Informatia Bucureştiului, iunie 1954 (Anul 2, nr. 261-286)
1954-06-11 / nr. 270
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P. M. R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti Anul II — Nr. 270 4 PAGINI 20 BANI VINERI 11 IUNIE 1954 Lucrări importante de canalizare De mai multe săptămîni tramvaiul 6 nu mai circulă pe traseul lui obişnuit. In dreptul Institutului Politehnic, el coteşte spre linia tramvaiului 3 şi apoi traversează calea Griviţei, coborînd spre Dîmboviţa. Mulţi se întreabă: — De ce a părăsit tramvaiul , obişnuitul său drum ? Se repară liniile de tramvai ? Intr-adevăr, se repară. Pe calea Griviţei lucrează zeci de I.T.B.-işti ; unii scot vechile linii şi aduc altele noi ; alţii toarnă fundaţii de beton — primele fundaţii de acest fel. Aici e mai mult un şantieral experienţelor. Tehnicienii I. T. B. experimentează pe oporţiune de 1 km diferite sisteme de fundaţii din beton. Traseul liniei 6 nu a fost însă mutat din pricina acestor lucrări, ci pentru că I.C.A.S. a deschis un şantier mare la capătul tramvaiului 6 care va dura, pînă la sfârşitul anului. Şantierul se va extinde treptat până în str. Ştirbei Vodă. întreprinderea 3 Instalaţii a Trustului de Construcţii Bucureşti execută aci — pe bazia proiectelor I.C.A.S. — importante lucrări de înlocuire la vechi canalizări. ★ La câţiva metri sub pavajul străzii 13 Decembrie se află din canal mare prin care poţi circula în picioare. Pîrîul acesta subteran figurează în scriptele I.C.A.S. începând cuanul 1896, dar el a fost construit cu mult înainte, încă de prin anul 1950 muncitorii care coboară periodic prin căminele de inspecţie în canal, pentru a vedea dacă scurgerea resturilor menajere, pluviale, se face în mod normal, au observat că ici, colea, bolta largă din beton nearmat începe să cedeze încetişor presiunii. Tehnicienii şi-au dat repede seama care sunt cauzele; solul este slab, mocirlos, în această, parte a Bucureştiului, căci pe aici şi-a minat cîndva apele vechea noastră Dîmboviţă. Cu timpul, canalul, nefiind armat, a început să cedeze. Şi iată că acum, pe baza planului, au început lucrările de surpiarea vechiului canal şi de construire a unuia nou, din beton armat. Cumit lucrările avansează, munca săpătorilor devine mai grea. Unul din săpători e nevoit să ridice pămîntul pe un podeţ aşezat mai aproape de suprafaţă. Altul îl urcă apoi pe malul şanţului. Abia de aici, pămîntuil dislocat ia calea unei movile uriaşe, căreia oamenii şantierului îi spun „depozit“. De fapt acolo se depozitează cu grijă şi nisipul găsit la diferite adinem, şi vechile instalaţii subterane de gaz aerian de pe vremea iluminatului cu lampioane. Nisipul va folosi mai tîrziu la refacerea pavajului; vechile instalaţii de gaz aerian, fiind din fontă, vor fi de folos Î.D.G.R. Morele de pa-* mînt de la bucla tramvaiului o cresc mereu. Curînd va începe spargerea vechiului canal pe această primă porţiune de 70 m cu ajutorul ciocanului pneumatic. înainte de-al sparge, dulgherii vor avea grijă să improvizeze, parale! cu vechiul canal care îşi trăieşte ultimele zile, jgheaburi laterale din lemnărie care să permită devierea apelor, scurgerea lor normală. Aceasta desigur pentru a nu împiedica lucrările ulterioare de turnare a betonului etc. Şi alte şantiere Şantierul din