Informatia Bucureştiului, iunie 1954 (Anul 2, nr. 261-286)

1954-06-11 / nr. 270

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P. M. R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti Anul II — Nr. 270 4 PAGINI 20 BANI VINERI 11 IUNIE 1954 Lucrări importante de canalizare De mai multe săptămîni tramvaiul 6 nu mai circulă pe traseul lui obiş­nuit. In dreptul Institutului Politehnic, el coteşte spre linia tramvaiului 3 şi apoi traversează calea Griviţei, cobo­­rînd spre Dîmboviţa. Mulţi se întreabă: — De ce a părăsit tramvaiul , obiş­nuitul său drum ? Se repară liniile de tramvai ? Intr-adevăr, se repară. Pe calea Gri­viţei lucrează zeci de I.T.B.-işti ; unii scot vechile linii şi aduc altele noi ; alţii toarnă fundaţii de beton — pri­mele fundaţii de acest fel. Aici e mai mult un şantier­­al experienţelor. Teh­nicienii I. T. B. experimentează pe o­­porţiune de 1 km diferite sisteme de fundaţii din beton. Traseul liniei 6 nu a fost însă mutat din pricina acestor lucrări, ci pentru că I.C.A.S. a deschis un şantier mare la capătul tramvaiului 6 care va dura, pînă la sfârşitul anului. Şantierul se v­a extinde treptat până în str. Ştirbei Vodă. întreprinderea 3 Instalaţii a Trustu­lui de Construcţii Bucureşti execută aci — pe bazia proiectelor I.C.A.S. — importante lucrări de înlocuire la ve­chi canalizări. ★ L­a câţiva metri sub pavajul străzii 13 Decembrie se află din canal mare prin care poţi circula în picioare. Pîrîul a­­cesta subteran figurează în scriptele I.C.A.S. începând cu­­anul 1896, dar el a fost construit cu mult înainte, încă de prin anul 1950 muncitorii care coboară periodic prin căminele de inspecţie în canal, pentru a vedea dacă scurgerea resturilor menajere, pluviale, se face în mod normal, au observat că ici, colea, bolta largă din beton nearmat începe să cedeze înce­tişor presiunii. Tehnicienii şi-au dat repede seama care sunt cauzele; solul este slab, mocirlos, în această, parte a Bucureştiului, căci pe aici şi-a minat cîndva apele vechea noastră Dîmboviţă. Cu timpul, canalul, nefiind armat, a început să cedeze. Şi iată că acum, pe baza planului, au început lucrările de surpiare­­a vechiului canal şi de con­struire a unuia nou, din beton armat. Cu­mit lucrările avansează, munca săpătorilor devine mai grea. Unul din săpători e nevoit să ridice pămîntul pe un podeţ aşezat mai aproape de suprafaţă. Altul îl urcă apoi pe malul şanţului. Abia de aici, pămîntuil dislo­cat ia calea unei movile uriaşe, căreia oamenii şantierului îi spun „depozit“. De fapt acolo se depozitează cu grijă şi nisipul găsit la diferite adine­­m, şi vechile instalaţii subterane de gaz ae­rian de pe vremea iluminatului cu lam­pioane. Nisipul va folosi mai tîrziu la refacerea pavajului; vechile instalaţii de gaz aerian, fiind din fontă, vor fi de folos Î.D.G.R. Mor­ele de pa-* mînt de la bucla tramvaiului o cresc mereu. Curînd va începe spargerea ve­chiului canal pe această primă por­ţiune de 70 m cu ajutorul ciocanului pneumatic. înainte de-al sparge, dul­gherii vor avea grijă să improvizeze, parale! cu vechiul canal care îşi tră­ieşte ultimele zile, jgheaburi laterale din lemnărie care să permită devierea apelor, scurgerea lor normală. Aceasta desigur pentru a nu împiedica lucrările ulterioare de turnare a betonului etc. Şi alte şantiere Şantierul din preajma