Informatia Bucureştiului, iunie 1954 (Anul 2, nr. 261-286)

1954-06-01 / nr. 261

Munca nobilă a reprezentanţilor omenirii iubitoare de pace T­imp de mai multe zile s-au desfă­şurat la Berlin lucrăr­le sesiunii extraordinare a Consiliului Mondial al Păcii. In centrul atenţiei participant­lor veniţi din numeroase ţări la lu­crările Consiliului Mondial al Păcii au stat probleme de cea mai mare importanţă şi actualitate, de re­zolvarea cărora depinde în primul rând destinderea încordării inter­naţionale, realizarea de noi pro­grese în drumul spre consolidarea păcii. Personalităţi politice, oameni de ştiin­ţă şi cultură, activişti pe tărim obştesc, reprezentanţi ai cultelor, oameni de diverse convingeri şi din straturi socia­le diferite şi-au spus în cadrul sesiunii de la Berlin a Consiliului Mondial al Păcii cuvîntul lor, plin de sentimentul răspunderii pentru soarta umanităţii, în problema necesităţ­i de a se pune capăt primejdiei folosirii armei atomice şi cu hidrogen şi în problema asigu­rării securităţii în Europa şi As­a. Recenta sesiune extraordinară a Con­siliului Mondial al Păcii a apre­ciat succesele obţinute de miş­carea pentru pace, a salutat amploarea crescân­dă a acţiun­lor întreprinse de popoare în vederea preîntîmpinării pe­ricolului unui nou război, considerînd tratativele ce se desfăşoară în prezent între state pentru rezolvarea chestiuni­lor litigioase ca lin rezultat direct al acestor acţiuni eficace de masă. In a­­celaşi timp, însă, participanţii la sesiu­nea Consiliului Mondial al Păcii au a­­rătat în cuvîntările lor cit de pericu­loase şi de perfide au devenit manevre­le duşmanilor colaborării internaţiona­le, din S.U.A. în mod special, care, deşi d­e ce în ce mai izolaţi, nu vor să renunţe la politica şantajului atomic, a creării de blocuri militare agresive, la amestecul în treburile interne ale altor state. De aici necesitatea unirii şi mai strînse a forţelor sănătoase ale naţiunilor sub semnul asigurării securi­tăţii şi independenţei popoarelor, sub semnul apărării realizărilor multimile­nare ale civilizaţiei umane de distruge­rile îngrozitoare pe care le-ar provoca un război atomic. Această necesitate imperioasă o subliniază rezoluţiile sim­ple şi clare, convingătoare şi mobiliza­toare prin argumentele şi prin solu­ţiile pline de înţelepciune pe care le propun, adoptate de sesiunea extraor­dinară a Consiliului Mondial al Păcii. In rezoluţia cu privire la problema armei atamice, Consiliul Mondial al Păcii cere, în numele popoarelor. ,,ca măsură de cea mai mare urgenţă, în­cheierea unui acord internaţional care să cuprindă obligaţia de a nu se mai face experienţe cu bombe atomice şi cu hidrogen şi de a nu se folosi aceste tipuri de arme. Un asemenea acord ar pregăti şi ar uşura adoptarea unor mă­suri eficace care să asigure interzicerea lor deplină”. Mişcarea pentru scoaterea în afara legii a armelor atomice şi cu hidrogen a luat o amploare uriaşă. Astăzi se pronunţă împotriva folosir­i energiei nucleare în scopuri de distrugere şi exterminare în masă, nu numai cei care au semnat cu ani în urmă Apelul de la Stockholm, ci şi numeroase personali­tăţi politice şi organizaţii care atunci nu au luat atitudine în această pro­blemă. Împotriva folosirii armelor de exterminare în masă s-au pronunţat, prin rezoluţii votate unanim sau cu mare majoritate, Parlamentul japonez, Camera Comunelor din Marea Britanie, Parlamentul italian, Conferinţa de la Colombo a primilor miniştri ai unor ţări din Asia. De asemenea, numeroase organizaţii pacifiste, oameni de stat, înalţi prelaţi ai diverselor culte au con­damnat experienţele atomice americane din insulele Oceanului Pacific, „noua strategie atomică” a Pentagonului. După cum se ştie, atomiştii americani se opun propuner­i Uniunii Sovietice de a se rezolva întîi problema princi­pală : neadmiterea folosirii armei ato­mice; planul lor, menit să pună la dis­poziţia S.U.A. materiile prime atomi­ce