Informatia Bucureştiului, martie 1954 (Anul 2, nr. 183-209)
1954-03-01 / nr. 183
----------------- CIFRE ŞI FAPTE ................~........................—~ R. P. Chineză, o ţară cu imense bogăţii naturale Marele popor chinez eliberat, înfăptuieşte In prezent o uriaşă muncă de construcţie economică Şi culturală care transformă într-un ritm rapid China, subjugată și înapoiată pînă nu demult,intr-o putere mondială de prim rang. Pentru crearea unei industrii moderne multilateral dezvoltată, pentru asigurarea unui avint continuu al agriculturii, pentru ridicarea neîncetată a nivelului de trai material și cultural al poporului, China dispune din belşug de tot ceea ce-i trebuie. Bogăţii naturale imense, încă incomplet cercetate şi evaluate, satisfac pe deplin şi chiar depăşesc nevoite în materii prime ale industriei grele şi uşoare, constituie o bază sigură in opera de industrializare a Chinei la care a păşit cu entuziasm harnicul popor chinez. .Iată citeva cifre şi fapte care vorbesc despre uriaşul potenţial economic al Chinei Populare. Acestea sunt numai citeva date referitoare la imensele bogăţii naturale ale Chinei. Acţiunea de prospectare geologică desfăşurată pe scară uriaşă lit R.P. Chineză duce la descoperirea de noi şi noi zăcăminte minerale, modifică cifrele de mai sus în sensul creşterii lor. Poporul chinez munceşte cu abnegaţie pentru a folosi spre binele său marile bogăţii ale ţării, pentru a face să înflorească toate ramurile economiei naţionale. • China, este prima ţară din lume în ceea ce priveşte populaţia şi a doua ţară din lume în ceea ce priveşte întinderea. Ea are o suprafaţă de 9.597.000 km. p. (suprafaţă aproximativ egală cu aceea a întregii Europe), o întindere de 2.000.000 km. p. (de patru ori întreaga suprafaţă a Franţei) poate fi cultivată, ceea ce înseamnă că actuala suprafaţă cultivată a Chinei poate fi cel puţin dublată în viitor. Pe pămînturi desţelenite şi irigate recent, în China de nord-est s-au obţinut recolte cu adevărat excepţionale: 12.750 kg. orez şi 10.327 kg. grîu la hectar, fapt care ilustrează cît de mari sînt posibilităţile de dezvoltare ale agriculturii chineze. China şi relieful extrem de variat al Chinei au drept consecinţă o floră extrem de variată. Pe cîmpiile, dealurile, platourile şi munţii Chinei cresc 2.800 specii de copaci şi 2.000 specii de plante alimentare (de două ori mai multe specii decit în Europa şi America). Industrializarea unei ţări atît de mari, dezvoltarea agriculturii sale, presupun existenţa unor bogate resurse energetice. China le are din plin. Zăcămintele de cărbuni ale Chinei (numai în parte explorate) se cifrează la 400 de miliarde de tone. Dacă pînă nu demult se credea că rezervele de ţiţei şi şisturi petrolifere ale Chinei se cifrează la circa 1 miliard de tone — ultimele cercetări au răsturnat complet această cifră. Numai în China de nord-vest zăcămintele de petrol depăşesc cu mult întinderea vestitelor cîmpuri petrolifere din Iran. China populară dispune de o capacitate potenţială de producţie de energie electrică, pe baza forţei hidraulice, de 150 milioane de kw. De subliniat că rezervele de forţă hidraulică de care dispune China întrec cu mult rezervele de forţă hidraulică de care dispun Statele Unite ale Americii şi sunt mai mici numai decît cele ale Uniunii Sovietice. China deţine o mare parte din rezervele de fier de pe întregul glob. Ea posedă de asemenea metale neferoase ca: mangan, nichel, tungsten (cele mai mari zăcăminte din lume), vanadiu, crom, molibden, cupru, magneziu, aluminiu etc. China ocupă primul foc în lume în ceea ce priveşte producţia de antimoniu, şi are mari rezerve de cositor. In fotografie: Lucrări de construcţie la combinatul metalurgic