Informatia Bucureştiului, iunie 1959 (Anul 6, nr. 1807-1832)
1959-06-01 / nr. 1807
MITINGUL DE LA TIRANA CuvÎntarea tovarăşului TIRANA. — (Agerpres). Luînd cuvîntul la 30 mai la mitingul de la Tirana, Enver Hodja, primsecretar al C.C. al Partidului Muncii din Albania, referindu-se la tratativele dintre delegaţiile de partid şi guvernamentale a Uniunii Sovietice şi a Republicii Populare Albania, a spus : Aceste tratative şi documentele semnate au demonstrat încă o dată şi au întărit mai mult deplina noastră unitate de păreri în toate problemele exprimate, hotărîrea de a extinde şi de a dezvolta şi mai mult colaborarea noastră strînsă, prietenia noastră veşnică, de a menţine şi întări şi mai mult unitatea marxist-leninistă a partidelor noastre şi a mişcării comuniste internaţionale, precum şi unitatea şi coeziunea lagărului socialist, de a demasca şi a lupta cu hotărîre împotriva oricăror planuri şi încercări ostile, indiferent de unde ar proveni. Republica Populară Albania, a declarat Enver Hodja, a acordat întotdeauna o deosebită atenţie relaţiilor sale cu ţările vecine. Noi ne străduim şi ne vom strădui şi pe viitor ca aceste relaţii să fie de bună vecinătate Cuvîntarea TIRANA 31 (Agerpres) transmite agenţia TAS După cum VSS, luînd cuvîntul la mitingul care a avut loc în ziua de 30 mai la Tirana, N. S. Hruşciov a adus mulţumiri călduroase, oamenilor muncii din Albania pentru primirea frăţească făcută delegaţiei de partid şi guvernamentale a Uniunii Sovietice. Relevînd succesele măreţe ale construcţiei socialiste în Albania Populară, N. S. Hruşciov a arătat că aceste succese constituie unul din exemplele grăitoare şi strălucite ale deosebirii radicale care există între destinele popoarelor şi ţărilor mici în socialism şi în capitalism. Ideologii imperialismului răspîndesc tot felul de născociri despre egalitatea popoarelor şi ţărilor în pretinsa „lume liberă“. Ei nu precupeţesc promisiunile de „ajutor“ pentru ţările mici, puţin dezvoltate, cu scopul de a slăbi vigilenţa popoarelor acestor ţări, pentru a le aservi într-o formă sau alta. Asuprirea nemiloasă şi exploatarea cruntă a celor slabi de către cei puternici au constituit întotdeauna şi constituie legea junglei, care domină în capitalism unde cel puternic îl înghite pe cel mic. . Istoria ocupării ţării dv. de imperialismul italian în 1939 — a spus N. S. Hruşciov — este un exemplu tipic al politicii de jaf a marilor puteri imperialiste faţă de ţările mici. După ce a arătat că poporul albanez, păşind pe calea dezvoltării socialiste, a cucerit, pentru prima oară în istoria sa de veacuri, o adevărată independenţă naţională, N. S. Hruşciov a continuat: Ţara dv. este un avanpost al socialismului în bazinul Mării Mediterane. Reacţiunea internaţională depune eforturi pentru a împiedica postorul dv. să construiască socialismul,mperialiştii nu se pot împăca de loc cu gîndul că aici, pe ţărmurile Adriaticii, poporul albanez, iubitor de libertate, în colaborare cu popoarele tuturor ţărilor socialiste, creează cu succes noua orînduire socială care îi aduce o viaţă fericită. Ei mai speră încă în restabilirea în Albania a vechilor rînduieli. Dar au dispărut pentru totdeauna vremurile cînd rechinii imperialişti puteau dicta Albaniei condiţiile lor. Unitatea şi coeziunea ţărilor lagărului socialist este o garanţie de nădejde a suveranităţii şi independenţei lor de stat. Cine va încerca să atenteze la frontierele Albaniei sau ale oricărei alte ţări socialiste, acela va avea de-a face cu întreaga forţă a marelui lagăr socialist. Poporul albanez poate fi ferm convins că tragedia din aprilie 1939 nu se va mai repeta