Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 2021 (Anul 33, nr. 6725-6762)
2021-01-15 / nr. 6730
• Pagina a 2-a • 15 ianuarie 2021 • Informația HitfMill Ziua Culturii Naţionale 2021 ! Vreme trece, vreme vine... De mii de ani timpul îşi urmează calea sa ireversibilă. lată că în anul acesta vom consemna în Cartea valorilor spirituale româneşti trecerea a 171 de ani de la naşterea marelui poet român, Mihai Eminescu. Pornit din centrul lumii - satul Ipoteşti, printre arborii cerului - teiul şi salcâmul - pe drum încearcă să numere plopii, care îi ies mereu fară soţ, lăsând în urmă sub cerul de stele hotarele şi răscrucile, purtând în sufletul său tradiţiile şi obiceiurile magicoreligioase din vatra satului, pe care le îndrăgise încă din anii copilăriei. Despre locul naşterii sale avea să scrie mai târziu cu multă nostalgie: Caracterul vieţii de sat este liniştea şi tăcerea... Abia seara, când satul devine centrul vieţii pământului ce-l înconjoară se începe acea duioasă armonie câmpenească, idilică şi împăciuitoare. Stelele izvorăsc umede şi aurite pe jumalţul cel adânc şi albastru al cerului, buciumul se aude pe dealuri, un fum de un miros adormitor împre satul, carele vin cu boii obosiţi, scârţâind din lanuri, oamenii vin cu coasele de-a umăr, vorbind tare în tăcerea sărei. Acest univers local dominat de frumuseţile naturale şi cosmice, cu imagini pline de mister se vor regăsi în versurile romantice ale poetului. Deşi studiază în marile cetăţi de învăţământ europene, pătrunzând cu o profundă curiozitate în tainele filosofiei, literaturii şi culturii altor popoare, spiritual, poetul se formează şi în cultul istoriei naţionale, al dragostei faţă de poporul român, cercetând cu interes paginile de glorie ale neamului românesc, considerând că vertebrele naţionalităţii sunt istoria şi limba, iar elementul moral şi estetic al culturii îşi are izvorul său principal în literatura naţională. Viziunea sa despre lume şi viaţă se regăseşte în întreaga operă, fie în publicistică sau în dramaturgie, fie în nestematele versuri despre artă, concepţiile sale despre univers, condiţia poetului şi menirea artei fiind exprimate, într-un fel sau altul, în capodoperele sale literare. E suficient să amintim numai câteva titluri: Scrisoarea 1, Luceafărul, Glossă, Odă (în metru antic), Sărmanul Dionis, Cezara, Geniu pustiu, drama Decebal, articolele Bătrânii şi tinerii, Independenţa română, Cultură şi ştiinţă - scrieri care demonstrează vasta cultură a poetului şi geniul creaţiei româneşti. Trăind sub influenţa apoteotică a curentului spiritual eminescian, cunoscutul poet român Tudor Arghezi afirma: Fiind foarte român, Eminescu e universal. Asta o ştie oricine citeşte, cu părere de rău că lacătul limbilor nu poate fi descuiat cu cheile străine. Varietatea temelor şi motivelor, utilizarea în mod ingenios în creaţiile sale a mirificului cuvânt românesc cu diversitatea semantică şi sensibilitatea sa, unicitatea şi originalitatea talentului, capodoperele create au făcut ca Eminescu să se impună în mod strălucit în cultura şi literatura naţională, europeană şi universală. O frumoasă reflecţie asupra întregii opere eminesciene o descoperim în rândurile marelui filosof român, Constantin Noica. Trecerea lui Eminescu prin lumea noastră, ce extraordinară ordine nu a adus ea, câtă fiinţă n-a instituit cu toată nefericirea şi dezordinea din El! Dacă astăzi fiinţa românească ţine, este într-o măsură, poate încă nedeplin lămurită, dar sigură, pentru că a trecut un Eminescu prin lumea ei. Acest simbol al spiritualităţii româneşti, odată cu trecerea vremii, avea să inspire pe membrii Academiei Române în alegerea datei sale de naştere, 15 ianuarie, ca Ziua Culturii Naţionale, şi pe care o cinstim cu toată fiinţa noastră îndreptându-ne gândurile spre marile valori ale literaturii şi culturii româneşti care ne-au impus în tezaurul spiritual european şi universal. Busuioc Stelian dr. György Géza-Árpád Biblioteca Judeţeană „Kájoni János" organizează astăzi dezbaterea online Multiculturalitate, interculturalitate, specific cultural local în judeţul Harghita urmare din pag. 1 Astfel, astăzi, 15 ianuarie, de la ora 13:00, biblioteca judeţeană vă invită pe platforma google meet https://meet. google.com/smw-dmks-dfv la dezbaterea online Multiculturalitate, interculturalitate, specific cultural local în judeţul Harghita şi lansarea concursului cu premii O coacem împreună - Együtt kisütjük - provocare multicultural şi multidisciplinară pentru tineri şi veşnicii tineri (perioada de desfăşurare: 15.01-15.02.2021). Biblioteca judeţeană mai informează că, din motive tehnice, numărul participanţilor la dezbatere este limitat la 100. înregistrarea începe la ora 12:45, în ordinea solicitărilor. Persoană de contact: Bedő Melinda, bedomelinda@ gmail.com, tel. 0720/54.40.13. Ziua de naştere a marelui poet român Mihai Eminescu motivează focusarea evenimentelor festive asupra operei sale. Bibliotecarii au realizat un film scurt, care aduce omagiu