preajma Palatului Republicii, nu e singurul şantier de canalizare din Bucureşti. Aici se reface vechiul canal ; pe şoseaua Olteniţei se construieşte însă unul nou în lungime de 2,5 km. El va deservi cartierele din preajma şoselei. Canalul va fi construit în unele locuri la o adîncime de 9—10 şi chiar 1 m. Pe strada Porţile de Fier s-a terminat de curînd construcţia unui mare canal cu scop de drenaj pe o lungime de peste 1 km. Prin el se vor scurge apele pluviale spre Colentina, ferind această porţiune depresivă a oraşului de inundaţii. Şantiere asemănătoare se vor deschide şi în alte părţi joase ale oraşului. In trimestrul III al anului 1954 va începe şi executarea canalizării pe şoseaua Ciuleşti, deocamdată pe o lungime de aproape 1 km. Canalul va avea o înălţime de 2,5 m. In anii viitori el se va prelungi, deservind şi cartierele din Bucureştii Noi. Pîraiele subterane ale Bucureştiului se înmulţesc necontenit, iar cele vechi capătă albii mai potrivite, mai trainice. P. I. Săpătorii întreprinderii 3 Instalaţii, au început să lucreze prima porţiune de 70 metri. Cu timpul ei vor ajunge pînă la strada Ştirbei Vodă SOSIREA UNOR OAMENI DE CULTURĂ BULGARI Astăzi dimineaţă a sosit în Capitală o delegaţie de cineaşti din R.P. Bulgaria. Delegaţia este condusă de Hristo Costandinov Gianev, redactor, autorul scenariului de film „Gintec despre om“ şi mai cuprinde pe Pavel Hristov Maiev, regizor, membru al comisiei de scenarii de pe lingă cinematografia bulgară şi pe Migola Tomov Diacov, artist, unul din Interpreţii filmului „Septembriştii“. Diseară, cineaştii vor participa la gala Săptămânii filmului din R.P. Bulgaria. In cadrul acordului cultural dintre R.P.R. şi R.P. Bulgaria a sosit azi dimineaţă şi scriitorul Emil Tomov Petrov, care în cursul vizitei ce o va face la noi în ţară va întreprinde un schimb de experienţă cu scriitorii şi criiciiliterari români. U\utuUtUL JULICUKULUUlL MUNICA : In Bucureşti Azi la ora 8 temperatura a fost de 2 grade. Maxima de ieri în aer ,a fost de 27 grade, iar minima din cursul nopţii de 13 grade. Timpul probabil de mîine. Vremea devine instabilă. Cerul se menţine senin noaptea şi înnourat ziua. Vîntul va sufla slab cu uşoare intensificări după-amiaza, din sectorul sudic şi sud-vestic. Temperatura în creştere la început şi apoi staţionară, noaptea coboară între 14 grade la 16 grade, iar ziua urcă între 27 la 29 grade. Pentru următoarele două zile Vreme nesoiabilă, favorabilă averselor de ploaie și descărcărilor electrice. Vîeii slab pînă la potrivit, din vest. Temperatura în ușoară scadere. Cerul sehimbător. CITITOARE HARNICA — O clipă numai, pină iau fişele. Lăsîndu-şi tovarăşele la coiful străzii, Vasilica intră in bibliotecă grăbită. Are astă-seară numai două ore şi vrea să viziteze cel pufin şase dintre cititorii care au intirziat restituirea cărţilor, pentru a vedea dacă nu le-au citit încă ori au neglijat să le aducă. S-a oprit insă locului: la lumina lămpii de masa, aplecată deasupra hirtiilor, bibliotecara e adincită in întocmirea planului. La privirile insistente ale fetitei, ea ridică insă ochii și exclamă: — Puf udele! Ce s-a intimplat? — Azi e rendul nosru să mergem să vizităm cititorii restanfieri. Voiam să, cer fişele... Bibliotecara caută fişele —uilele, pe bulevardul Ghica, strada