâneşti trecerea a 171 de ani de la naşterea marelui poet român, Mi­­hai Eminescu. Pornit din centrul lumii - satul Ipoteşti, printre arbo­rii cerului - teiul şi salcâmul - pe drum încearcă să numere plopii, care îi ies mereu fară soţ, lăsând în urmă sub cerul de stele hotarele şi răscrucile, purtând în sufletul său tradiţiile şi obiceiurile magico­­religioase din vatra satului, pe care le îndrăgise încă din anii co­pilăriei. Despre locul naşterii sale avea să scrie mai târziu cu multă nostalgie: Caracterul vieţii de sat este liniştea şi tăcerea... Abia sea­ra, când satul devine centrul vieţii pământului ce-l înconjoară se în­cepe acea duioasă armonie câm­penească, idilică şi împăciuitoare. Stelele izvorăsc umede şi aurite pe jumalţul cel adânc şi albastru al cerului, buciumul se aude pe dea­luri, un fum de un miros adormitor împre satul, carele vin cu boii obo­siţi, scârţâind din lanuri, oamenii vin cu coasele de-a umăr, vorbind tare în tăcerea sărei. Acest univers local dominat de frumuseţile natu­rale şi cosmice, cu imagini pline de mister se vor regăsi în versurile romantice ale poetului. Deşi studi­ază în marile cetăţi de învăţământ europene, pătrunzând cu o profun­dă curiozitate în tainele filosofiei, literaturii şi culturii altor popoare, spiritual, poetul se formează şi în cultul istoriei naţionale, al dragos­tei faţă de poporul român, cerce­tând cu interes paginile de glorie ale neamului românesc, conside­rând că vertebrele naţionalităţii sunt istoria şi limba, iar elementul moral şi estetic al culturii îşi are izvorul său principal în literatura naţională. Viziunea sa despre lume şi viaţă se regăseşte în întreaga operă, fie în publicistică sau în dramaturgie, fie în nestematele versuri despre artă, concepţiile sale despre uni­vers, condiţia poetului şi menirea artei fiind exprimate, într-un fel sau altul, în capodoperele sale lite­rare. E suficient să amintim numai câteva titluri: Scrisoarea 1, Lucea­fărul, Glossă, Odă (în metru antic), Sărmanul Dionis, Cezara, Geniu pustiu, drama Decebal, articolele Bătrânii şi tinerii, Independenţa română, Cultură şi ştiinţă - scrieri care demonstrează vasta cultură a poetului şi geniul creaţiei româ­neşti. Trăind sub influenţa apoteotică a curentului spiritual eminescian, cunoscutul poet român Tudor Ar­­ghezi afirma: Fiind foarte român, Eminescu e universal. Asta o ştie oricine citeşte, cu părere de rău că lacătul limbilor nu poate fi descuiat cu cheile străine. Varieta­tea temelor şi motivelor, utilizarea în mod ingenios în creaţiile sale a mirificului cuvânt românesc cu diversitatea semantică şi sensibili­tatea sa, unicitatea şi originalitatea talentului, capodoperele create au făcut ca Eminescu să se impună în mod strălucit în cultura şi literatura naţională, europeană şi universală. O frumoasă reflecţie asupra în­tregii opere eminesciene o desco­perim în rândurile marelui filosof român, Constantin Noica. Trece­rea lui Eminescu prin lumea noas­tră, ce extraordinară ordine nu a adus ea, câtă fiinţă n-a instituit cu toată nefericirea şi dezordinea din El! Dacă astăzi fiinţa româneas­că ţine, este într-o măsură, poate încă nedeplin lămurită, dar sigu­ră, pentru că a trecut un Eminescu prin lumea ei. Acest simbol al spiritualităţii româneşti, odată cu trecerea vre­mii, avea să inspire pe membrii Academiei Române în alegerea datei sale de naştere, 15 ianuarie, ca Ziua Culturii Naţionale, şi pe care o cinstim cu toată fiinţa noas­tră îndreptându-ne gândurile spre marile valori ale literaturii şi cul­turii româneşti care ne-au impus în tezaurul spiritual european şi universal. Busuioc Stelian dr. György Géza-Árpád Biblioteca Judeţeană „Kájoni János" organizează astăzi dezbaterea online Multiculturalitate, interculturalitate, specific cultural local în judeţul Harghita urmare din pag. 1 Astfel, astăzi, 15 ianuarie, de la ora 13:00, biblioteca judeţeană vă invită pe platforma google meet https://meet. google.com/smw-dmks-dfv la dezbaterea online Multicul­turalitate, interculturalitate, specific cultural local în ju­deţul Harghita şi lansarea concursului cu premii O coacem împreună - Együtt kisütjük - provocare multicultural şi multidisciplinară pentru tineri şi veşnicii tineri (perioada de desfăşurare: 15.01-15.02.2021). Biblioteca judeţeană mai informează că, din motive teh­nice, numărul participanţilor la dezbatere este limitat la 100. înregistrarea începe la ora 12:45, în ordinea solicită­rilor. Persoană de contact: Bedő Melinda, bedomelinda@ gmail.com, tel. 0720/54.40.13. Ziua de naştere a marelui poet român Mihai Eminescu motivează focusarea evenimentelor festive asupra operei sale. Bibliotecarii au realizat un film scurt, care aduce oma­giu marelui poet prin evocarea momentelor din viaţa şi ope­ra sa. Filmul poate fi vizionat pe canalul Youtube al biblio­tecii https://www.youtube.com/watch?v=2EGK.fN4CTig şi pe pagina de