ale întregii lumi capitaliste şi să dea Statelor Unite posibilitatea să foloseas­că cercetările şi forţele oamenilor de ştiinţă din alte ţări în scopul sporirii neîncetate a producţiei de bombe ato­­m ce şi cu hidrogen este condamnat de opinia publică mondială. Rezoluţia Consiliului Mondial al Păcii, chemînd organizaţiile, personali­tăţile şi pe toţi oamen­i cinstiţi cărora le este dragă pacea, să lupte pe scară naţională şi internaţională pentru inter­zicerea fabricari­i, stocării şi folosirii or căror tipuri de arme de exterminare în masă, dă o ripostă hotărîtă încercă­rilor făcute de atomiştii americani de a adormi vigilenţa popoarelor în faţa primejdiei unui război atomic. Consiliul Mond­al al Păcii atrage în mod deosebit atenţia popoarelor asupra pericolelor grave pe care le prezintă a­­mestecul militar al Statelor Unite în Indochina, presiunile exercitate de cercurile agresive americane în vederea constituirii „comunităţii defensive euro­pene”, şi în general scindarea Europei şi Asiei prin politica pactelor mili­tare. In rezoluţia cu privire la problema securităţii, Consiliul Mohdlai al Păcii îşi exprimă convingerea că mişcarea opiniei publice poate să obţină încheie­rea cu succes a conferinţei de la Ge­neva, respingerea tratatelor militariste de la Bonn şi Paris, reluarea tratative­lor cu privire la rezolvarea paşnică a problemei germane şi o înţelegere între guverne cu privire la încetarea expe­rienţelor cu arma atomică şi la nefolo­­sirea acestei arme. Ideea securităţii colective îşi croieşte drum în masele largi. Ea este îmbrăţi­şată cu căldură de mişcarea mondială pentru pace care vede în triumful a­­cestei idei triumful politicii de pace şi colaborare internaţională prin respectul drepturilor şi intereselor fiecărui stat, ale fiecărui popor. Pe linia apropierii şi înţelegerii între ţări, şi popoare, succesele obţinute în domeniul schimburilor culturale în ul­tima vreme îşi aduc contribuţia lor însemnată. De aceea Consiliul Mondial al Păcii recomandă să se depună noi eforturi pentru a îndepărta obstacolele care mai împiedică încă popoarele să folosească toate cuceririle minţii ome­neşti. Cultura trebuie să slujească cauza prieten­ei şi păcii între oameni. Munca rodnică îndeplinită de recenta sesiune extraordinară a Consiliului Mondial al Păcii va contribui, fără în­doială, la o şi mai puternică mob­lizare a opiniei publice mondiale împotriva primejdiei de război, pentru asigurarea păcii şi prieteniei între popoare. La ma­rile acţiuni în apărarea păcii, poporul român , care şi-a spus şi la sesiunea de la Berlin a Consiliului Mondial al Păcii cuvîntul prin reprezentanț­i săi — este hotărît să participe cu toate forțele, cu tot elanul său de luptă. Ordine şi medalii ale R. P. D. Coreene inminate unei serii de activişti pe tărim politic şi social din R. D. Germană (Agerpres). A.D.N. pen­BERLIN. 1 transmite: La Casa Centrală a Asociaţiei tru prietenia germano-sovietică Berlin, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Democrate Coreene in Republica De­mocrată Germană, Paki Kil En, a in­minat ordine şi medalii ale Republicii Populare Democrate Coreene unei serii de activişti, pe ţărim politic şi social şi unui mare grup de oameni ai mun­cii din Republica Democrată Germană. Aceste ordine și medalii au fost con­ferite pentru merite excepționale in opera de ajutorare a poporului coreean. diu­ Conferinţa de la Geneva in şedinţa din 31 mai s-au examinat propunerile in legătură cu principiile fundamentale ale acordului privind încetarea operaţiunilor militare în indokína GENEVA­­ (Agerpres). — TASS transmite : După cum a devenit cunoscut, în şedinţa din 31 mai a celor nouă dele­gaţii ş­iau examinat propuneriile în la­­gătură cu principi­le fundamentate ale acordului privind încetarea operaţ­iuni­lor militare în Indochina, propuneri prezentate de delegaţia Republicii Populare Chineze. Observatori politici de la Geneva subliniază că participanţii