Glucozei şi altele. Intr-o clipă Pufuiele părăseşte biblioteca şi pleacă grăbită cu colegele ei. • Cu numai clţiva ani In urmă, aceiaşi ochi mirați şi curioşi se uitau din stradă prin vitrina bibliotecii. Atunci Vasilica Pufulete venise pentru prima dată aici. Se oprise în fața uşii pe care scria: ,,Biblioteca populară nr. 11". Nu îndrăznea să intre, dar privea cu multă curiozitate înăuntru. — De ce nu vii? a întrebat-o cu dragoste bibliotecara şi, luind-o de mină, i-a spus : înăuntru ai să pot privi mai îndeaproape şi dacă vrei am să-fi dau o carte s-o citeşti. De atunci, Pufuleţe Vasilica, sau cum ii spun toţi acum, Pufunci — a devenit cititorul cel mai perseverent, găsind în carte un prieten şi un sfătuitor bun. Din fetiţa aceea nepredemiate că, timidă, cărţile au făcut un copil vioi, dezgheţat şi plin de încredere în sine. Şi, venind zi de zi la bibliotecă, Vasilica şi-a făcut prieteni noi cu care, deseori, sub supravegherea atentă a biblioecarei, leagă discuţii despre cărţi, despre eroii lor pe care-i cunoaşte ca şi pe colegii săi de şcoală. A început să lucreze in colectivul de voluntari, s-a evidenţiat prin rivna cu care atrage atenţia întirziarelor că n-au restituit cărţile la timp, a ajutat la repararea volumelor vechi, iar acum — să nu vă miraji — trebuie să pregătească o recenzie pentru una din serile literare. Ciad i s-a anunțat aceasta, și-a dus acasă cartea spunindu-i mamei foarte mîndră: Trebuie să fac recenzia la ,,Pavlic Morozov".'. Mama s-a luminat la fată. A început să răsfoiască filele cărfii (acum putea şi dinsa citi). A învăţat /■oc^/1 fiiul rt r/v ft ft Ddlfllfifî — Unsprezece cărfi! Iată-let Triumfătoare, Pufunci şi prietenii ei aşezară pe masă teancul de volume aduse de la restanfieri. I-am întrecut pe băieţi. Bibliotecara ia cărţile. Pe cele pufin rupte le lasă de-o parte, iar pe celelate , ie aşează In raft. Copiii se duc acasă. Porunci, cu aceiaşi bucurie oglindită pe faţă intră veselă in bucătărie. Aşteptind-o cu cina, mama citeşte ,,Dumbrava Roşie". C. ILIESCU şi H. HORŞIA EXPOZIŢIA DE ARTĂ DECORATIVĂ Ieri dimineaţa s-a deschis, în sala Dalles, Expoziţia de artă decorativă, organizată de Ministerul Culturii şi Uniunea Artiştilor Plastici. La deschiderea expoziţiei au luat parte reprezentanţi ai Ministerului Culturii, ai Uniunii Artiştilor Plastici, numeroşi oameni ai artei, studenţi din învăţămîntul artistic etc. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de tov. Marin Mihalache, director general adjunct în Ministerul Culturii, care a vorbit despre succesele artei noastre decorative şi despre legătura ce trebuie realizată în acest domeniu cu industria uşoară. Expoziţia de artă decorativă, prima de acest fel organizată în ţara noastră, cuprinde peste 1.000 lucrări : ţesături, cusături, obiecte de uz casnic din lemn, sticlă sau ceramică, lucrări executate în piele sau mozaic şi alte obiecte de ornamentaţie. O colaborare rodnică Fîorica Marcovici e controloare« de calmare a secţiei preparaţi de la F.R.B. Paula Iacob — una dintre cele mai bune muncitoare. Adesea sesfătuiesc împreună. Sfatul controloarei ,ponte întotdeauna să folosească la îmbunătăţirea călită'.