Ansan TURNEUL INTERNAŢIONAL DE ŞAH AL R. P. R. Rezultatele partidelor întrerupte Astăzi runda IlI-a Sîmbătă după-amiază s-au jucat partidele întrerupte din rundele 1 şi 2 ale turneului internaţional de şah. Din cele 9 întîlniri programate, numai 6 s-au jucat, deoarece Sándor şi Bălănel au cedat fără joc la Filip şi Nejmetdinov, ■iar partida Nejmetdjinov-Korcinoi s-a dat remiză. Campionul polonez B. Sliwa a jucat foarte fin finalul partidei sale cu Wade, în care cîştigul părea greu de realizat. Sliwa a reuşit însă să-şi activeze cele două figuri uşoare pe care le avea pentru turn şi a obţinut victoria la mutarea 57-a. Negru: B SLIWA Alb : R. WADE Din poziţia din diagramă, jocul a continuat: 41. TH8+ Nf8 42. h.4 Ce7 43. h5 g:ho 44. Thb Cf5 (Pentru a putea cîştiga negrul trebuie să evite alte schimburi de pioni) 45. Th7 Tc3+ 46. Re2 Ng7 (Acum figurile uşoare ale negrului ocupă poziţii foarte bune, creind regelui un adăpost în mijlocul tablei) 47. Tbl Tc4 48. Rf3 Rf7 49. Tgl Tc3+ 50. Rg4 (Altfel se pierde imediat pionul a2, dar acum regele alb intră într-o ipliasă de mat) 50... Ta3 51. Th2 Rg6 (Cu ameninţarea 52... Nf6 urmat de Ch6+ silind pe alb la sacrificiul calității) 52. Th3 (Eliberează regele, dar pierde pionul a2. Albul nu mai poate salva partida) 52...T:a2 53. Tel Rf7 54. Te4 Tg2+ 55. Rf3 Tb2 56. Tc4 Tb3+ 57. Rg2 T:h3 și albul a cedat deoarece după 58. R:h3 înaintarea pionului „b“ decide. Nu deosebit Interes a fost urmărită continuarea partidei Szabo-Furman, care se întrerupsese într-o poziţie in care reprezentantul nostru, avînd un nebun pentru 2 pioni, păstra şanse de cîştig. Maestrul, sovietic s-a apărat însă în continuare excepţional de bine şi, folosind faptul că Szabó n-a ales cea mai bună continuare, a reuşit să obţină în cele din urmă remiza. O’Kelly a jucat cu multă tenacitate la cîştig, în partida cu Bălanel. Forţînd deschiderea coloanei ,,h“ el a încercat să pătrundă cu Dania în poziţia adversă, Bălănel s-a apărat cu precizie şi în poziţie complet egală partida s-a dat remiză la mutarea 72-a. Deşi a făcut tot ce e posibil pentrua cîştiga, Pachman n-a reuşit să-şi valorifice avantajul material în partida cu Paoli, care s-a terminat în cele din urmă remiză. Foarte exact a jucat Ciocîltea sfîrşitul partidei sale cu Furman în care avea avantaj material, obţinînd victoria la mutarea 64-a. Partida aceasta a fost foarte interesantă în întregime, de aceea o reproducem la sfîrşitul cronicii noatetre. Astfel, după două runde disputate,clasamentul este următorul-R. Holmov, FA. Filip, V. Korcinol, G.Kluger, R. Nejmtidinov şi L. Pachman, ette l'li puncte; V. Cloctiea, A. O'Kelly, B. Sándor, R. Sliwa, D. Stahlberg, O Troianescu şi R. Wade, ette 1 punct; 1. Bălănel, S. Furman, F. Paoli şi St. Szabó, ette '/a punct; P. Voiculnncu 0. Cemiotirwil continuă astăzi după-amiază, la ora 17, cînd se va juca runda 3-a, cu următorul program : Pachmarr — Wade, Sándor — Paoli, O’Kelly — Voiculescu, Nejmetdinov — Filip, Szabó — Bălănel, Ciocîltea — Korcinoi, Kluger — Furman, Troianescu — Stahlberg, Sliwa — Holmov. ★ INDIANA VECHE Alb : S. Furman Negru: V. Ciocîltea 4. d4 Cf6 2. c4 g6 3. Cca Ng7 4. e4 d6 5. f3 0-0 6. N.e3. Cbd7‘ (Continuarea obișnuită este 6...e5-dar negrul alege un alt plan de apărare care l-a mai utilizat și în partida sta cu Tolus, în turneul de anul trecut) 7. Dd2 c5 8. Cge2 (Poate mai bine era Ch3 și Cf2. Inchizînd diagonala nebunului fi, albul uşurează loji tmaiatacul negru cu a6 şi b5)' 8... Da5 9. do Te8 10. Cel a6 11. Ne2 Ce5 12. h3 (Pregăteşte înaintarea f3-f4, împiedicînd posibilitatea Cg4. Negrul trece însă la o acţiune energică în centru şi pe aripa damei) 12.. e6 13. f4 Ced7 14. d:e6 Te6 15. Nd3 b5 16. Cb3 Db4 17 Cd5 (Albul nu are altă posibilitate de a apăra punctul c4. De aceea el oferă schimbul damelor pentru a lichida tensiunea în centru) 17...C:d5 18. c:d5 D:d2+ 19. C:d2 Te8 (Cu tot schimbul damelor, negrul păstrează iniţiativa datorită pionilor săi avansaţi de pe flancul damei, a nebunului său puternic din g7 şi a slăbiciunii pionului alb e4) 20. 