Palatului Re­publicii, nu e singurul şantier de ca­nalizare din Bucureşti. Aici se reface vechiul canal ; pe şoseaua Olteniţei se construieşte însă unul nou în lungime de 2,5 km. El va deservi cartierele din preajma şoselei. Canalul va fi construit în unele locuri la o adîncime de 9—10 şi chiar 1­ m. Pe strada Porţile de Fier s-a­ termi­nat de curînd construcţia unui m­are canal cu scop de drenaj pe o lungime de peste 1 km. Prin el se vor scurge apele pluviale spre Colentina, ferind această porţiune depresivă a oraşului de inundaţii. Şantiere asemănătoare se vor deschide şi în alte părţi joase ale oraşului. In trimestrul III al anului 1954 va începe şi executarea canalizării pe şo­seaua Ciuleşti, deocamdată pe o lun­gime de aproape 1 km. Canalul va avea o înălţime de 2,5 m. In anii vi­itori el se va prelungi, deservind şi cartierele din Bucureştii Noi. Pîraiele subterane ale Bucureştiului se înmulţesc necontenit, i­ar cele vechi capătă albii mai potrivite, mai trai­nice. P. I. Săpătorii întreprinderii 3 Instalaţii, au început să lucreze prima porţiune de 70 metri. Cu timpul ei vor ajunge pînă la strada Ştirbei Vodă SOSIREA UNOR OAMENI DE CULTURĂ BULGARI Astăzi dimineaţă a sosit în Capi­tală o delegaţie de cineaşti din R.P. Bulgaria. Delegaţia este condusă de Hristo Costandinov Gianev, redactor, autorul scenariului de film „Gintec despre om“ şi mai cuprinde pe Pa­vel Hristov Maiev, regizor, membru al comisiei de scenarii­ de pe lingă cinematografia bulgară şi pe Migola Tomov Diacov, artist, unul din Inter­preţii filmului „Septembriştii“. Disea­­ră, cineaştii vor participa la gala Săp­tămânii filmului din R.P. Bulgaria. In cadrul acordului cultural dintre R.P.R. şi R.P. Bulgaria a sosit azi dim­ineaţă şi scriitorul Emil Tomov Petrov, care în cursul vizitei ce o va face la noi în­­ ţară va întreprinde un schimb de experienţă cu scriitorii şi criicii­­literari români. U\utuUtUL JULICUKULUUlL MUNICA : In Bucureşti Azi la ora 8 temperatura a fost de 2­ grade. Maxima de ieri în aer ,a fost de 27 grade, iar minima din cursul nopţii de 13 grade. Timpul probabil de mîine. Vremea devine instabilă. Cerul se menţine senin noaptea şi înnou­rat ziua. Vîntul va sufla slab cu uşoare intensificări după-amiaza, din sectorul sudic şi sud-vestic. Temperatura în creştere la început şi apoi staţionară, noaptea co­­boară între 14 grade la 16 grade, iar ziua urcă între 27 la 29 grade. Pentru următoarele două zile Vreme nes­oiabilă, favorabilă averse­lor de ploaie și descărcărilor electrice. Vîeii slab pînă la potrivit, din vest. Temperatura în ușoară scadere. Cerul sehimbător. CITITOARE HARNICA — O clipă numai, pină iau fişe­le. Lăsîndu-şi tovarăşele la coiful străzii, Vasilica intră in bibliotecă­­ grăbită. Are astă-seară numai două ore şi vrea să viziteze cel pufin şase dintre cititorii care au intirziat restituirea cărţilor, pentru a vedea dacă nu le-au citit încă ori au ne­glijat să le aducă. S-a oprit insă locului: la lumina lămpii de masa, aplecată deasupra hirtiilor, biblio­tecara e adincită in întocmirea pla­nului. La privirile insistente ale fetitei, ea ridică insă ochii și exclamă: — Puf udele! Ce s-a intimplat? — Azi e rendul nos­ru să mergem să vizităm cititorii restanfieri. Vo­iam să, cer fişele... Bibliotecara caută fişele —­ui­­le­le, pe bulevardul Ghica, strada Glucozei şi