®''; experienţa munc toare« fruntaşe poate, de asemenea,, folosi activităţii de control. In luna finaî, Paula Iacob şi-a întrecut planul cu 18 la sută, dîrad tiu numai produse mia’ multe, ci şi de mai bună calitate. Aceasta însă nu o mulţumeşte. Cum iar trebui să lucreze pentru ca să producă şi mai mult ş’ mai bine ? Pentru a găsi răspunsul cel miai potrivit la această problemă ii va fi de folos şi discuţia pe care o poartă acum cu controloarea de calitate. In clişeu : Controloarea Florica Marcovici dind explicaţii asupra calităţii produselor muncitoarei fruntaşe Paula Iacob. întreprinderile din Capitală sprijină gospodăriile agricole de stat Intre întreprinderile Industriale din Capitală şi gospodăriile agrcole de stat există o colaborare rodnică, avînd la teză interesul comun dea spori producţia agricolă, pentru a satisface tot mai mult nevoile oamenilor muncii. Numeroase întreprinderi din Capitală au luat sub patronaj gOspodăr® agricole de stat din regiunea Bucureşti, sprijinindu-le în realizarea planului lor de producţie. Formele sub care se manifestă acest ajutor sunt multiple, manifestându-se cu şi mai multă tărie în primăvara a ceastia când numeroşi muncitori din îmtreprinderile industriale ale Capitalei iau răspuns cu multă însufleţire la chemarea partidului şi guvernului de a pleca să lucreze în agricultură. F. Iau venit în ig’ospohar'r Tui 'seike, echipament necesar, iar în unele cazuri doar cu utilaj de atelier. Sprijinul tehnico-material acordat de întreprinderi gospodăriilor este de asemenea multilateral. Dotarea gospodăriilor agricole de stat cu utilaj este una din acţiunile demne de subliniat ale întreprinderilor. Astfel întreprinderea „Radio Popular" a anuitat G.A.S.-Bucşani, înzestrând-o cu un generator de curent alternativ pentru asigurarea ilumanatului şi a instalaţiei de forţă, cît şi prin instalarea unei staţii de radioamplificare. O problemă importantă care preocupă gospodăriile de stat este şi aceea a asigurării cu piese de schimb. Şi în această direcţie ajutorul întreprinderilor s-a manifestat din pini. Colectivul uzinelor metalurgice „23 August" a confecţionat pentru G.A.S.-IPeriş, Măineasca şi Mărcuieşti, o serie de piese pentru secerători-legători, batoze etc. întreprinderea „R.E.C.A.S.” a predat gospodăriei Grădiştea piese pentru repararea parcului de maşini şi tractoare. Alte întreprinderi, ca de pildă I.T.B. — care patronează gospodăria „Joiţa" — au pus la dispoziţie anumite materiale de care are nevoie gospodăria respectivă şi au reparat mijloacele de transport. Muncitorii veniţi din întreprinderi sunt înconjuraţi cu dragoste de noii lor tovarăşi de muncă. Ei se străduiesc să le împărtăşească experienţa pe care au acumulat-o în producţie, să fie de un real ajutor în gospodărire în care îşi desfăşoară activititatea. Pentru strângerea relaţiilor de pretenţe între muncitorii din întreprinderi şi muncitorii agricoli din gospodăriile de stat, muncitorii se deplasează adesea la sate organizînd manifestări culturale. Colectivele uzinelor metalurgice „Mao Tze-dun” şi întreprinderii „Electrocabiul" au participat la manifestaţiile culturale de la gospodăriile agricole de stat ,, Bragadiru" şi „Pentelimon". La rîndul lor G.A.S. au sprijinit şi ele întreprinderile, acordându-le răsaduri pentru loturile individuale, asistenţă tehnică la gospodăriile anexă cît şi la amenajarea parcurilor din uzină. Acum, în gospodăriile