niciodată. N. S. Hruşciov şi-a exprimat profundasatisfacţie pentru strînsele relaţii frăţeşti stabilite între Partidul Comunist al Uniunii Sovietice şi Partidul Muncii din Albania, care se dezvoltă şi se întăresc continuu. Partidul Muncii din Albania luptă cu consecvenţă şi hotărîre împotriva oricăror manifestări ale concepţiilor naţionaliste înguste şi împotriva subaprecierii principiilor şi legilor generale ale dezvoltării socialismului. El este un susţinător înflăcărat al unităţii mişcării comuniste internaţionale, al coeziunii ţărilor socialiste, el ţine sus măreţul steag al internaţionalismului proletar, duce o luptă consecventă pentru puritatea teoriei marxist-leniniste, împotriva revizionismului contemporan. Subliniind numeroasele acţiuni întreprinse de guvernele ţărilor socialiste în vederea destinderii încordării internaţionale şi soluţionării tuturor problemelor litigioase pe calea tratativelor, N. S. Hruşciov a subliniat că în prezent sunt îndreptate spre acelaşi ţel toate eforturile delegaţiei sovietice la conferinţa de la Geneva a miniştrilor Afacerilor Externe. Din nefericire, a spus N. S. Hruşciov, nu se poate constata că puterile occidentale năzuiesc spre rezolvarea problemelor internaţionale arzătoare. Propunerile puterilor occidentale în problema Berlinului prezentate la conferinţa de la Geneva de către domnul Herter, secretarul de Stat al S.U.A., de care am luat cunoştinţă, arată că autorii lor nu înţeleg just esenţa problemei şi ne pare rău că se situează pe această poziţie. Proiectul format din şapte puncte prezentat de domnul Herter nu cuprinde nici un element pentru tratative. La baza acestor propuneri nu se află dorinţa de a găsi o rezolvare justă pentru a obţine slăbirea încordării internaţionale, slăbire pe care o doresc atît de mult popoarele. Uniunea Sovietică doreşte sincer realizarea unei înţelegeri. Noi respingem, însă, principiul ca una din părţi să impună condiţiile sale celeilalte părţi. Acest principiu încearcă să-l impună miniştrilor Afacerilor Externe domnul Adenauer şi ministrul său al Afacerilor Externe, domnul Brentano, şi să se dezvolte pe baza principiilor coexistenţei paşnice. Ca întotdeauna ,guvernul nostru este gata să întreţină şi pe viitor cu Iugoslavia vecină relaţii pe linie de stat pe baza prieteniei reciproce, a egalităţii şi neamestecului în treburile interne. Poporul albanez este legat de poporul iugoslav printr-o prietenie strînsă, care îşi are rădăcinile în lupta împotriva duşmanilor comuni. Noi vom menţine întotdeauna această prietenie sinceră şi acei care încearcă să semene discordie între popoarele noastre frăţeşti vor suferi un eşec. Noi dorim de asemenea să întreţinem relaţii bune cu Italia şi Grecia. Considerăm că aceasta este în interesul reciproc al popoarelor noastre şi în interesul păcii. Totuşi, după cum ştiţi, neţinînd seama de avertismentul guvernului sovietic, al guvernului nostru, precum şi al altor ţări iubitoare de pace, guvernul italian şi-a dat recent consimţămîntul pentru amplasarea de baze de rachete americane pe teritoriul Italiei. Acelaşi lucru inten tovarăşului Ei spun: cu Uniunea Sovietică tratativele trebuie astfel duse : concesie pentru concesie. Dar aceasta este o abordare mercantilă. Cînd am elaborat propunerile noastre nu am abordat această problemă ca nişte negustori care fixează preţul „cerînd“ de trei ori mai scump, iar apoi se tocmesc şi îşi vînd marfa mult mai ieftin decit preţul pe care l-au fixat la începutul tîrguielii. Noi nu ducem tratative, a spus în continuare Hruşciov, pe baza principiului „concesie pentru concesie“. Nu avem de ce să facem anumite concesii, deoarece propunerile