Facebook. Expoziţia de carte realizată cu această ocazie la secţia de împrumut pentru adulţi poate fi văzută de vizitatori în timpul programului de lucru. Informații suplimentare puteți găsi pe adresa: http://bi­­blioteca.judetulharghita.ro. Ioan-Aurel Pop: Să ne bucurăm de toată creaţia spiritului românesc Preşedintele Academiei Ro­mâne, Ioan-Aurel Pop, spune că, în acest an, la 15 ianuarie, se sărbătoreşte o zi „tristă” a cul­turii naţionale, din cauza pan­­demiei de COVID-19, dar şi a atentatelor asupra culturii de pe multe meridiane, îndemnând la preţuirea „echilibrată” şi „cuvi­incioasă” a culturii, patriei şi a lui Mihai Eminescu, cel care „a sintetizat toate marile valori ale creaţiei spirituale româneşti”. „în acest an, la 15 ianuarie, sărbătorim o zi tristă a culturii naţionale, în primul rând, din pricina molimei acesteia care ne-a îngenuncheat, ne-a închis sălile de spectacole, de expozi­ţii, bibliotecile, arhivele, libră­riile; în al doilea rând, din cau­za atentatelor asupra culturii de pe multe meridiane, aceste acte însemnând distrugerea şi pro­fanarea statuilor, trecerea la in­dex a unor opere literare, opri­rea rulării unor filme, blamarea unor compozitori, scriitori, ar­tişti plastici etc., care nu ar fi fost corecţi politic în timpuri revolute, când nici nu se auzise de acest concept. Tristeţea s-a răsfrânt, cum era de aşteptat, şi asupra culturii româneşti, cu specificul nostru inconfunda­­bil, pe de o parte, din pricina restricţiilor curente, pe de alta, din pricina corectitudinii poli­tice sui generis de­ aici, de la Dunăre şi de la Carpaţi, unde este profanat poetul naţional, unde cuvântul cultură stârneşte în minţile unora dispreţ şi unde naţiunea este repudiată ca fiind un factor al răului”, a declarat Pop. Potrivit preşedintelui Acade­miei Române, „Eminescu, naţi­unea şi cultura - ca valori iden­­titare - ne-au construit destinul de fiinţă colectivă”. „Destinul acesta nu a fost ideal, nu a fost liniar şi etern glorios, nu a fost un marş con­tinuu ascendent, dar a fost calea noastră de înaintare prin istorie, cale pe care am ţinut-o deschisă şi funcţională până astăzi. Emi­nescu a sintetizat toate marile valori ale creaţiei spirituale ro­mâneşti. El s-a identificat şi cu dacii, şi cu romanii, şi cu De­cebal, şi cu Traian, de la Nistru păn-la Tisa. Pentru Eminescu, România întreagă exista şi trăia intens cu mult înainte de a fi fost oficial pusă pe hartă. în această Românie aveau loc şi Alexandru cel Bun, şi Vlad Ţepeş, şi Ştefan cel Mare (mai ales el, părintele Moldovei), şi Mihai Viteazul, şi Iaşii, şi Bucureştii, şi Oradea Mare, ca şi Mica Romă. Toate se pierdeau pentru el în acest cuvânt mare, covârşitor şi foar­te frumos, de Ţară Românească (cum avea să spună mai apoi Ni­­colae Iorga)”, a arătat Ioan-Au­­rel Pop. Preşedintele Academiei Ro­mâne a adăugat că „Eminescu nu a fost, însă, zeu, ci om, cu toate cele omeneşti, inclusiv cu defecte şi păcate”, deasupra tuturor slăbiciunilor sale situ­­ându-se însă „o imensă energie benefică, sublimată în sufletul acestui popor”, care l-a făcut să devină „o marcă a culturii româ­neşti şi a naţiunii române”. .Aceia care-l nimicnicesc pe Eminescu şi care ar da un decret ca poetul să fie scos din panoplia valorilor noastre şi din postura de poet naţional, ar putea avea cuvânt să facă asta dacă ei înşişi ar fi produs o creaţie culturală comparabilă cu a băietului cutri­­erător de păduri nord-moldave. Altminteri devin cu toţii ridicoli, precum musca la arat, surprinsă de parabola fabulistului Alecu Donici. Eminescu a devenit o marcă a culturii româneşti şi a naţiunii române. De aceea, cultu­ra naţională a stat şi va sta încă un timp nedefinit sub semnul lui Eminescu. Celebrând cultura naţională ne întoarcem mereu la Eminescu, la zestrea spirituală a naţiunii întruchipate de el, la vir­tuţi, la valori şi la încredere”, a subliniat Pop. El îi îndeamnă pe români să se bucure de „creaţia spiritului românesc, pusă sub înaltul pa­tronaj al lui Eminescu”. „Deocamdată nu putem să facem ceremoniile consacrate, nu ne putem ilumina sufletele faţă în faţă, ochi în ochi şi suflet la suflet, dar putem să facem încă un lucru extraordinar de simplu: să ne bucurăm de limba noastră, de literatură, de muzi­că, de artele plastice, de ştiinţe­le fundamentale, de medicină, adică de toată creaţia spiritu­lui românesc, pusă sub înaltul patronaj al lui Eminescu. Să ne bucurăm - fără ranchiună, fără bravadă şi fără resentimen­te - că suntem pe lumea asta ca români şi că participăm la concertul internaţional, adică la dialogul dintre naţiuni. Da­torăm acest dialog identităţii noastre naţionale, pe care au exprimat-o toţi marii creatori ai culturii române, în frunte cu cel mai mare poet pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pă­mântul românesc (George Căli­­nescu)”, a transmis Ioan-Aurel Pop, citat de Agerpres.

Next