la conferinţă au acordat atenţie acelui paragraf din propunerile mai sus amintite care se referă la instituirea unui control asu­pra respectării condiţiilor acordului cu privire la încetarea operaţiunilor mili­tare din partea unor comisii mixte for­mate d­e reprezentanţii comandamen­telor celor două părţi, precum şi insti­tuirea unei supravegheri internaţionale din partea­­uei comisii formată din reprezentanţi ai unor ţări neutre. Potrivit informaţiilor primite, în ca­drul discutării acestei propuneri a fost pusă problema componenţei comisiei mai sus menţionate a ţărilor neutre. Delegaţia sovietică a c­­at ca eventuali membri ai acestei comisii Polonia, Ce­hoslovacia, India şi Pakistanul. După cum se anunţă, examinarea problemelor ridicate în şedinţa din 31 m­ai .şi care decurg din propunerile delegaţiei R. P. Omneze, va continua la următoarea şedinţă a celor nouă delegaţii fixată pentru 2 iunie. Reprezentanţi ai firmelor cernerile şi industriala din Europa occidentală se interesează de posibilitatea extinderii comerţului cu R. F. Chineză PEKIN, 1 (Agerpres). — China Nouă transmite: Ziarul „Dagunbao" care apare la Tîentin publ­că o corespondenţă din Geneva în care arată că reprezentanţii firmelor comerciale şi industriale en­gleze, franceze, germane şi elveţiene se prezintă în mare număr la servi­ciul de presă al delegaţiei chineze la Geneva, cerînd numeroase lămuriri în legătură cu posibilit­atea schimburilor comerciale cu R.P. Chineză. Reprezentanţii unor fabrici şi mari firme de export iau vizitat pe Lei Ien­­min, consilier­­al delegaţiei chineze şi ministru adjunct al comerţului exte­rior al R. P. Chineze pentru a discuta problema extinderii comerţului cu Ch­i­na. Ei au m itiv­tat reprezentanţi fli or­ganizaţi,­ tor comerciale din Chi­na să viziteze fabricile lor, exprimîndu-şi tot­odată dorinţa ca, la rindul lor, să vi­ziteze China. In cadrul unei recente conferinţe de presă, Lei Ien-mim a explicat noua po­­lit­că a Chinei în comerţul exterior. Potrivit relatărilor agenţiei United Press, expozeul lui Lei Ian-min a avut­­un mare răsunet. Politica comercială a Chinei, a spus el, se bazează pe prin­cipiul egaltăţii şi avantajului reciproc. El a arătat apoi cum a reuşit China să înfringă „blocada” şi „embargoul” impuse de americani şi a relatat despre dezvoltarea rapidă din ultimii patru ani a comerţului exterior al Chinei. Există vaste posibilităţi, a spus Lei Ien­­mim, pentru extinderea comerţului din­tre China­ şi alte ţări. Reprezentanţii comerciali l-au asaltat apoi cu o avalanşă de întrebări, ca de pildă. Este oare Ch'oa interesată în acorduri comerc­ale pe termen lung sau pe termen scurt? Ce mărfuri­ ar dori ca să importe din ţările apusene? Ce articole poate exporta China? Care ar fi condiţ­­ie de livrare a mărfurilor ? întrebările puse arată că oamenii de afaceri din lumea apuseană sunt cu adevărat interesaţi în stabilirea unor relaţii comerciale cu China. Ei ştiu că „embargoul” şi discrimi­narea economică aplicate de americani Chinei nu fac decit să agraveze p­ro­­pri­le lor dificultăţi economice. In ciuda eforturilor americanii lor de a răspîndi zvonuri tendenţioase privind posibilităţile comerţului cu China, oa­menii de afaceri din ţările occidentale îşi d­au seama de avantajele restabi­­liriili relaţiilor comerciale cu Chilia. Mărturisiri amare despre eşecurile politicii Statelor Unite in Asia NEW YORK­­ (Agerpres). P­resia cercurilor monopoliste­­ameri­cane este nevoită să recunoască eşecul politicii agresive preconizată de Statele Unite î­n Asia. Cunoscuta revistă reacţionară ,ameri­cană „Collier’s” se vede nevoită să mărturisească fără înconjur îngrijora­rea cu privire la jal­nicele perspective ale planurilor americane în legătură cu Asia și Extremul Orient. In articolul său, sugestiv intitulat „Ideea și costul ei”, „Collier's” începe pr­in a relate un fapt recent. O sub­comisie pentru afacerile externe a Ca­merei Reprezentanţilor