000 Cb6 21. Tehet Ca4 22. b.1 Cc3 23.a3 Nd.7 24. Nt2 (Vezi diaawir). .Prin manevra calului, negrul a obţinut slăbirea poziţiei de pioni a albului pe flancul damei şi acum va trece la un atac energic prin înaintarea pionului ,,a“. Apărarea albului este foarte dificilă datorită faptului că piesele sale sînt stînjenite de necesitatea de a apăra pionul slab e4) 24...a5 25. Nc2 a4 26. b:a4 C:a4 27. Cbl Cc3 (Amenințînd cîștigarea pionului a3, după C:bl) 28. e5 (Pentru a închide diagonala primejdiosului nebun g7. Dar acum negrul poate obţine avantaj material decisiv) 28...C:bl 29. N:bl d:e5 30. f:e5 N:e5 31. Nc2 (Pentru a putea lua la c5) 31...T:a3 (Mai simplu era 31...Nd6 și pionul ,,a" cade după c5-c4) 37. N:c5 Tal+ 33. Nbl (La 33. Rd2 Nc3+ 1) 33...Nf5 (Acum se pare că negrul cîștigă o figură) 34. Rd2 Nf4+ 35. Rc3 T:el (Aci părea mai tare 35... Tc8, dar după 36. N:f5 ! T:c5+ 37. Rb4 I Nd2+ 38. R:c5 N:el 39. T:el albul ar fi căpătat șanse de apărare mai bune decît în partidă) 36. T:el T:bl 37 Te8+ Rg7 38. Nf8+ Rf6 39. Ne7+ Re5 40. Ng5+ (Prin contraatacul acesta albul s-a recîștigat figura, dar intră într-un final pierdut) 40... R:d5 41. N:f4 b4 + 42. Rd2 Tb2+ ■43. Re3 T:g2 44. Td8+ Rc4 45. Td4+ Rb5 46. Nd6 Tb2 47. h4 (Aci partida s-a întrerupt. Cîștigul pentru negru este o chestiune de tehnică pe care Ciocîltea o rezolvă precis) 47.. Ne6 48. Nf8 b3 49. Th4+ Pc6 50 Ng7 Tg2 51. Rf3 Nd5+ 52 Re3 g5 53. hg5 Tg5 54. Nd4 Ne6 55. Tb6+ Rc7 55. Tb4 hlf 57. Rf4 Tg4+ 58. Re5 h4 59 Ta4 h4 60. Ta7+ Rc6 61. Ta6+ Rb5 62. Tb6+ Rc4 63. Tc6+ Rd3 64. Tc3+ Rd2 și albul a cedat. O frumoasă realizare a lui Ciocîltea. IMKMJIA bucurești. în Editura Agro-Silvică de Stat au apărut: - N. A. BOBRINSKI —„Zoogeografia” — pag. 450 + 93 fig. + 49 planşe plus o haită colorată. — G. G. MOLDOVEANU—„Creşterea cailor” — pag. 516 + 135 fig. * * * — „Ameliorarea şi producerea seminţelor de plante agricole” pag. 480 + 58 fig. - I. A. MINKIEVICI-V. E. BORKOVSKI — „Cultura plantelor oleaginoase” — pag. 492 + 109 fig. - * * * — „Agro-Fitotehnica” — pag. 400 + 78 fig. - * * * — „Agro-Fitotehnica partea II-a” pag. 366 + 62 fig. - Ing. MIRCEA ENE—„Protecţia pădurilor” — pag. 160 + 139 fig. - A. A. SOLOVIEV — „Mărirea conţinutului în grăsime din laptele vacilor” — pag. 280 + 30 fig. Ing. C. IONIŢĂ — „Cireşul”— pag. 120 + 42 fig. CONFERINŢA Astă-seară, la Casa Prieteniei Romîno-Sovietice, A.R.L.U.S., din str. Batiştei nr. 14, va avea loc la orele 18, un simpozion cu tema: ,Impresii din U.R.S.S.“. Vor lua cuvîntul membrii delegaţiei de artişti care au vizitat Uniunea Sovietică: Constantin Silvestri, maestru emerit al artei din R.P.R., Ion Voicu, artist emerit al R.P.R., Mîndru Katz, artist emerit al R.P.R. şi Magda Ianculescu, solistă a Teatrului de Operă şi Balet al R.P.R. Urmează un program de muzică vocală şi instrumentală interpretat de membri ai delegaţiei. Tinere cadre didactice universitare Prin geamurile largi ale laboratorului încep să pătrundă umbrele înserării. S-a făcut tîrziu. Dar pentru tinerii de aici care mînuiesc cu pricepere aparatele, timpul nu contează. Proaspeţi absolvent ai Facultăţii de metalurgie, cei trei tineri lucrează cu atenţie, îşi termină acum practica pentru proiectul de diplomă. Aplecaţi deasupra mesei de marmură, ei asamblează diverse aparate care în curînd se vor transforma într-o instalaţie de toată frumuseţea. Deodată, unul