noastre nu au fost făcute în scop de tîrguială. Pornim de la faptul că trebuie găsite soluţii raţionale, care să nu aducă prejudicii nici uneia din părţi. N .S. Hruşciov a spus în continuare, că în ultimul timp în Germania ■ occidentală revanşarzii şi militariştii ridică tot mai mult capul. Şi oricît ar fi de ciudat, în aceste condiţii cercurile conducătoare din Franţa caută intens „să facă curte“ lui Adenauer, Germaniei occidentale. De altfel, această „curte“ originală este făcută într-un asemenea mod încît „curtezanii“ par să se jeneze de ceea ce fac. Această jenă este cu totul explicabilă. Cizma cazonă a Germaniei militariste a călcat nu o dată pămîntul Franţei. Francezii au vărsat mult singe, apărîndu-şi patria împotriva militariştilor prusaci, germani, iar în ochii multor mame franceze nu s-au uscat încă lacrimile vărsate pentru fiii şi fiicele lor exterminaţi de cotropitorii hitlerişti. Oamenii de stat şi politici din Franţa de astăzi cunosc, fireşte, toate acestea nu mai puţin decit noi, decit întreaga lume. De aceea, spun ei, facem aceasta nu numai în interesul Franţei, ci şi în interesul tuturor ţârilor iubitoare de pace, inclusiv în interesul Uniunii Sovietice. Ei judecă aproximativ în felul următor: Germania este un stat puternic, care are un mare potenţial industrial şi mari rezerve umane. Iit războaiele trecute germanii s-au dovedit a fi soldaţi îndîrjiţi. De aceea, pentru a asigura securitatea Europei, francezii ar trebui să se apropie de Republica Federala Germană, s-o includă în cadrul forţelor N.A.T.O., şi să înzestreze Germania occidentală’i cu toate tipurile de arme. Ce se poate spune în legătură cu aceste planuri? In primul rînd, eie dovedesc lipsă de perspicacitate din partea acelor oameni de stat care se consolează cu asemenea raţionamente. Trebuie să ţinem seama, a arătat N. S. Hruşciov, de faptul că Germania reprezintă într-adevăr un stat puternic. Dar, din punct de vedere militar, acesta este totodată un stat foarte periculos. In cursul celor două războaie precedente militariștii germani au dovedit ce nenorociri imense pot pricinui vecinilor lor. Dacă pornim de la acest fapt absolut real, concluzia trebuie să fie cu totul alta decît cea a oamenilor de stat care determină politica Franţei de astăzi Ţinînd seama de toate acestea, trebuie să luăm măsuri ca Germania să nu se dezvolte pe calea militarismului, ca să nu aibă loc o încurajare a tendinţelor revanşarde care se observă în Germania occidentală. O asemenea politică ar fi justă şi s-ar bucura din partea noastră de înţelegere şi sprijin. Cine garantează, se întreabă N. S. Hruşciov, că actuala Germanie occidentală, dacă la ea predomină forţele militariste şi revanşarde, nu va păşi pe urmele Germaniei hitleriste? Nu ar fi oare mai just să presupunem contrariul? Priviţi cine deţine în prezent poziţii-cheie în R. F. Germană, cine sînt cei numiţi în funcţii de conducere — sînt în mare parte aceiaşi oameni care l-au sprijinit activ pe Hitler, care îl considerau zeul lor. Sînt cunoscuţi, de pildă, prin acţiunile lor sîngeroase, ministrul de Război al R. F. Germane, Strauss, generalul Speidel, ambasadorul Germaniei occidentale la Washington, Grewe, care reprezintă R. F. Germană la conferinţa de la Geneva a miniştrilor Afacerilor Externe. Presa vest-germană relatează că în numărul din septembrie 1941 al revistei fasciste „Monatshefte für Ausswärtige Politik“, acelaşi Grewe scria că atacul hitlerist împotriva Uniunii Sovietice constituie „o misiune de importanţă istorică mondială“. El a cerut ca în războiul împotriva U.R.S.S. să se ignoreze obligaţiile juridice internaţionale şi să fie