a ajuns la con­cluzia că America pierde în momentul de faţă bătaia pentru cîştigarea sim­patiei şi sprijinului popoarelor asiatice — şi aceasta „în c­ada celor peste opt­­miliarde de dolari cheltuiţi pentru aju­tor militar, tehrnic şi economic după sfîrşitul celui de al doilea război mon­dial”. Lipsa totală de popularitate a milittariştilor americani şi a planurilor lor în Asia este un fapt bine cunoscut chiar şi pentru promotorii acestor planuri. Dar în momentul de faţă, cînd opinia publică din întreaga Asie s-a ridicat unanim împotriva, acestor pla­nuri şi cînd diplomaţia agresivă a Washingtonului a suferit un greu eşec la Geneva, pînă şi revista „Collier’s” este silită să ţină seama de acest fapt. St­atele Unite — sfătuieşte revista — „ar trebui să se străduiască mai se­rios decit se pare că au făcut-o în tre­cut, să înţeleagă punctul de vedere asiatic şi să prezinte punctul de vedere american Intr-un mod mai convingător şi mai larg”. De fapt, străduinţele americanilor de a explica Intr-un „mod mai convingă­tor” această „idee” a Statelor Unite, care pînă acum a costat pe bancherii din S.U.A. opt miliarde de dolari fără a reuşi să cîştige „simpatia” popoa­relor Asiei, se reduc, după cum recu­noaşte şi revista, la „ajutorul” acor­dat regimurilor fal­se ale marionetelor din Extremul Orient—Li Sin M'an şi Cian Kaî-şi. „Collier’s” recunoaşte că Cian Kai-ş „nu este un model de vir­tuţi democratice” şi că guvernul său „s-ar putea să fi fost — şi poate continuă să fie — în ef­oace, corupt şi nereprezentativ”. Comenzi militare pentru S.U.A. executate de­­întreprinderile industriale din Japonia SANHAI. 1 (Agerpres). — TASS După cum reiese din itiiortîMt f­inansm­se de posturile de radio jiă­­poneze, întreprinderile industriale din Japonia continuă să execute comenzi militare pentru Statele Unite. Astfel executînd o comandă a flotei ma­ritime militare a mec­ani­ce, societatea „Isikiavadzimi­a“ va construi ptnă în noembrie a.c. opt vase Biurihare de debarcare. Ziarul „Mia­n­ţi” anunţă că societatea japoneză „Kawasaki Kokuki” va primi pentru reparaţie de la for­ţele militare aeriene ale S.U.A. din Extremul Orient peste 300 de motoare pentru avioane cu reacţie. z „New York Times4" şi „răspunderea faţă de copii" Iarul ,,New York Times" publi­ cărui titlu, zguduitor prin tragedia pe care o dezvăluie, sunt ca o teribilă acuzaţie la adresa orinduirii capi­taliste: ,,Z­ece la sută din şcolarii a­­mericani suferă de boli nervoase". Ci­fra aceasta a rezultat din cercetările desfăşurate incepînd din 1960 de către secţia de psihiatrie a Universităţii Columbia. In alt număr al aceluiaşi ziar, cititorii au putut găsi date la fel de alarmante in legătură cu creşterea criminalităţii in rindurile tineretului din S.U.A. In anul 1953 s-au înregis­trat In această ţară 2.159.080 de crime şi delicte, dintre care mai bine de ju­mătate (53,6 la sută) au fost săvlrşite de adolescenţi şi copii. Nici aceste ci­fre nu sunt rodul fanteziei bolnave a vreunui reporter. Ele sunt cuprinse in raportul anual al Biroului Federal de Investigată şi certificate de ins­t şi Ed­gar Hoover, şeful poliţiei secrete din S.U.A. Cu­­te scop au fost publicate aceste date? Pentru a semnala guvernului fenomenele de descompunere in rindu­­rile tineretului şi copiilor şi a-i cere măsuri grabnice, eficace împotriva a­­cestor fenomene? Ar fi absurd să atri­buim o asemenea intenţie unui ziar ca ,,New York Times", care urmăreşte cu asiduitate subminarea rezistentei poporului american in faţa asalturilor necontenite ale propagandei reacţiona­re, întemeiate mai ales pe elogierea crimei şi a războiului.