agricole de stat se desfăşoară cu intensitate munca pentru întreţinerea culturilor cît şi pentru pregătirea condiţiilor necesare pentru campania de strîngere a recoltei. Sprijinul şi colaborarea reciprocă între întreprinderi şi gospodăriile agricole de stat trebuie să ducă la lichidarea deficienţelor care mai există, să ducă la ridicarea producţiei agricole pentru obţinerea de recolte bogate, contribuind astfel la ridicarea nivelului de trai al maselor muncitoare. VOR DEVENI MAGAZINE MODEL Şapte dintre magazinele O.C.L. Alimentara din raionul Tudor Vladimirescu vor deveni magazine model. Ele vor întruni toate condiţiile unor unităţi fruntaşe, adică din punct de vedere al aprovizionării, al deservirii consumatorilor etc. Aceste magazine vor fi cele din str .Căuzaşi nr. 1, str. Mircea Vodă nr. 46, str. 30 Decembrie nr. 43, calea Dudeşti nr. 46, str. Lipscani nr. 81, calea Vitan nr. 277 şi str. Halelor nr. 7. Intre lucrătorii celor 7 magazine a şi început o întrecere pe profesii, între vînzători şi între casieri. Pe lingă aceasta vor mai lua ființă două noi brigăzi de bună deservire la magazinele din str. 30 Decembrie nr. 43 și Lipscani nr. 81. Reorganizarea O. C. L. Aprozar Bucureşti Pentru îmbunătăţirea achiziţionării şi aprovizionării cu legume şi fructe a populaţiei din Bucureşti precum şi pentru înlesnirea desfacerii lor, zilele acestea s-a trecut la înlocuirea vechiului sistem de organizare al O.C.L. Aprozar Bucureşti, începînd de la 1 iunie, au luat fiinţă patru C.C.L. Aprozar inter-raionale, care vor funcţiona pe principiul gospodăriei chibzuite: unul pentru raioanele Lenin şi N. Bălcescu, cu sediul în calea Rahovei 10, al doilea pentru raioanele Stalin şi 1 Mai, cu sediul în str. Cristian Tell 16, al treilea pentru raioanele 23 August şi Tudor Vladimirescu, cu sediul în str. Cîmpul Moşilor 1 şi al patrulea pentru raioanele Griviţa Roşie şi Gh. Gheorghiu-Dej, cu sediul in calea Griviţei 354. Activitatea celor patru unităţi inter-raionale se va rezuma numai la exercitarea comerţului de detaliu cu legume şi fructe, în cadrul raioanelor respective din oraşul Bucureşti. In acelaşi timp, ia fiinţă „Oficiul pentru achiziţii şi aprovizionare cu legume şi fructe Bucureşti” (cu sediul în str. Lipscani 29—33), care se va ocupa numai cu comerţul de gros de legume şi fructe, aprovizionînd unităţile organizaţiilor comerciale inter-raionale. ASEARA LA „CASA SCRIITORILOR" 44 Ieri seară la „Casa scriitorilor" s-au încheiat discuţiile ţinute în urma audiţiei unui număr de 48 cântece de masă create în ultima perioadă de compozitori consacraţi şi amatori. Din discuţiile purtate de compozitori, poeţi, critici muzicali, dirijori, reprezentanţiai Casei Centrale a Creiaţiei Populare, aii Dr. Gen. Radio, ai echipelor artistice din cooperaţia meşteşugărească etc. a reieşit că în ultima perioadă se remarcă o scădere calitativă a cîntecului de masă faţă de cerinţele poporului Aceasta în primul rînd datorită faptului că nua existat o colaborare între poet şi compozitori, respectiv între cele două uniuni. Luînd cuvîntul în încheierea discuţiilor, compozitorul Ion Durrmitrescu, burelat al Premiului de Stat, a tras concluziile pe bazia problemelor ridicate în legătură cu cîntecul de masă, arătând totodată sarcinile care revin compozitorilor, poeţilor, consiliilor