recunoscute drept „perimate“ normele dreptului internaţional. Se poate oare conta pe dragostea de pace a acestor oameni, pentru care normele dreptului internaţional reprezintă o noţiune perimată? Nu este oare prea primejdios jocul întreprins de oamenii de stat ai Franţei? Astăzi Germania occidentală acceptă o apropiere cu Franţa, dar ea are ne- ENVER ţionează să-l facă şi cercurile guvernante din Grecia. Crearea acestor baze agresive agravează situaţia în regiunea Peninsulei Balcanice şi a Adriaticii şi constituie o ameninţare directă a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a patriei noastre. In faţa acestei stări de lucruri, noi nu putem să stăm cu mîinile încrucişate. Noi declarăm în mod deschis că, dacă şi Grecia va urma această cale primejdioasă, aceasta va determina guvernul Uniunii Sovietice şi guvernul nostru să cadă de acord asupra amplasării în ţara noastră a bazelor pentru rachete îndreptate împotriva Italiei şi Greciei, pentru a apăra libertatea şi independenţa patriei noastre şi a poporului nostru, precum şi inviolabilitatea lagărului nostru socialist. Guvernul nostru speră că guvernele acestor ţări vor ţine seama de interesele supreme ale popoarelor lor şi ale menţinerii păcii, şi nu vor păşi pe o asemenea cale funestă. Partidul şi guvernul nostru salută din toată inima propunerea de o însemnătate atît de mare făcută de N. S. Hruşciov, ca zona Balcanilor şi a Adriaticii să fie voie de aceasta pentru ca, sprijinindu-se pe Franţa, să-şi întărească forţele, să se înarmeze. Cînd acest lucru va fi realizat, Germania occidentală va întrece Franţa şi sub raport militar. Poate oare o ţară slabă să impună restricţii unei ţări mai puternice? Desigur că nu. Prin urmare, atunci Franţa nu va mai fi aceea care va controla Germania, ci Franţa va fi la cheremul Republicii Federale Germane. Lucrurile stau astfel: înainte Germania a încercat să-şi subordoneze Franţa printr-un război, iar acum oamenii de stat francezi ajută ei înşişi pe revanşarzii vest-germani să aducă aceste planuri la îndeplinire. Suntem credincioşi principiilor luptei pentru pace şi vom căuta cu perseverenţă să obţinem ca atît Germania occidentala, cît şi Germania răsăriteană să se dezvolte pe cale paşnică. Atît poporul german, cît şi popoarele tuturor ţărilor iubitoare de pace sirs vital interesate în aceasta. Guvernul Uniunii Sovietice şi guvernul Republicii Populare Albania au declarat cu deplin temei că crearea de baze americane pentru rachete pe teritoriul Italiei urmăreşte scopuri exclusiv agresive şi, se înţelege, sîntem datori să tragem concluziile necesare din aceasta. Declarăm că dacă Grecia va urma acelaşi drum periculos, aceasta va sili guvernul Uniunii Sovietice şi guvernul Albaniei să cadă de acord asupra amplasării pe pămîritul albanez de baze pentru rachete îndreptate împotriva Italiei şi Greciei. Sîntem datori să fim extrem de vigilenţi. întărirea continuă a puterii economice, unitatea şi coeziunea lagărului socialist constituie garanţia hotărîtoare a păcii şi securităţii popoarelor. De mult Balcanii erau consideraţi drept butoiul cu pulbere al Europei. In prezent, în legătură cu instaurarea puterii populare în majoritatea ţărilor * * * 4 HODJA transformată într-o zonă a păcii, în care să nu existe arma atomică. Guvernul albanez declară că propunerea făcută de N. S. Hruşciov are un caracter pe deplin realist şi actual şi că el este gata să înceapă tratative cu toate guvernele interesate pentru ca zona Balcanilor şi a Adriaticii, întreaga zonă a Mării Mediterane să fie în întregime transformată îrrtr-o zonă fără arme atomice şi fără rachete. Credem, a spus în încheiere