­­ Este clar că nu demascarea cauzelor pervertirii unei părţi a tinerei genera­ţii din S.U.A. ii preocupă pe­ patronii lui­ „New York Times", ci, dimpotrivă, ascunderea lor cu ajutorul unor diver­siuni. Intr-adevăr, este imposibil să găseşti in coloanele acestui ziar o re­­acţie, orbett de slabă, împotriva repar­tizării pentru nevoile invătămlntului, In acest an, a numai 0.30 la sută din cheltuielile bugetare ale S.U.A. Nici­­odată nu a dus acest ziar o campanie, oriett de firavă, împotriva literaturii ,comic­s"-urilor, In care se dau nu­mai şi numai reţete pentru crime şi opere de gangsterism. Transformarea televiziunii intr-un mijloc de a învăţa pe tineri cum să fure şi să ucidă, cum să-şi înşele şi chiar să-şi asasi­neze părinţii, profesorii, prietenii, nu a stirnit, nici pentru o clipă, indigna­rea redactorilor acestui ziar. Poziţia lor, în materie de educaţie, coincide in întregime cu ,,opiniile pe­dagogice" ale lui miss Josette Frank, membră a Asociaţiei americane pentru studiul copilului. In broşca „Comic’s­­urile, radioul, cinematograful şi co­piii" ea scrie: „Faptul ca numeroase comicus-uri se ocupă de crime şi vio­lenţe de un fel sau alini reflectă do­rinţa unui mare număr de oameni, in­clusiv copii, de a citi despre crime şi­ violenţe... Literatura cea mai însem­nată din toate timpurile abundă in fapte violente. Aceasta reflectă nevoia adincă şi intimă a oamenilor. Ei mai simt această nevoie(!)". Asociaţia de radio şi televiziune din S.U.A. — condusă de aceleaşi „prin­­cipii" — a ţinut chiar să consacre un capitol al codului său problemelor de educaţie. Capitolul, intitulat ,,Răspun­derea faţă de copii", arată că: „Edu­caţia copiilor presupune a le face cu­noscută lumea sub toate aspectele ei.­­ Crima, violenţa... fac parte din lumea in care ei vor trăi şi o prezentare jus­tă a acestora va ajuta copilului in orientarea sa in mediul social încon­jurător". Asemenea teoretizări ale canibalis­mului nu numai că nu sunt înfierate de „New York Times", dar îşi gă­sesc in coloanele lui completări care le întăresc. Ziarul cere autorităţilor să se preocupe mai mult de „igiena spirituală" a şcolarilor; mai precis, să mărească numărul medicilor psihiatri din şcoli. Cu alte cuvinte, ziarul nu reco­mandă autorităţilor să se împotriveas­că procesului însuşi al intoxicării co­piilor şi tineretului cu comicus­uri şi crime televizate; el nu cere, ferească sfintul, să se ia măsuri care să lo­vească in afacerile fabuloase ale edito­rilor şi scenariştilor­­specializaţi in propovăduirea genocidului; pretenţia sa este să se arunce ci­iva pumni de p­at în ochii mulţimii alarmate, prin angajarea unor medici care să constate aceste fenomene tragice. ...Şi Totuşi, cit de uşor se desluşesc, prin norii de praf, grimasele sinistre ale celor care urăsc zimbetul fericit al copiilor! ANTON CELARU Eroii ..comic’s“ — urilor... Clişeul de mai sus înfăţişează ultimele două „etape” ale unei povestiri ilus­trate, de felul celora editate cu miile in S.U.A. Eroina povestirii —­ o fetiţa cu porniri sadice — trăieşte... fericită în casa unei mătuşe, după ce şi-a împuşcat tatăl şi şi-a denunţat mama ca fiind autoarea crimei... IEŞIRILE ISTERICE ALE UNUI CANIBAL AMERICAN NEW YORK, I (Agerpres). Potrivit relatărilor corespondentului agenţiei United Press, generalul în retragere Charles Wu­llough­by,­­care în timpul celui de al 2-lea război r­­i­ticaî t 1.111 rl i­n spionaj al­ satului major al lui Mc­Arthur, a scris pentru numărul re­vistei ,,Freemen“ care apare la 14 iunie, un articol în care cere Statelor Unite să folosească bombe atomice si cu hidrogen pentru a anihila vie­,«-.l.-.H»'.l«. ----------Jif«iuim ipVljvifiV-'" în Asia. La 30 mai Prezidiul Sovietului Su­prem şi Consiliul de Miniştri ale R.S.F.S.R., au oferit o mare recepţie la Kremlin in cinstea celei de a 300-a aniversări a reunirii Ucrainiei cu Rusia. Cei prezenţi au salutat cu aplauze fur­tunoase apariţia în sală a lui G. M. Malenkov, N. S. Hruşciov, N. A. Bul­­gan­­, A. I. Mikoian, M. G. Pervuhin, N. M. Svernik, A. I. Kiricenco, M. A. Suslov, P. N. Pospelov, M. P. Tarasov, A. M. Puzanov, D. S. Korotcenko, N. T. Kalcenko. In timpul recepţiei a avut loc un mare concert, la care şi-au dat concursul cele mai bune forţe ar­tistice