dintre ei s-a oprit. A prins a fluiera încetişor. Se împotomolise şi nu mai ştia cum să se descurce. Ceilalţi doi colegi s-au apropiat de el, au privit, au încercat să-l ajute, dar n-au putut. — Să-l chemăm pe tovarăşul lector Oprea, el ne va arăta ce avem de făcut, a spus unul dintre ei. — Eu nu sunt de acord, a adăugat celălalt. Trebuie să ne descurcăm singuri. Sîntem doar absolvenţi şi în curînd vom da ultimul nostru examen. Şi, apoi, nu vedeţi că şi tovarăşul Oprea lucrează la o instalaţie? De ce să-l întrerupem? Să ne străduim şi vom reuşi. Dar nici nu-şi termină vorba, cînd tovarăşul lector apăru în spatele lor. Ii privi cu drag şi-i întrebă : — Ei, băieţi, nu merge ? De ce v-aţi oprit ? Să lucrăm împreună, mai aveţi puţin şi instalaţia-i gata. „Băieţii“ se priviră între ei şi zîmbiră împăcaţi. Se mirau totuşi că lectorul lor, care părea atît de preocupat, le-a simţit încurcătura şi a venit lingă ei să-i ajute. Tovarăşul Oprea le explică cum trebuie să ducă la capăt construcţia instalaţiei. Privindu-i, n-ai fi putut să-l deosebeşti pe lector de studenţi. La fel de tineri erau cu toţii şi totuşi cu cît respect îl priveau cei trei studenţi pe tînărul lector... ...In urmă cu trei ani, tov. Oprea Florea, în calitate de asistent universitar, a ţinut primul său seminar cu o grupă a anului III. Din acea grupă făceau parte şi absolvenţii de astăzi, care, ajutaţi de el, fac practică, pentru proiectul de diplomă. In sala de seminar era o linişte desăvîrşită. Studenţii îl cunoşteau cu toţii din timpul cînd el însuşi a fost student în institut. El, proaspătul asistent, citea parcă în privirile lor o întrebare mută : — Să te vedem! In calitate de asistent vei reuşi să te porţi tot atît de bine cum te-ai manifestat ca student ? I se părea că are în faţa lui nişte judecători. Dar iată că din bănci îl întîmpină priviri încurajatoare. Teama că nu va putea face faţă sarcinii care i-a fost încredinţată, dispăruse. Puse catalogul pe catedră şi, emoţionat, se adresă grupei: — Vom studia împreună teoria proceselor metalurgice, disciplină care se introduce pentru prima oară în învăţămînt anul acesta. Şi astfel începu primul seminar din viaţa asistentului Florea Oprea, începuse totodată o cotitură în viaţa sa. Cît timp a fost student învăţa bine, era fruntaş, dar învăţa pentru el. De acum ,însă trebuia să muncească şi mai mult, pentru ca la rîndul lui să poată învăţa pe alţii. Faptul că a fost numit asistent la o materie care pînă atunci nu se predase îl atrăgea, îl pasiona. I se deschideau noi perspective. Profesori universitari cu experienţă în domeniul metalurgiei l-au ajutat şi îndrumat zi de zi. Cît de folositoare i-au fost sfaturile şi îndrumările pe care le-a primit din partea profesorilor universitari Lupu Alexandru şi Negrescu Traian, atît în timpul cît a fost student, cît şi apoi, cînd a intrat el însuşi în rîndul cadrelor didactice universitare ! Ei l-au îndemnat să aplice în practică principiile teoretice, să înceapă cercetări ştiinţifice. Astfel a ajuns colaborator al Institutului de metalurgie al Academiei R.P.R. Doi ani a lucrat intens în colectivul care a cercetat problema recuperării zincului din zgură. Rezultatele cercetărilor teoretice le-a experimentat chiar el timp de o lună la una din uzinele metalurgice din ţară. Experienţele au dat rezultate îmbucurătoare şi au fost aplicate în practică cu succes. Acum lucrează la alte cercetări, concomitent cu munca didactică pe care o desfăşoară în cadrul facultăţii. Ca şi în trecut se pregăteşte intens pentru fiecare curs şi seminar şi caută să fie la curent cu ultimele noutăţi apărute în domeniul teoriei proceselor metalurgice. Pentru aceasta studiază cu viu interes manualele