altele. Intr-o clipă Pufuiele părăseşte bi­blioteca şi pleacă grăbită cu cole­gele ei. •­ Cu numai clţiva ani In urmă, a­­ceiaşi ochi mirați şi curioşi se uitau din stradă prin vitrina bibliotecii. Atunci Vasilica Pufulete venise pen­tru prima dată aici. Se oprise în fața uşii pe care scria: ,,Bibliote­ca populară nr. 11". Nu îndrăznea să intre, dar privea cu multă cu­riozitate înăuntru. — De ce nu vii? a întrebat-o cu dragoste bibliotecara şi, luind-o de mină, i-a spus : înăuntru ai să pot privi mai îndeaproape şi dacă vrei am să-fi dau o carte s-o citeşti. De atunci, Pufuleţe Vasilica, sau cum ii spun toţi acum, Pufun­ci — a devenit cititorul cel mai perseve­rent, găsind în carte un prieten şi un sfătuitor bun. Din fetiţa aceea nepredemi­ate că, timidă, cărţile au făcut un copil vioi, dezgheţat şi plin de încredere în sine. Şi, venind zi de zi la bibliotecă, Vasilica şi-a fă­cut prieteni noi cu care, deseori, sub supravegherea atentă a biblio­­ecarei, leagă discuţii despre cărţi, despre eroii lor pe care-i cunoaşte ca şi pe colegii săi de şcoală. A început să lucreze in colectivul de voluntari, s-a evidenţiat prin rivna cu care atrage atenţia întir­­ziarelor că n-au restituit cărţile la timp, a ajutat la repararea volume­lor vechi, iar acum — să nu vă mi­­raji — trebuie să pregătească o re­cenzie pentru una din serile lite­rare. Ciad i s-a anunțat aceasta, și-a dus acasă cartea spunindu-i mamei foarte mîndră: Trebuie să fac recen­zia la ,,Pavlic Morozov".'. Mama s-a luminat la fată. A în­ceput să răsfoiască filele cărfii (a­­cum putea şi dinsa citi). A învăţat /■oc^/1 fiiul rt r/v ft ft Ddlfllfifî — Unsprezece cărfi! Iată-let Triumfătoare, Pufun­ci şi prietenii ei aşezară pe masă teancul de vo­lume aduse de la restanfieri. I-am întrecut pe băieţi. Bibliotecara ia cărţile. Pe cele pufin rupte le lasă de-o parte, iar pe celelate , ie aşează In raft. Copiii se duc acasă. Porun­ci, cu aceiaşi bucurie oglindită pe faţă intră veselă in bucătărie. Aştep­­tind-o cu cina, mama citeşte ,,Dum­brava Roşie". C. ILIESCU şi H. HORŞIA EXPOZIŢIA DE ARTĂ DECORATIVĂ Ieri dimineaţa s-a deschis, în sala Dalles, Expoziţia de artă decorati­vă, organizată de Ministerul Cul­turii şi Uniunea Artiştilor Plastici. La deschiderea expoziţiei au luat parte reprezentanţi ai Ministerului Culturii, ai Uniunii Artiştilor Plas­tici, numeroşi oameni ai artei, stu­denţi din învăţămîntul artistic etc. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de tov. Marin Mihalache, di­rector general adjunct în Ministe­rul Culturii, care a vorbit despre succesele artei noastre decorative şi despre legătura ce trebuie reali­zată în acest domeniu cu industria uşoară. Expoziţia de artă decorativă, pri­ma de acest fel organizată în ţara noastră, cuprinde peste 1.000 lu­crări : ţesături, cusături, obiecte de uz casnic din lemn, sticlă sau ce­ramică, lucrări executate în piele sau mozaic şi alte obiecte de or­namentaţie. O colaborare rodnică Fîorica Marcovici e controloare« de calmare a secţiei preparaţi de la F.R.B. Paula Iacob — una dintre cele mai bune muncitoare. Adesea se­­sfă­tuiesc împreună. Sfatul controloarei ,ponte întotdeauna să folosească la îm­bunătăţirea călită'.