artistice, conservatorului „Ciprian Porumbescu“ şi Casei Centrale a Creaţiei Populare în legătură cu creara cîrnecului de masă, Dir. Gen. Radio şi Editurii de Stat pentru Literatură și Artă în legătură cu difuzarea cîntecului de masă. SORTIMENTE ALE ÎNTREPRINDERILOR DE PANIFICAŢIE In vitrinele magazinelor alimentare, au apărut de curînd o serie de noi produse ale întreprinderilor de panificaţie, aparţinînd Ministerului Industriei Alimentare. Printre aceste produse foarte mult apreciate de cumpărători se numără : pâinea albă de 1 kg în formă, pîine intermediară formată lung de 250 de grame, pîine de secară de 500 grame, chifle pentru icre și sandviciuri, și alte sortimente. Produsele se remarcă și prin calitatea lor. Consfătuire cu motocicliştii Motocicleta a devenit un mijloci de locomoţie foarte răspîndit. Zilnici zeci de motociclişti împinzesc arterele Capitalei. Unii se avîntă pe pitoreştile locuri ale văii Prahovei. Motocicleta pune însă în pericol securitatea motociclistului şi a însoţitorului dacă este folosită contrar regulilor de circulaţie. In scopul prevenirii pericolelor de accidente, Miliţia oraşului Bucureşti a ţinut o consfătuire cu toţi motocicliştii din oraş. Cu acest prilej a fost prezentat un referat despre cunoaşterea şi respectarea regulilor de circulaţie şi consecinţele nerespectării lor. In referat a fost accentuată, în special, problema respectării vitezei permise de lege. Discuţiile purtate de motociclişti au arătat că astfel de consfătuiri nu au avut loc niciodată în Bucureşti şi că instructajul făcut a reuşit să lămurească pe deplin necesitatea cunoaşterii şi respectării regulilor de circulaţie. Intr-o farmacie .— Aveţi Strocol? — Produsul original lipseşte pentru moment. Vă putem servi însă cu acelaşi produs preparat în farmacia troiastră, lămureşte farmacista. — îmi daţi, atunci, un flacon. In câteva minute, tovarăşului Ion Dumitraş, tehnician la C.F.R., i s-a făcut nota, a plătit şi se află în posesia medicamentului. Alte zeci şi sute de cetăţeni se perindă apoi prin faţa ghivecelor Farmaciei nr. 1 din calea Victoriei, unde sînt deserviţi în cele mai bune condiţiuni, atît ziua cît şi în cursul nopţii. Mîinile harnice ale farmaciştilor şi laborantelor nu prididesc o clipă. In încăperile strălucind de curăţenie, tovarăşele îmbrăcate în şorturi de un albimaculat se străduiesc să prepare la timp reţetele, să le elibereze cît mai repede, să îndrume cu un sfat pe cetăţeni. Clnd se întâmplă să lipsească vreun medicament, conducerea farmaciei se îngrijeşte să asigure prepararea unor produse identice cu originalul. Aşa se întimplă îndeobşte cu medicamenta mult căutate: Sedonal, Strocol, Antigermin, supozitoare, Pinamidon, etc. In ultima vreme, pentru a descongestiona aglomerata, s-a introdus aici sistemul de casă mecanizat. In felul acesta nu ma’ sínt necesare bon’,erele, imdigourile, foile de casă şi totalurile sumelor. Se face o mare economie de timp, uşurîndu-se munca, ce’ peste 2000 de cetăţeni care se perindă zilnic pentru a cumpăra diverse med!. oamenii sunt deserviţi prompt, în cel mai scurt timp. Farmacia de stat nr. 1 este, dealtfel, fruntaşă în buna organizare a muncii şi numeroşi conducători de unităţi farmaceutice din întreaga ţară vin aici pentru a face schimb de