ale Uniunii Sovietice. In timpul recepţiei, în Sala Gheorghi şi-a făcut apariţia V. M. Molotov, sosit chiar atunci de la Geneva. El a fost intimpinat cu căldură de cei prezenţi. In plata gării din localitatea Ilutor Mihailovski din oraşul Iampol, situat în apropiere de graniţa cu R.S.F.S.R., s-a dezvelit un monument ridicat în cinstea comandantului de oşti Bogdan Hmelniţki, eminent om de stat ucrai­nean de numele căruia este legat ac­tul istoric al reunirii Ucrainei cu Ru­sia din anul 1654. La 30 mai, cel de al lll-lea Congres al Partidului celor ce muncesc din Ungaria şi-a încheiat lucrările. Congresul a adoptat noul Statut mo­dificat al Partidului celor ce muncesc din Ungaria. Congresul a ales orga­nele conducătoare ale partidului. La 30 mai a avut loc o plenară a Comitetului Central al Partidului celor ce muncesc din Ungaria, ales la cel de al III-lea Congres al partidului, în cadrul căreia a fost ales Biroul Politic all C.C., format din 9 membri şi 2 membri supleanţi. Comitetul Central a ales secretariatul alcătuit din 5 persoane. Rákosi Mátyás a fost­­ales prim secretar al Comitetului Central al Partidului celor ce muncesc din Ungaria. Au fost aleşi de asemenea membrii Comisiei Centrale de Control. La 30 mai a avut loc prima şedinţă a Comisiei Centrale de Revizie, aleasă de cel de al IIl-lea Congres al Partidului celor ce muncesc din Ungaria. Kristóf István a fost ales preşedinte al Co­misiei Centrale de Revi­z­e. Preşedintele Consiliului de Miniştri al Franţei, Laniel a acceptat demisia lui Marc Jacquet, membru al partidu­lui­ gaullist, din postul de ministru pen­tru statele asociate. Jacquet făcea parte din delegaţie, franceză la con­ferinţa de la Geneva. Se ştie că fostul ministru pentru statele asociate s-a pronunţat in repetate rinduri pentru încetarea ostilităţilor in Indochina şi pentru încheierea armistiţiului in a­­ceastă ţară. Cea de a 23-a sesiune a Consiliului Ligii Societăţilor de Cruce Roşie la care au participat reprezentanţi a 61 de ţări din cele 71 de ţări membre ale Ligii, şi-a încheiat lucrările la Oslo In ziua de 29 mai. In cadrul lucrărilor a fost adoptată o rezoluţie in care se cere printre altele ca toate statele să-şi sporească eforturile spre rezolvarea paşnică a conflictelor, să desfăşoare o neobosită activitate pentru dezarmare generală, să cadă de acord asupra in­terzicerii absolute şi efective a folosirii tuturor tipurilor de arme atomice, pre­cum şi asupra interzicerii folosirii ga­zelor toxice şi a armei bacteriologice etc. Pag. 3 O nouă represiune in Statele Unite împotriva «fruntaşilor Partidului Comunist­ ­ul american“. Se ştie că aceasta este formula folosită de administraţia ame­­ricană de cite ori lansează o campa­nie de represiune Împotriva luptăto­cercat să răstoarne prin forţă guvern­elor pentru democraţie şi pace, WASHINGTON, I (Agerpres). — Agenţia France Presse anunţă că alţi 7 fruntaşi ai Partidului Comunist din Statele Unite au fost arestaţi simbat, sub acuzaţia că ,,ar fi în­ Tribunalul special din Cairo a început judecarea celor 16 ofiţeri egipteni scuzaţi de „complot pentru răsturnarea actualului regim” CAIRO­­ (Agerpres). — TASS trans­mite : La 29 mai, un tribunal special din Cairo a început audierea cazului celor 16 ofiţeri din armata egipteană, acu­zat d­e 1« „complot pentru răsturnarea actualului regim”. Dintre cei 16 ofiţeri, unul este maior, şase s­at căpitani şi nouă — locotenenţi. 