sovietice de specialitate, ca şi revistele care sosesc la noi în ţară. Acum nu mai intră cu teamă în clasă, studenţii îl primesc cu prietenie, căci simt în el un tovarăş mai mare, un prieten. Şi Oprea se simte fericit, fericit că sfaturile şi îndrumările sale dau roade. El caută să explice studenţilor cît mai pe înţelesul lor diferitele probleme grele, este mereu în mijlocul lor, aproape de ei, atît în orele de seminare, cît şi la lucrările de laborator. Au trecut trei ani de cînd lucrează în învăţămîntul superior. Trei ani de muncă dar şi de multe satisfacţii şi bucurii. Intre timp a fost numit lector. Acum ţine şi cursuri, nu numai seminarii. De aproape un an i s-a încredinţat şi munca de mare răspundere de prodecan al Facultăţii de metalurgie. “ ...Reuşise să monteze împreună cu absolvenţii ultimele aparate ale instalaţiei. — Gata, am terminat! De acum vom putea să ne alcătuim un proiect serios ! s-au adresat lectorului absolvenţii. — Eu nu pot decit să vă felicit că aţi terminat cu bine practica de proiect şi, drept să vă spun, îmi pare foarte bine că am lucrat cu voi pînă la exampenul de stat. Sînteţi doar cei mai vechi studenţi ai mei... ★ De curînd, cei trei absolvenţi, împreună cu ceilalţi colegi ai lor, şi-au dat cu succes examenul de stat. Tovarăşul lector Oprea Florea s-a bucurat din tot sufletul, căci, alături de celelalte cadre didactice, a muncit şi el, tînăr în meserie, la formarea inginerilor de astăzi. FELICIA NANU PE URMELE SEZISARILOR CETĂŢENEŞTI DE CE NU FUNCŢIONEAZĂ UMILE TELEFOANE PUBLICE? Mai mulţi cetăţeni ne-au semnalat că unele telefoane din cartierele Mătăsari şi 30 Decembrie şi în special cele instalate în restaurante, cofetării sau debite sunt mai întotdeauna defecte. Sezisat de noi, Ministerul Poştelor şi Telecomunicaţiilor, prin Oficiul Telefonic Urban Bucureşti, a luat măsuri de a repara imediat telefoanele defecte. Mergînd mai departe pe urmele sezisărilor cetăţeneşti, Oficiul Telefonic Urban Bucureşti a constatat însă că multe din telefoanele semnalate, cu toate că aveau menţiunea „defect“ erau în stare de funcţionare. Această situaţie a fost găsită, de pildă, la telefoanele nr. 4.01.14 Instalat în cofetăria „Patria“ din bd. 1848, nr. 5.96.32 instalat în cofetăria „Verdun“ din bd. Tovechin nr. 31, nr. 6.18.14 instalat la restaurantul „Unirea“ din calea Văcăreşti nr. 15 etc. Aceste menţiuni sunt puse de responsabilii de unităţi pentru a nu mai fi „deranjaţi“ de cetăţeni. Altele, printre care şi telefonul nr. 6.59.59, instalat în vinăria „Dealul Spirei“ din strada Şerban Vodă nr. 19, nr. 4.01.18 instalat în restaurantul „Victoria“ din calea Rahovei nr. 7 nr. 6.58.77 instalat în restaurantul „Ciocîrlia“ din spl. Independenței etc, s-au defectat întradevăr dar aceasta pentru că nu erau folosite cu grijă. Pentru buna funcționare a telefoanelor publice, responsabilii restaurantelor sau cofetăriilor au datoria de a supraveghea buna lor folosire, iar cetăţenii care folosesc telefoanele publice au de asemenea datoria de a respecta întru totul prescriţiunile de funcţionare afişate pe orice aparat. SI-AU IMBUNNATATIT ACTIVITATEA CULTURALA Printr-o scrisoare, mai mulţi muncitori de la cooperativa „Tehnica Dogăriei“ din Capitală ne-au semnalat o serie de lipsuri care dăinuiau de mult timp în cooperativa lor şi care frînau activitatea culturală a membrilor cooperativei. Ziarul nostru a sezisat această situaţie U.C.E.C.O.M.