®''; experienţa mun­c toare« fruntaşe poate, de asemenea,, folosi activităţii de control. In luna finaî, Paula Iacob şi-a întrecut planul cu 18 la sută, dîrad tiu numai produse mia’ multe, ci şi de mai bună calitate. Aceasta însă nu o mulţumeşte. Cum iar trebui să lucreze pentru ca să producă şi mai mult ş’ mai bine ? Pentru a găsi răspunsul cel miai potrivit la această problemă ii va fi de folos şi discuţia pe care o poartă acum cu controloarea de calitate. In clişeu : Controloarea Florica Marcovici dind explicaţii asupra cali­tăţii produselor muncitoarei fruntaşe Paula Iacob. întreprinderile din Capitală sprijină gospodăriile agricole de stat Intre întreprinderi­le Industriale din Capitală şi gospodăriile a­grco­le de stat există o colaborare rodnică, avînd la teză interesul comun de­­a spori producţia agricolă, pentru a satisface tot mai mult nevoile oamenilor muncii. Numeroase întreprinderi din Capitală au luat sub patronaj gOspodăr® agri­cole de stat din regiunea Bucureşti, sprijinindu-le în realizarea planului lor de producţie. Formele sub care se manifestă acest ajutor sunt multiple, manifestându-se cu şi mai multă tărie în primăvara a ceastia când numeroşi muncitori din îm­treprinderile industriale ale Capitalei iau răspuns cu multă însufleţire la chemarea partidului şi guvernului de a pleca să lucreze în agricultură. F.­ Iau venit în ig’ospohar'r Tui 'seik­e,­ echi­pament necesar, iar în unele cazuri doar cu utilaj de atelier. Sprijinul tehnico-material acordat de întreprinderi gospodăriilor este de a­­semenea multilateral. Dotarea gos­podăriilor agricole de stat cu uti­laj este una din acţiunile demne de subliniat ale întreprinderilor. Ast­fel întreprinderea „Radio Popular" a anuitat G.A.S.-Bucşani, înzestrând-o cu un generator de curent alternativ pentru asigurarea il­um­anat­ului şi a instalaţiei de forţă, cît şi prin insta­larea­­ unei­ staţii de radioamplificare. O problemă importantă care preo­cupă gospodăriile de stat este şi aceea a asigurării cu piese de schimb. Şi în această direcţie ajutorul întreprinderi­lor s-a manifestat din pini. Colectivul uzinelor metalurgice „23 August" a confecţionat pentru G.A.S.-IPeriş, Măi­­neasca şi Mărcuieşti, o serie de piese pentru secerători-legători, batoze etc. întreprinderea „R.E.C.A.S.” a predat gospodăriei Grădiştea piese pentru re­pararea parcului de maşini şi tractoa­re. Alte întreprinderi, ca de pildă I.T.B. — care patronează gospodăria „Joiţa" — au pus la dispoziţie anu­mite materiale de care are nevoie gos­podăria respectivă şi au reparat mij­loacele de transport. Muncitorii veniţi din întreprinderi sunt înconjuraţi cu dragoste de noii lor tovarăşi de muncă. Ei se stră­duiesc să le împărtăşească experienţa pe care au acumulat-o în producţie, să fie de un real ajutor în gospodă­rire în care îşi desfăşoară activititatea. Pentru strângerea relaţiilor de pr­e­­tenţe între muncitorii din întreprin­deri şi muncitorii agricoli din gospo­dăriile de stat, muncitorii se depla­sează adesea la sate organizînd ma­nifestări culturale. Colectivele uzinelor metalurgice „Mao Tze-du­n” şi între­prinderii „Electrocabiul" au participat la manifestaţiile culturale de la gos­podăriile agricole de stat ,, Braga­­diru" şi „Pentelimon". La rîndul lor G.A.S. au sprijinit şi ele întreprinderile, acordând­u-le răsa­duri pentru loturile individuale, asis­tenţă tehnică la gospodăriile anexă cît şi la amenajarea parcurilor din uzină. Acum, în gospodăriile agricole de