15 dintre aceştia simt acuzaţi că la 28 aprilie 1954 „au organizat o răs­coală în rîndurile forţelor armate pen­tru a răsturna prin forţă regimul”, iar al 16-lea este acuzat de a fi par­ticipat împreună cu ceilalţi la „com­plotul împotriva Intereselor patriei”. După prima şedinţă, preşedintele tribu­nalului, generalul maior Muhamm­ed Hussein, la cererea apărării, şi în le­gătură cu sărbătoarea musulmană a Ramadanului, a laminat procesul cu o săptămână. Ziarele relatează că în acest proces sunt inculpate numeroase persoane ci­vile, care vor fi deferite ulterior jus­­tiţiei. PLANURILE AGRESIVE ALE S.U.A. IN SUD-ESTUL ASIEI DISCUTATE ÎN CONFERINŢE SECRETE DE LA MANILLA PEKIN, 1 (Agerpres). — In prezent au loc l­a Manilla confe­rinţe secrete ale liderilor militari ame­r­cani, în cadrul cărora se discută pl­a­nul ,intensificării Intervenţiei americane iu îndoctrina şi al folosirii mai largi a Falcp­nelor ca bază militară america­nă. Participanţii la consfătuire studiază planul prezentat de O’Daniel, şeful grupului consultativ militar american din Indochina. Acest plan prevede ca Franţa să predea Statelor Unite in­­struirea şi pregătirea trupelor baoda­­iste. La 25 mai, ministrul apărării el S.U.A., Wilson, a avut o întrevedere cu preşedintele Fiilipinelor, Magsaysay. Potrivit relatărilor presei, la această întrevedere a fost discutată problema sporirii „ajutorului” militar american, a lărgirii bazelor militare americane și n instruirii trupelor filipineze. In scopul înd cp,’. Im ir li condiții lor, .««cod u!. si «u p ri * vire la securitatea mutuală” se p"0':ee­­tează constituirea unui consiliu amerî­­uano-fUip'nez. , In .afară de Wilson și O’Daniel, la tratativele de la Manilla participă Ga­­tes, ministru adjunct al marinei al S.U.A., amiralul Stump, comandantul flotei din Pacific a S.U.A., contraami­ralul Goodwin­, comandantul forţelor maritime­­militare din Filipine, şi gene­ralul Gannon, şeful grupului consul­tativ militar american în Filipine. La 25 mai, generalul Waji Fleet, fos­tul comandant al armatei a 8-a ameri­cană în Coreea, a început să ducă la Hongkong tratative cu privire la în­jghebarea unei noi grupări mii tar­ite din care urmează să facă parte Japo­nia, Coreea de sud, Taiwanul și Hong­kongul. Creşterea preţurilor la produsele textile in Iugoslavia După cum relatează ziarul „Borba", în cursul ultimelor luni în Iugosla­via s-a produs o creştere considera­bilă a preţurilor produselor textile. Preţurile actuale întrec cu mult pe acelea dinainte de „reducerea“ din noembrie anul trecut. După cum menţionează ziarul, om din cauzele majorării preţurilor este lipsa de materii prime şi deci scă­derea producţiei în industria bumba­cului. O cauză principală o constituie insă tendinţa speculativă a marilor întreprinderi cum sunt­­ combinatul de la Tri­ci, „Tisani­na“, ,,Index-Kran’“, „Mariborstca Textilna Tovarna“, „Tveta Bahici”, ,„Son­a Mari­ikovici“ şi altele care „dictează preţurile pe piaţă”. Ziarul „Borba” care relatează cele de mai sus, nu poate ascunde faptul că creşterea preţurilor este larg co­mentată de cetăţeni şi provoacă mulţumiri. nc­ • V»» »'«n*-»« j v/j 11II K— de V. MAEVSKI Trubadurii reacfiuniI americane îndeamnă la o intervenţie fă­lşă a Statelor Unite în Indochina. Des­pre acest lucru ţipă senatori, afa­cerişti, miniştri, ziarişti. Adunătura de propovăduitori ai invaziei ame­ricane in Indochina şi-a alăturat glasul şi generalul Mark Clark. Pi­nă nu demult, Clark a fost coman­dantul american in Coreea. El a condus campania agresorilor împo­triva poporului coreean şi, după cum se ştie, această campanie s-a soldat cu un eşec total. îndată ce amuţiseră tunurile in Coreea, generalul a fost numit preşedinte al Colegiului militar ,,Ci­tadel" — pentru a transmite expe­rienţa sa viitorilor ofiţeri americani. Dar se vede că această afacere nu este prea rentab­lă. Clark se înde­letniceşte cu compunerea unor ar­ticolaşe pentru revista „Collier’s", pozează în stea a posturilor de ra­dio şi solicită delegaţii pe timp îndelungat in contul statului, în cursul cărora dă interviuri co­respondenţilor. Dar principalul este că generalul Clark arde iarăşi de nerăbdare să se avînte in luptă. El propovădu­­ieşte nn pur şi simplu război in Indochina, ci un „război fără res­tricţii". Intr-un discurs rostit la 11 mai, in faţa microfonului radiodifuziunii LKUL.. americane, Clark a declarat că In Indochina „este necesar să se lupte fără nici un fel de piedici". La 