-ului care a luat o serie de măsuri menite să îmbunătăţească simţitor activitatea culturală la această cooperativă. Astfel, consilierul cultural al cooperativei a fost sprijinit în activizarea colectivului său, iar cercul de limba x*x*oo. ooro fucooo al reat.Tilt în 7T!fid birocratic, fără să se ţină seama de nivelul cunoştinţelor cooperatorilor, a fost reorganizat. Popularizîndu-se importanţa acestor cursuri, frecvenţa s-a îmbunătăţit simţitor. Pentru atitudine nejustă faţă de cooperatori, tov. Negrescu Luiza a fost aspru criticată. De asemenea a fost criticată și tov. Ionescu Maria care, prin atitudinea sa nejustă față de critică, a frînat activitatea gazetei de perete. POSTA PETRE IONESCU întreabă dacă paznicii au dreptul la haine de protecţie. Răspuns. Art. 95 din Codul Muncii prevede că „acel care angajează“ va pune la dispoziţia salariaţilor care lucrează la temperaturi înalte sau scăzute,, preţ cum şi acelora ce lucrează în, condiţiuni de umiditate ori murdărie, echipament de protecţie. In conformitate cu aceste dispoziţiuni de protecţie a muncii, paznicii la posturile exterioare au dreptul la şubă lungă şi pîslari. Costul echipamentului de protecţie este suportat de unitatea respectivă. ★ M. ALEXANDRU este transferat la cererea sa, de la o întreprindere la alta. Ne întreabă dacă i se va calcula ajutorul de boală la fel ca şi pentru angajaţii transferaţi la o altă întreprindere, pe baza dispoziţiei administraţiei. Răspuns. In cazul cînd salariatul se transferă de la o întreprindere la alta, la cererea sa (cu aprobarea administraţiei) se aplică tot dispoziţiunile art. 32 pct. a) din Decizia C.C.S. nr. 3 care spune: „Se consideră stagiul neîntrerupt în aceeaşi întreprindere sau instituţie şi în cazul cînd angajatul este transferat în muncă la o altă întreprindere sau instituţie, pe baza dispoziţiei administraţiei“. URIDICĂ Ca urmare a considerării stagiului neîntrerupt în producţie, ajutorul de boală al salariaţilor transferaţi la cerere se calculează la fel cu ajutorul de boală al salariaţilor transferaţi pe baza dispoziţiei administraţiei. J. IVARSON este pensionar de invaliditate gradul II din luna octombrie 1953; în februarie 1954 a împlinit 60 de ani, iar în aprilie 1954 urmează a fi revizuit medical, întreabă care e situaţia sa după noua lege a pensiilor şi dacă va mai fi chemat la revizie. Răspuns. Potrivit Deciziei nr. 4 a C. C. S. pentru acordarea drepturilor la pensie — art. 17, „pensia de invaliditate* se acordă pe toată durata invalidităţii, iar în cazul cînd pensionarii de invaliditate au împlinit limita de vîrstă — 60 ani bărbaţii şi 55 ani femeile — dreptul la pensie se acordă pe viaţă“. Ca urmare, nu sunt revizuiţi în ce priveşte gradul de invaliditate invalizii care au împlinit limita de vîrstă, indiferent de gradul de invaliditate în care au fost încadraţi şi profesiunea pe care au avut-o. Aceste categorii de invalizi vor putea fi reexaminate de către comisiile medicale de expertiză a capacității de muncă,, numai la cererea, lor, pe baza unui aviz dat de comisia medicală consultativă, din care să rezulte că starea sănătății lor s-a agravat. ★ NE SCRIU CORESPONDENŢII SE EXPERIMENTEAZĂ ALIAJE Folosirea metodelor sovietice de lucru Trebleev, Cotlear, Covaliov, Voroşin, Ciurchih şi altele a dat posibilitate muncitorilor de la uzinele „Solex“ din Capitală să depăşească normele de lucru stabilite. Muncitori ca tov. Şagulea Gheorghe, Drăguşin Gheorghe, Negroiu Grigore, Tudor Gheorghe, Rădulescu Mihai şi alţii, zilnic obţin depăşiri de normă cuprinse între 30—50%. Planul de producţie a fost astfel îndeplinit pe buna ianuarie în proporţie de 108%, dîndu-se produse de bună calitate. De asemenea, printr-o şarjare mai atentă a aliajelor, s-au realizat economii în valoare de 60.006 lei. In prezent se experimentează în continuare aliajul Raba 35 şi aliajul care va folosi la confecţionarea cuzineţilor pentru vagoane C.F.R. Totodată se încearcă realizarea unui aliaj de lipit fără cositor şi se experimentează o metodă