Enver Hodja, că a sosit timpul de a traduce în viaţă propunerea guvernului Republicii Populare Romîne cu privire la convocarea unei conferinţe a şefilor de guverne ale statelor balcanice. Sperăm că toate guvernele ţărilor din bazinul Mării Mediterane, dîndu-şi seama de întreaga primejdie pe care o prezintă pentru popoarele lor amplasarea de baze atomice şi de rachete în diferite ţări din această zonă, îşi vor uni eforturile şi vor ajunge la o înţelegere în scopul înlăturării acestei primejdii serioase, luîndu-şi angajamentul comun de a nu amplasa pe teritoriile lor baze atomice şi de rachete balcanice şi constituirea lagărului mondial socialist, situaţia s-a schimbat aici în mod radical. Ţările socialiste constituie un factor important al păcii în Balcani. Uniunea Sovietică, toate ţările socialiste sînt de părere că aici, în Balcani, popoarele trebuie să lupte pentru ca pe pămîntul Balcanilor şi în Bazinul AŢării Mediterane să nu existe baze pentru rachete, să nu fie stocate arme atomice. Implicit s-ar deschide calea spre instaurarea unei paci trainice în această regiune şi transformarea ei intr-o zonă în care să nu existe arma atomică şi baze pentru rachete. Acum aproape doi ani, tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele Consiliui de Miniştri al Republicii Populare Române, a propus organizarea unei conferinţe a reprezentanţilor ţărilor balcanice la nivelul primilor miniştri, pentru a examina problema întăririi păcii în Balcani. Această propunere a găsit un ecou fierbinte în inimile tuturor popoarelor din Peninsula Balcanică. Din păcate, propunerea tovarăşului Chivu Stoica nu a găsit sprijin din partea cercurilor conducătoare din ţările nesocialiste din Peninsula Balcanică, care pun interesele , lor de clasă mai presus de interesele naţionale ale ţarilor lor, mai presus de interesele popoarelor. N. S. Hruşciov, a arătat în încheiere că tratativele pe care delegaţia de partid şi guvernamentală sovietică le-a dus cu conducătorii Republicii Populare Albania în cursul vizitei în Albania, au decurs într-o atmosferă de cordialitate, prietenie frăţească* *şi au scos la iveala deplina unitate a punctelor de vedere în toate problemele discutate. Declaraţia comună a delegaţiilor de partid şi guvernamentale ale celor două ţări, semnată în urma tratativelor, va contribui la o şi mai mare întărire a prieteniei şi colaborări frăţeşti dintre Albania şi Uniunea Sovietică. * N. S. HRUȘCIOV ’1 Conferinţa de la Geneva a miniştrilor de Externe IN ŞEDINŢA plenara de sîmbătă a Conferinţei miniştrilor Afacerilor Externe, A. A. Gromiko, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., a expus o seama de importante considerente în problema Berlinului, subliniind esenţa propunerilor sovietice în această problema. In întreaga Germanie - a arătat şeful delegaţiei sovietice - au avut loc în ultimii 14 ani schimbări care au înlăturat însăşi baza acordurilor celor patru puteri cu privire la Berlin. Singurul lucru care nu a suferit schimbări în aceşti ani este regimul de ocupaţie din Berlinul occidental. Din punct de vedere statal, politic şi economic, partea occidentală a oraşului a devenit acum o insula pe teritoriul R.D.G., în jurul căreia se dezvoltă şi se întăreşte deja de zece ani un nou stat german - Republica Democrată Germană. Regimul de ocupaţie în Germania a fost de mult depăşit de viață, viaţa a şters împărţirea Germaniei pe zone de ocupaţie, a devenit de mult de domeniul trecutului mecanismul de control al aliaţilor pentru Germania, mecanism care avea ca una din verigi statutul cvadripartit al Berlinului In prezent este necesar să se înlăture situaţia anormala