27 mai, intr-un interviu acordat co­respondenţilor, el şi-a exprimat speranţa că S.U.A. se vor angaja In războiul din­­Indochina „fără restricţii", „pentru a învinge". Nu, generalul Clark nu se poate plînge de faptul că la Washington i-ar fi impus cineva restricţii in masacrarea bestială a populaţiei coreene. El se tînguie din alt mo­tiv. Generalul consideră că eşecul americanilor in Coreea se datoreşte faptului că in 1950 S.U.A...........nu au pedepsit China roşie", adică nu au cutezat să atace Republica Popu­lară Chineză. „Război fără restricţii" în hulo. china înseamnă pentru Clark inva­darea Republicii Populare Chineze, folosirea armei atomice etc. Este lesne de văzut că „război fără res­tricţii" este un nou termen ameri­can pentru definirea vechiului ...război total" hitlerist. Mark Clark a pornit la bătălie. El vrea o revanşă pentru Coreea. Dar îşi aduce oare aminte acest ge­neral american care a suferit infrin­ged, de învăţămintele istoriei? ,,Războiul total" s-a sfirşit întot­deauna prin infrîngerea totală a a­­celora care-l puneau la cale. (Din „PRAVDA”) ÎN MAI PUŢIN DE 6 LUNI TRUPELE­­COLONIALISTE FRANCEZE AU PIERDUT ÎN VIETNAM 77.400 DE OAMENI PEKIN. 1 (Agerpres). — Agenţia Vietnameză de Informaţii a transmis un comunicat al înaltului Co­­mandament al Armatei Populare Viet­nameze Î11 care se arată că în perioa­da 1 decembrie 1953—10 mai 1954 Ar­mata Populară Vietnameză a scos din luptă 77.400 de oameni din trupele co­lonialiste franceze. In acest număr sunt cuprinși generalul de brigadă de Castries, fostul comandant al fortăreței franceze de la Dien Bien Fu, 19 colo­nei, 769 ofițeri de alte grade. In această perioadă, Armata Popu­lară Vietnameză a capturat 19.000 arme de diferite tipuri, 327 posturi de radio­­emisiune, 34 vehicule motorizate, 260 tone de gloanţe și 30.000 litri de benzină. In afară de acestea au fost capturate numeroase trofee. Armata Populară Vietnameză a dis­trus 100 avioane, 36 canoniere, 57 şa­lupe, 40 locomotive, 280 vagoane, 1.462 vehicule motorizate de diferite tipuri printre care 102 tancuri, 81 tunuri şi 88 tone de muniţii. Aceste cifre nu cu­prind cele 62 avioane doborîte sau dis­fran­truse, nici celelalte pierderi ale cozilor la Dien Bien Fu. Datele provizorii arată că din luna decembrie 1953 şi pînă la începutul lunii mai a.c. Armata Populară d­e Patet- Lao a scos din luptă 17.900 soldaţi din trupele colonialiste printre care 57 ofi­ţeri. Au fost capturate 1.530 arme de diferite tipuri, 55 autocamioane, 66 tone de muniţii şi mari cantităţi de benzină. Forţele populare din Patet-Lao au mai distrus 6 avioane şi peste 200 vehicule motorizate. SITUAŢIA GRAVĂ A CORPULUI EXPEDIŢIONAR FRANCEZ DIN DELTA FLUVIULUI ROŞU HANOI I (Agerpres). — Telegramele corespondenţilor militari din Indochina ai agenţiilor de presă occidentale vorbesc cu tot mai multă insistenţă despre „gravitatea fără pre­cedent" a situaţiei corpului expediţionar din delta Fluviului Roşu. Corespondentul agenţiei Reuler anun­ţă din Hanoi că in prezent acest oraş este încercuit la nord, la vest şi la sud, de puternice unităţi ale Armatei Popu­lare Vietnameze. Luptele între trupele colonialiste franceze şi unităţile arma­tei populare au loc la numai­ 50 km. depărtare de Hanoi. Potrivit relatărilor corespondenţilor, următorii factori contribuie la agrava­rea situaţiei corpului expediţionar: in primul rind, tirul intens al artileriei Armatei Populare Vietnameze îngreu­nează extrem de mut activitatea avia­ţiei franceze. In al doilea rând, muso­nul şi ploile torenţiale imobilizează în majoritatea cazurilor trupele corpului expediţionar, in timp ce Armata Popu­lară Vietnameză a dovedit că se poate deplasa cu mare uşurinţă şi în aceste condiţii. Totodată, corespondenţii subli­niază că anotimpul ploilor face practic imposibilă orice acţiune a aviaţiei care, după cum se ştie, constituie un sprijin de bază in operaţiile militare ale cor­pului expediţionar.

Next