de cositorire a tablei pentru cutiile de conserve numai pe o singură parte precum şi ridicarea rezistenţei firelor electrice prin adause de diferite metale. V. TUROVSCHI ÎNDEPLINESC comenzile PRIMITE Cooperativa meşteşugărească de invalizi „Stăruinţa“ lucrează folosind exclusiv resturi de piele şi talpă, preocupîndu-se în mod deosebit de calitatea încălţămintei. In luna ianuarie, datorită eforturilor în munca depusă de cooperatori, planul de producţie a fost îndeplinit în proporţie de 197 la sută. Ei au produs in cursul acestei luni 1510 perechi sandale de diferite mărimi, 40 perechi bocanci pentru copii, precum şi 6650 perechi sandale din piele mai subţire. In luna februarie, colectivul cooperativei s-a străduit să facă faţă comenzilor primite. Pînă la data de 26 februarie s-a predat Centrocoopului un mare număr de perechi de sandale şi alte sorturi de încălţăminte. Cele mai însemnate realizări au fost obţinute de Tîlvescu Ion, Gîrjei Ion, Petre Ştefan, Mădularu Stan şi alţii. Ei au obţinut zilnic depăşiri de normă cuprinse între 70—80 la sută. N. DOBRICA NOI FIȘE REZUMATIVE La Institutul de Studii Romîno-Soavietic s-au redactat caiete cu fișe rezumative ale revistelor sovietice: „Sovetscaia Muzîca“, „Teiatr“, „Ispustvo Kino“, „Zvezda“, intrate de curînd în biblioteca institutului. Din revista „Sovetscaiia Muzîca“ au fost fișate articolele: „Opera istoncă sovietica“ de V. Cuharski, „Datoria de onoare a muzicienilor sovietici“, „Idee populare patriotice în muzica rusă" de B. Asafiev, „Interpretul şi compozitorul“ de T. Nicolaeva, „Despre concertele Ceaicovski“ şi multe altele. Din revista „Taatr“ semnalăm articolele „Făurirea personajului“ de M. Knebel /în rubrica „Discuţii cu tineretul“, „Arta iubitoare de viaţă“ semnat de I/ Tumanov şi „Pentru o înaltă măiestrie în dramaturgie“. Din „Iscustvo Kino“, printre altele, au fost fişate articolele „Pentru continua creştere, pentru dezvoltarea tuturor genurilor artei cinematografice“ precum şi rubricile „Tribuna ..creaţiei“, „De peste hotare“, „Cronica“ etc. Caietele cu fişele rezumative se pot procura de la serviciul de difuzare al Institutului. BALADA SIBERIEI începînd de azi, la cinematograful „Patria", se reia strălucitul film sovietic în culori, „Balada Siberiei“, operă inspirată din viaţa Uniunii Sovietice din perioada imediat următoare Marelui Război pentru Apărarea Patriei. In fotografie, o scenă din film în care apar interpreții principali — Vladimir Drujniov și Maria Ladînina. Multe norme ortografice ale limbii române (Continuare din nr. 181) VIII. SCRIEREA CU MAJUSCULE § 148. Se scrie cu inţială majusculă primul cuvînt al oricărui text, al oricărei fraze: Soarele e zăpuşitor. Lumina te orbeşte. Aerul joacă, fierbe şi nici un pic de adiere nu potoleşte arsura. (DELAVRANCEA). § 149. Cu iniţială majusculă se scriu numele proprii (nume de persoane, nume geografice),: M. Eminescu, Maxim Gorki, Nicolae Grigorescu, Turnu-Măgurele, Krasnodon, Ialomiţa, Caucaz. § 150. Tot cu iniţială majusculă se scriu cuvintele care denumesc o epocă istorică, un eveniment: Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, Renaşterea, Unirea, ca şi numele sărbătorilor: 7 Noiembrie, 1 Mai, 23 August, § 151. Cu Iniţială majusculă se mai scriu titlurile instituţiilor şi ale întreprinderilor, ale publicaţiilor etc.: Universitatea, Laminorul, Scinteia (ziar), Munca (ziar), Derbent (petrolierul). Cînd titlul este alcătuit din mai multe cuvinte, se scrie cu iniţială mare numai primul cuvînt, celelalte scriinduse cu iniţială mică: Şcoala medie tehnică de pielărie, Institutul de istorie literară şi folclor. § 152. Se scriu cu toata iniţialele majuscule, oricîte cuvinte ar intra în compunerea lor, numele de