stat se desfăşoară cu intensitate munca pentru întreţinerea culturilor cît şi pentru pregătirea condiţiilor necesare pentru campania de strîngere a recoltei. Sprijinul şi colaborarea reciprocă între întreprinderi şi gospodăriile a­­gricole de stat trebuie să ducă la lichidarea deficienţelor care mai există, să ducă la ridicarea producţiei agricole pentru obţinerea de recolte bogate, contribuind astfel la ridicarea nivelu­lui de­ trai al maselor muncitoare. VOR DEVENI MAGAZINE MODEL Şapte dintre magazinele O.C.L. Alimentara din raionul Tudor Vla­­dimirescu vor deveni magazine mo­del. Ele vor întruni toate condiţiile unor unităţi fruntaşe, adică din punct de vedere al aprovizionării, al deservirii consumatorilor etc. Aceste magazine vor fi­ cele din str­ .Căuzaşi nr. 1, str. Mircea Vo­dă nr. 46, str. 30 Decembrie nr. 43, calea Dudeşti nr. 46, str. Lipscani nr. 81, calea Vitan nr. 277 şi str. Halelor nr. 7. Intre lucrătorii celor 7 magazine a şi început o întrecere pe pro­fesii,­­ între vînzători şi între ca­sieri. Pe lingă aceasta vor mai lua fiin­ță două noi brigăzi de bună de­servire la magazinele din str. 30 Decembrie nr. 43 și Lipscani nr. 81. Reorganizarea O. C. L. Aprozar Bucureşti Pentru îmbunătăţirea achiziţio­nării şi aprovizionării cu legume şi fructe a populaţiei din Bucureşti precum şi pentru înlesnirea desfa­cerii lor, zilele acestea s-a trecut la înlocuirea vechiului sistem de organizare al O.C.L. Aprozar­ Bucu­­reşti, începînd de la 1 iunie, au luat fiinţă patru C.C.L. Aprozar inter-raionale, care vor funcţiona pe principiul gospodăriei chibzuite: unul pentru raioanele Lenin şi N. Bălcescu, cu sediul în calea Raho­­vei 10, al doilea pentru raioanele Stalin şi 1 Mai, cu sediul în str. Cristian Tell 16, al treilea pentru raioanele 23 August şi Tudor Vla­­dimirescu, cu sediul în str. Cîmpul Moşilor 1 şi al patrulea pentru raioanele Griviţa Roşie şi Gh. Gheorghiu-Dej, cu sediul in calea Griviţei 354. Activitatea celor patru unităţi in­­ter-raionale se va rezuma numai la exercitarea comerţului de detaliu cu legume şi fructe, în cadrul ra­ioanelor respective din oraşul Bucu­reşti. In acelaşi timp, ia fiinţă „Oficiul pentru achiziţii şi aprovizionare cu legume şi fructe Bucureşti” (cu se­diul în str. Lipscani 29—33), care se va ocupa numai cu comerţul de gros de legume şi fructe, aprovi­­zionînd unităţile organizaţiilor co­merciale inter-raionale. ASEARA LA „CASA SCRIITORILOR" 44 Ieri seară la „Casa scriitorilor" s-au încheiat discuţiile ţinute în urma audiţiei unui număr de 48 cântece de masă create în ultima perioadă de compozitori consacraţi şi amatori. Din discuţiile purtate de compozi­tori, poeţi, critici muzicali, dirijori, reprezentanţi­­ai Casei Centrale a Creiaţiei Populare, aii D­r. Gen. Radio, ai echipelor artistice din cooperaţia meşteşugărească etc. a reieşit că în ul­tima perioadă se remarcă o scădere calitativă a cîntecului de masă faţă de cerinţele poporului Aceasta în pri­mul rînd datorită faptului că nu­­a existat o cola­borare între poet şi com­pozitori, respectiv între cele două u­­niuni. Luînd cuvîntul în încheierea discu­ţiilor, compozitorul Ion Durr­mitrescu, burelat al Premiului de Stat, a tras concluziile pe bazia problemelor ridi­cate în legătură cu cîntecul de masă, arătând totodată sarcinile care revin compozitorilor, poeţilor, consiliilor