existentă în care Berlinul occidental, ca urmare a menţinerii artificiale a regimului de ocupaţie, este folosit de puterile N.A.J.O., inclusiv R.F.G., şi de unele cercuri extremiste din Germania occidentala, pentru desfăşurarea unei activităţi subversive şi a unei propagande duşmănoase împotriva U.R.S.S., R.D.G. şi a altor ţâri socialiste. Situaţia periculoasă din Berlin este complicată şi de faptul că cele trei puteri de GENEVA (Agerpres). — Corespondenţă specială : Cea de-a patra săptămînă a Conferinţei de la Geneva începe luni 1 iunie printr-o nouă şedinţă neoficială, care continuă convorbirile particulare de simbătă seara de după dineul oferit de ministrul Afacerilor Externe sovietic. Şedinţa va avea loc la reşedinţa lui A. A. Gromiko. Din comentariile corespondenţilor occidentali cu privire la rezultatele celor trei săptămîni de discuţii de pînă acum, reiese că celor trei puteri occidentale le este tot mai greu să-şi apere poziţiile, care nu corespund cîtuşi de puţin actualei situaţii internaţionale. Comentatorul agenţiei americane „United Press International“, care constată că, pînă acum, evoluţia conferinţei de la Geneva este nefavorabilă Occidentului, consideră că participarea delegaţiei R.D. Germane la conferinţă reprezintă un „punct pierdut“ pentru cele trei puteri occidentale, care, pînă acum, s-au încăpăţînat să nu recunoască guvernul acestei ţări. De asemenea, însuşi faptul că conferinţa a trecut acum la studierea uneia din problemele cele mai importante — problema Berlinului — este considerat drept un nou punct pierdut pentru Occident, care, după ocupaţie, amplasîndu-şi trupe în centrul R.D.G., consideră posibil să ignoreze acest stat, guvernul lui, legile lui. Autorităţile militare din S.U.A., Anglia şi Franţa menţin în Berlinul occidental puterea nelimitată care le permite să ţină sub control viaţa obştească, politică, economică şi culturală a acestei părţi a oraşului. Nu este oare momentul - a întrebat A. A. Gromîko - să recunoaştem ca nejustificat amestecul în treburile interne ale germanilor şi să renunţăm la acest amestec ? După părerea guvernului sovietic, acest moment a sosit de mult. Referindu-se la propunerile puterilor occidentale referitoare la Berlin, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S. a arătat că ele sînt de la un capăt la altul inacceptabile. Planul celor trei puteri are drept scop să permanentizeze ocupaţia în Berlinul occidental şi s-o extindă asupra Berlinului răsăritean smulgîndu-l Republicii Democrate Germane. După ce a expus pe scurt esenţa propunerilor sovietice în problema Berlinului, A. A. Gromîko a spus : Guvernul sovietic porneşte de la principiul că pot şi trebuie să fie elaborate garanţii pentru existenţa independentă şi liberă a oraşului liber Berlinul occidental şi pentru relaţiile lui neîngrădite atît cu ţările din Est cît şi cu cele din Vest. Stipulaţiile cu privire la garantarea statutului de oraş liber ar putea să fie expuse într-un document special semnat de cele patru puteri. A. A. Gromîko a amintit că guvernul R. D. Germane, după cum a declarat deja oficial, este dispus ca, în ce îl priveşte, cum se ştie, s-a străduit prin „planul pachet“ să lege această problemă de alte chestiuni internaţionale mai complicate. La Geneva se acordă importanţă declaraţiilor făcute de purtătorul de cuvînt al delegaţiei R.D. Germane în cadrul unei conferinţe de presă, care sublinia, la sfîrşitul săptămânii trecute, că „planul pachet occidental" poate fi considerat „înmormîntat" după discursurile rostite în şedinţa de la 30 mai de Lioyd şi Couve de Murville. Intr-adevăr, şi corespondenţii occidentali subliniază