state, numele Instituţiilor centrale şi internaţionale, ale organizaţiilor de partid comuniste şi muncitoreşti şi ale organizaţiilor sociale: Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste; Republica Populară Romină; Republica Populară Bulgaria; Sovietul Naţionalităţilor; Federaţia Sindicală Mondială; Partidul Muncitoresc Român; Marea Adunare Naţională; Consiliul de Miniştri; Ministerul Forţelor Armate; Partidul Comunist Cehoslovac; Uniunea Tineretului Muncitor; Consiliul Central al Sindicatelor din R.P.R. Observaţie. Numai prepoziţiile, conjuncţiile, articolele din compunerea acestor nume se scriu cu iniţială minusculă. § 153. Se scrie cu majuscule titlul Erou al Muncii Socialiste. § 154. Se scriu cu iniţială minusculă: — numele de popoare: român, rus, polonez; — numele lunilor: ianuarie, februarie, iunie; — numele zilelor săptămînii: luni, marţi, duminică; — numele punctelor cardinale: nord, sud, est, vest, miazănoapte, miazăzi, răsărit, apus (cu excepţia lui: Apus, Răsărit etc. cînd exprimă noţiunea de «ţinut»: învăţătura Răsăritului). IX. DESPĂRŢIREA CUVINTELOR IN SILABE § 155. Cînd un cuvînt nu se termină într-un rînd trebuie trecute in rîndul următor numai silabe întregi, nu se poate deci despărţi o silabă în două. Despărţirea în silabe a cuvintelor se face astfel: a) dacă vocala e urmată, de o singură consoană, aceasta trece la silaba următoare (cu excepţia consoanelor finale): lege, oră (dar deget); b) dintre două vocale succesive care nu formează diftong, prima aparţine silabei dinainte, a doua celei următoare: ce-re-ate, lu-a i şi u semivocale, între două vocale, trec la silaba următoare: ba-ia, nouă; c) dacă vocala e urmată de două sau mai multe consoane, prima consoană trece la silaba dinainte, cealaltă, sau celelalte, la silaba următoare (excepţiile se vor vedea mai jos): ac-tiv, as-tăzi, mul-le; as-pru, con-tra, mon-stru; d) cînd prima consoană este b, d, g, v, p, t, c sau, iar a doua este l sau r, amîndouă consoanele trec la silaba următoare: a-flu, a-cru, cadru, a-tru, su-plu; e) grupurile ct, ct precedate de consoane se despart: onc-tii-os, punctaj, func-ție, sanc-ti-u-ne; f) cuvîntul jertfă se desparte jert-fă; g) la cuvintele compuse despărţirea în silabe se face ţinîndu-se seama de părțile componente: in-egal (nu l-negal), ne-stabil (nu nestabil), sub-linia (nu subUnia). X. ABREVIERILE § 156. Pentru o cît mai bună folosire a scrisului ca mijloc de comunicare, nu se vor folosi prescurtări de cuvinte care pot face lectura dificilă Nu se va scrie f. pentru foarte, p. sau pt. în loc de pentru, as. în loc de asupra. § 157. Se stabilesc următoarele categorii de, abrevieri: a) simbolurile în chimie, fizică, matematică: Hg •» mercur, Mg — magneziu, O “ oxigen, l — lungime, n — număr întreg; b) măsuri: m — metru, kg — kilogram, km ”■ kilometru, amper, V, " volt; c) numele de persoane: 1. L. Caragiale — Ion Luca Caragiale; d) indicaţiile bibliografice: vol. =■ volum; art. = articol; cap. = capitol; p. sau pag. - pagină; f. sau fo = folio; r sau r° = recto, fața unei foi; v sau tr ° = verso, dosul unei foi; r. — rbd; v. — vezi; cf. = confer, compară; id = idem, același; ibid. = ibidem, tot acolo; lucr. cit. = lucrarea dată; pass = passim, in diverse locuri, urm. — următoarele; e) numele punctelor cardinale: N = nord, S — sud, V = vest, E est; f) N. B. — nota bene, se atrage în mod deosebit atenţia; P. S. — post scriptum, se adaugă narea unei scrisori; LITERE cian; h) grade mi tenent, serg. i) formule de varăsasau tt neată; dv. j) alte abrerent; d.e. sau ş.a. — şi alte, şi aşa mai de, şi celelalte; t.a. — înainte înainte de era erei noastre aproximativ, nr. observaţie. Lucrări de asforit... alteia» platt!«® ‘rommesti