ar­tistice, conservatorului „Ciprian Por­um­­bescu“ şi Casei Centrale a Creaţiei Populare în legătură cu creara cîrn­e­­cului de masă, Dir. Gen. Radio şi E­­diturii de Stat pentru Literatură și Artă în legătură cu difuzarea cînte­­cului de masă. SORTIMENTE ALE ÎNTREPRINDERILOR DE PANIFICAŢIE In vitrinele magazinelor alimen­tare, au apărut de curînd o serie de noi produse ale întreprinderilor de panificaţie, aparţinînd Ministe­rului Industriei Alimentare. Printre aceste produse foarte mult apre­ciate de cumpărători se numără : pâinea albă de 1 kg în formă, pîi­­ne intermediară formată lung de 250 de grame, pîine de secară de 500 grame, chifle pentru icre și sandvi­ciuri, și alte sortimente. Produsele se remarcă și prin calitatea lor. Consfătuire cu motocicliştii Motocicleta a devenit un mijloci de locomoţie foarte răspîndit. Zilnici zeci de motociclişti împinzesc arte­rele Capitalei. Unii se avîntă pe pitoreştile locu­ri ale văii Prahovei. Motocicleta pune însă în pericol securitatea motociclistului şi a în­soţitorului dacă este folosită con­trar regulilor de circulaţie. In scopul prevenirii pericolelor­ de accidente, Miliţia oraşului Bucu­reşti a ţinut o consfătuire cu toţi motocicliştii din oraş. Cu acest pri­lej a fost prezentat un referat des­pre cunoaşterea şi respectarea re­gulilor de circulaţie şi consecinţele nerespectării lor. In referat a fost accentuată, în special, problema respectării vitezei permise de lege. Discuţiile purtate de motociclişti au arătat că astfel de consfătuiri nu au avut loc niciodată în Bucu­reşti şi că instructajul făcut a reu­şit să lămurească pe deplin necesi­tatea cunoaşterii şi respectării re­gulilor de circulaţie. Intr-o farmacie .— Aveţi Strocol? — Produsul original lipseşte pentru moment. Vă putem servi însă cu ace­laşi produs preparat în farmacia troias­­tră, lămureşte farmacista.­­ — îmi daţi, atunci, un flacon.­­ In câteva minute, tovarăşului Ion Du­mitraş, tehnician la C.F.R., i s-a făcut nota, a plătit şi se află în posesia medicamentului. Alte zeci şi sute de cetăţeni se perindă apoi prin faţa ghiv­ecelor Farmaciei nr. 1 din calea Victo­riei, unde sînt deserviţi în cele m­ai bune condiţiuni, atît ziua cît şi în cursul nopţii. Mîinile harnice ale farmaciştilor şi laborantelor nu prididesc o clipă. In încăperile strălucind de curăţenie, to­varăşele îmbrăcate în şorturi de un alb­imaculat se străduiesc să prepare la timp reţetele, să le elibereze cît mai repede, să îndrume cu un sfat pe cetăţeni.­­ Clnd se întâmplă să lipsească vreun medicament, conducerea farmaciei se îngrijeşte să asigure prepararea unor produse identice cu originalul. Aşa se întimplă îndeobşte cu medicamenta mult căutate: Sedonal, Strocol, Anti­­germin, supozitoare, Pinamidon, etc. In ultima vreme, pentru a descon­gestiona aglomerata, s-a introdus aici sistemul de casă mecanizat. In felul acesta nu ma’ sínt necesare bon­’,erele, imdigourile, foile de casă şi totalurile sumelor. Se face o m­a­re economie de timp, uşurîndu-se munca, ce’ peste 2000 de cetăţeni care se perindă zil­nic pentru a cumpăra diverse med!.­ oamenii sunt deserviţi prompt, în cel mai scurt timp.