experienţă. I. ST. COPIII PLEACĂ IN COLONII DE VARĂ E minunată dimineaţa aceasta de vară, cu cerul ei albastru, cu aer limpede şil soare cald. Dar mai minunat decât toate e gândul care nu mai părăseşte pe toţi cei micuţi,adunaţi aci, în jurul maşinii, gândul că peste cîteva minute vor pleca, că vor face, — unii dintre ei poate — prima „mare’’ călătorie din viaţa lor, — şi că, cel muit pe seară, vor ajuuge la Călimăfieşti. Totul este de pe acum pregătit. Administratoarea căminului săptămînal de copii al Sfatului Popular al oraşului Bucureşti a plecat deja cu o zi înainte; mobilierul şi toate celelalte de care copiii vor avea nevoie acolo, s-au transportat din timp. Personalul administrativ, sora, îngrijitoarea, cele patru educatoare, sînt gata şi ele. N-a mai rămas decât să te urci în maşină şi... la drum ! ... Echipa U. R. S. S. conduce in campionatul feminin de baschet al Europei Belgrad II (Ager,pros). La 10 iunie s-au disputat întîlnirile dn ziua a 3-a ,a turneului final al celui de al patrulea campionat feminin de baschet al Europei. Echipa Uniunii Sovietice a făcut cea mai spectaculoasă partidă de la începutul camponatului, învingînd echipa Iugoslaviei cu scorul categoric de 81-32 (47-18). Echipa R. P. Bulgaria și-a continuat de asemenea seria victoriilor, reușind să întreacă echipa R.P. Ungare cu 56-43 (25-19) după un joc de calitate. Baschetbalistele cehoslovace au fost superioare în întîlnirea cu echipa Franței, repurtînd victoria cu 71-55 (33-33). In clasament conduce echipa Uniunii Sovietice, urmată de echipa R. P. Bulgaria. DINAMO MOSCOVA-BORDEAUX (FRANŢA) 6-1 (4-0) MOSCOVAPeste 70.000 de spectatori au asistat pe stadionul central „Dinamo” din capitate sovietică la întîlnirea internaţională de fotbal dintre echipa „Dinamo” Moscova şi echipa Bordeaux, una din fruntaşele campionatului profesionist al Franţei. După un joc rapid în care au avut inţiativa, manifestând o superioritate tehnică şi tactică evidentă, fotbaliştii sovietici au repurtat o victorie remarcabilă cu scorul de 6-1 (4-0). Echipa franceză a avut un început bun şi în primele 20 de minute a reuşi să men,ină echilibrul în jocul de cîmp, atacind deseori ipoarta apărată de lașin. Apoi dinamovistei au pus stăpînire pe atacurile lor deosebit de joc eficace n-au mai putut fi oprite, de apărarea echipei franceze. Cele 6 goluri ale echipei d namo- Viste au fost marcate de Bondarenko (3), Salnikov, Sabrov şi Savdunin. Pentru Bordeaux a marcat Gardiefl, dintr-o lovitură de la 11 metri. Arbitrul cehoslovac Vlcek a condus următoarele formaţii: Dinamo-Moscova: Iaşin-Rod’onov, Krijevsk’, Kuznetov, Baikov, Savdunin — Şabrov, Mamedov, Bondarenko, Salnikov,Ilin. Bordeaux; Bernard, Yanczewsk’, Arnandeau, Teltechea, Garrigia, Aucourt- Deladerriere, Kargu, Vos’nezno, Doye, Giardien. La 14 iunie fotbaliştii francezi vor susţine o nouă întâlnire, de date aceastia la Tb’lis’ cu echipa din loca-litate, Dinamo. LA BUCUREŞTI ÎNTÎLNIREA INTERNAŢIONALĂ DE ATLETISM R. P.R.-OLANDA Sîmbătă 19 şi duminică 20 iunie, pe Stadionul Republicii, se va desfăşura întîlnirea internaţională de atletism dintre echipele reprezentative femine şi masculine ale R.P.R şi Olandei. Din echipa olandeză face parte și renumita atletă Fanny Blankers-Koen, fostă campioană olimpică și recordmană mondială.