marelui poet prin evocarea momentelor din viaţa şi opera sa. Filmul poate fi vizionat pe canalul Youtube al bibliotecii https://www.youtube.com/watch?v=2EGK.fN4CTig şi pe pagina de Facebook. Expoziţia de carte realizată cu această ocazie la secţia de împrumut pentru adulţi poate fi văzută de vizitatori în timpul programului de lucru. Informații suplimentare puteți găsi pe adresa: http://biblioteca.judetulharghita.ro. Ioan-Aurel Pop: Să ne bucurăm de toată creaţia spiritului românesc Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, spune că, în acest an, la 15 ianuarie, se sărbătoreşte o zi „tristă” a culturii naţionale, din cauza pandemiei de COVID-19, dar şi a atentatelor asupra culturii de pe multe meridiane, îndemnând la preţuirea „echilibrată” şi „cuviincioasă” a culturii, patriei şi a lui Mihai Eminescu, cel care „a sintetizat toate marile valori ale creaţiei spirituale româneşti”. „în acest an, la 15 ianuarie, sărbătorim o zi tristă a culturii naţionale, în primul rând, din pricina molimei acesteia care ne-a îngenuncheat, ne-a închis sălile de spectacole, de expoziţii, bibliotecile, arhivele, librăriile; în al doilea rând, din cauza atentatelor asupra culturii de pe multe meridiane, aceste acte însemnând distrugerea şi profanarea statuilor, trecerea la index a unor opere literare, oprirea rulării unor filme, blamarea unor compozitori, scriitori, artişti plastici etc., care nu ar fi fost corecţi politic în timpuri revolute, când nici nu se auzise de acest concept. Tristeţea s-a răsfrânt, cum era de aşteptat, şi asupra culturii româneşti, cu specificul nostru inconfundabil, pe de o parte, din pricina restricţiilor curente, pe de alta, din pricina corectitudinii politice sui generis de aici, de la Dunăre şi de la Carpaţi, unde este profanat poetul naţional, unde cuvântul cultură stârneşte în minţile unora dispreţ şi unde naţiunea este repudiată ca fiind un factor al răului”, a declarat Pop. Potrivit preşedintelui Academiei Române, „Eminescu, naţiunea şi cultura - ca valori identitare - ne-au construit destinul de fiinţă colectivă”. „Destinul acesta nu a fost ideal, nu a fost liniar şi etern glorios, nu a fost un marş continuu ascendent, dar a fost calea noastră de înaintare prin istorie, cale pe care am ţinut-o deschisă şi funcţională până astăzi. Eminescu a sintetizat toate marile valori ale creaţiei spirituale româneşti. El s-a identificat şi cu dacii, şi cu romanii, şi cu Decebal, şi cu Traian, de la Nistru păn-la Tisa. Pentru Eminescu, România întreagă exista şi trăia intens cu mult înainte de a fi fost oficial pusă pe hartă. în această Românie aveau loc şi Alexandru cel Bun, şi Vlad Ţepeş, şi Ştefan cel Mare (mai ales el, părintele Moldovei), şi Mihai Viteazul, şi Iaşii, şi Bucureştii, şi Oradea Mare, ca şi Mica Romă. Toate se pierdeau pentru el în acest cuvânt mare, covârşitor şi foarte frumos, de Ţară Românească (cum avea să spună mai apoi Nicolae Iorga)”, a arătat Ioan-Aurel Pop. Preşedintele Academiei Române a adăugat că „Eminescu nu a fost, însă, zeu, ci om, cu toate cele omeneşti, inclusiv cu defecte şi păcate”, deasupra tuturor slăbiciunilor sale situându-se însă „o imensă energie benefică, sublimată în sufletul acestui popor”, care l-a făcut să devină „o marcă a culturii româneşti şi a naţiunii române”. .Aceia care-l nimicnicesc pe Eminescu şi care ar da un decret ca poetul să fie scos din panoplia valorilor noastre şi din postura de poet naţional, ar putea avea cuvânt să facă asta dacă ei înşişi ar fi produs o creaţie culturală comparabilă cu a băietului cutrierător de păduri nord-moldave. Altminteri devin cu toţii ridicoli, precum musca la arat, surprinsă de parabola fabulistului Alecu Donici. Eminescu a devenit o marcă a culturii româneşti şi a naţiunii române. De aceea, cultura naţională a stat şi va sta încă un timp nedefinit sub semnul lui Eminescu. Celebrând cultura naţională ne întoarcem mereu la Eminescu, la zestrea spirituală a naţiunii întruchipate de el, la virtuţi, la valori şi la încredere”, a subliniat Pop. El îi îndeamnă pe români să se bucure de „creaţia spiritului românesc, pusă sub înaltul patronaj al lui Eminescu”. „Deocamdată nu putem să facem ceremoniile consacrate, nu ne putem ilumina sufletele faţă în faţă, ochi în ochi şi suflet la suflet, dar putem să facem încă un lucru extraordinar de simplu: să ne bucurăm de limba noastră, de literatură, de muzică, de artele plastice, de ştiinţele fundamentale, de medicină, adică de toată creaţia spiritului românesc, pusă sub înaltul patronaj al lui Eminescu. Să ne bucurăm - fără ranchiună, fără bravadă şi fără resentimente - că suntem pe lumea asta ca români şi că participăm la concertul internaţional, adică la dialogul dintre naţiuni. Datorăm acest dialog identităţii noastre naţionale, pe care au exprimat-o toţi marii creatori ai culturii române, în frunte cu cel mai mare poet pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc (George Călinescu)”, a transmis Ioan-Aurel Pop, citat de Agerpres.