­­ Farmacia de stat nr. 1 este, dealtfel, fruntaşă în bun­a organizare a muncii şi numeroşi conducători de unităţi far­maceutice din întreaga ţară vin aici pentru a face schimb de experienţă. I. ST. COPIII PLEACĂ IN COLONII DE VARĂ E minunată dimineaţa aceasta de vară, cu cerul ei albastru, cu aer limpede şil soare cald. Dar mai minunat decât toate e gândul care nu mai părăseşte pe toţi cei micuţi,adunaţi aci, în jurul maşinii, gândul că peste cîteva minute vor pleca, că vor face, — unii dintre ei poate — prima „mare’­’ călătorie din viaţa lor, — ş­i că, cel muit pe seară, vor ajuu­ge la Călimăfieşti. Totul este de pe acum pregătit. Administratoarea căminului săptămînal de copii al Sfatului Popular al oraşului Bucureşti a plecat deja cu o zi înainte; mobilierul şi toate celelalte de care copiii vor avea nevoie acolo, s-au trans­portat din timp. Personalul administrativ, sora, îngrijitoarea, cele patru edu­catoare, sînt gata şi ele. N-a mai rămas decât să te urci în maşină şi... la drum ! ... Echipa U. R. S. S. conduce in campionatul feminin de baschet al Europei Belgrad II (Ager,pros). La 10 iunie s-au disputat întîlnirile dn ziua a 3-a ,a turneului final al celui de al patrulea campionat femi­nin de baschet al Europei. Echipa Uniunii Sovietice a făcut cea m­ai spectaculoasă partidă de la înce­putul camponatului, învingînd echipa Iugoslaviei cu scorul categoric de 81-32 (47-18). Echipa R. P. Bulgaria și-a continuat de asemenea seria victoriilor, reușind să întreacă echipa R.P. Ungare cu 56-43­ (25-19) după un joc de calitate. Baschetbalistele cehoslovace au fost superioare în întîlnirea cu echipa Franței, repurtînd victoria cu 71-55 (33-33). In clasament conduce echipa Uniu­nii Sovietice, urmată de echipa R. P. Bulgaria. DINAMO MOSCOVA-BORDEAUX (FRANŢA) 6-1 (4-0) MOSCOVA­­Peste 70.000 de spectatori au asistat pe stadionul central „D­inamo” din capitate sovietică la întîlnirea inter­naţională de fotbal dintre echipa „Di­namo” Moscova şi echipa Bordeaux, una din fruntaşele campionatului pro­­fesionist al Franţei. După un joc rapid în care au avut inţiativa, manifestând o superioritate tehnică şi tactică evidentă, fotbaliştii sovietici au repurtat o victorie remar­cabilă cu scorul de 6-1 (4-0). Echipa franceză a avut un început bun şi în primele 20 de minute a reuş­i să men­,­ină echilibrul în jocul de cîmp, ata­ci­nd deseori ipoarta apărată de lașin. Apoi dinamovistei au pus stăpînire pe atacurile lor deosebit de joc eficace n-au mai putut fi oprite, de apărarea echipei franceze. Cele 6 goluri ale echipei d namo- Viste au fost marcate de Bondarenko (3), Salnikov, Sabrov şi Savdunin. Pentru Bordeaux a marcat Gardiefl, dintr-o lovitură de la 11 metri. Arbitrul cehoslovac Vlcek a condus următoarele formaţii: Dinamo-Moscova: Iaşin-Rod’onov, Krijevsk’, Kuznetov, Baikov, Savdunin — Şabrov, Mamedov, Bondarenko, Salnikov,Ilin. Bordeaux; Bernard, Yanczewsk’, Ar­­nandeau, Teltechea, Garrigia, Aucourt- Deladerriere, Kargu, Vos’nezno, Doye, Giardien. L­a 14 iunie fotbaliştii francezi vor susţine o nouă întâlnire, de date a­­ceastia la Tb’lis’ cu echipa din loca-­­litate, Dinamo. LA BUCUREŞTI ÎNTÎLNIREA INTERNAŢIONALĂ DE ATLETISM R. P.R.-OLANDA Sîmbătă 19 şi duminică 20 iunie, pe Stadionul Republicii, se va desfăşura întîlnirea internaţională de atletism dintre echipele reprezentative fem­­i­ne şi masculine ale R.P.R şi Olandei. Din echipa olandeză face parte și renumita atletă Fanny Blankers-Koen, fostă campioană olimpică și record­­mană mondială.

Next