că cei doi miniştri occidentali au fost siliţi să recunoască, în declaraţiile lor, caracterul „anormal“ al ocupaţiei militare a Berlinului occidental, raportat la actuala situaţie din Germania. Inconsistenţa poziţiei occidentale, de împiedicare a rezolvării problemei Berlinului, reiese, de pildă, şi dintr-un comentariu al agenţiei Associated Press, care recunoaşte că Berlinul occidental constituie centrul unor activităţi anti-sovietice ale „războiului rece“. Euimerînd măsurile pe care ar fi siliţi să le adopte occidentalii pe măsură ce evoluează discutarea problemei Berlinului, corespondentul acestei agenţii scrie: „S-ar putea include să garanteze Berlinului occidental statutul de oraş liber şi legături libere cu lupea exterioară. Pentru supravegherea respectării statutului de oraş liber va fi probabil necesar să se creeze un organ special - o comisie permanentă alcătuită din reprezentanţii celor patru puteri şi R. D. Germane; aceasta nu trebuie să aibă vreo funcţie administrativă sau executivă, de competenţa ei fiind doar să supravegheze ca toate părţile interesate să respecte cu stricteţe şi neabătut statutul de oraş liber al Berlinului occidental şi să fie asigurată independenţa acestuia. Lichidarea regimului de ocupaţie în Berlinul occidental nu ar ştirbi interesele, nu ar afecta prestigiul nici unuia din statele interesate şi nu ar crea avantaje unilaterale nici uneia din părţi. Totodată, dezvoltarea Berlinului occidental ca oraş liber demilitarizat îi va asigura o economie stabilă şi echilibrată. A. A. Gromîko a subliniat că crearea oraşului liber este o hotărîre provizorie, pentru perioada pînă la unificarea Germaniei şi constituirea unui stat german unic. Totodată, acest pas ar aduce un folos evident cauzei unificării Germaniei. După părerea părţii sovietice - părere care, după cum se ştie, este sprijnită de guvernul şi populaţia R. D. Germane, de pături largi ale populaţiei R. F. Germane, precum şi de oamenii iubitori de pace de pretutindeni - cel mai bine ar fi ca problema Berlinului să fie rezolvată în cadrul Tratatului de pace cu Germania în cazul realizării unui acord asupra acestui tratat, printre aceste măsuri mutarea postului de radio Rias din Berlinul occidental sau moderarea tonului programelor sate, care transmit în Europa răsăriteană numeroase emisiuni antisovietice. De asemenea, puterile occidentale ar putea forţa reţeaua de organizaţii de spionaj anticomuniste să-şi mute operaţiile din Berlinul occidental“. În contrast cu atitudinea mai lucidă a unor corespondenţi, care constată că unele din poziţiile puterilor occidentale sînt cu neputinţă de apărat, continuă să se relevetonul rigid al delegaţiei vest-germane, care-şi continuă încercările de a sabota tratativele, căutînd să lase impresia că orice progres e imposibil. Purtătorul de cuvînt al delegaţiei vest-germane considera astfel, sîmibătă seara, că ar putea declara că „nu s-a manifestat o apropiere a punctelor de vedere“. Semnificativ este faptul că pe aceste poziţii începe să se contureze o izolare a delegaţiei vest-germane. Comentatorul agenţiei americane United Press International, care nici el nu a putut fi învinuit pînă acum de exagerări favorabile progreselor conferinţei, scria duminică seara că „Cea de-a patra săptămînă a conferinţei începe pe o notă de optimism prudent“ LA 30 mai au început la Helsinki, tratativele intre U.R.S.S. şi Finlanda, in vederea încheierii unui acord pe termen lung cu privire la schimbul reciproc de mărfuri pe anii 1961 — 1965. ANASTAS MIROVAN ALES PREŞEDINTE DE ONOARE Al FEDERAŢIEI INTERNAŢIONALE DE AVIAŢIE MOSCOVA 31 (Agerpres). TASS transmite : La 30 mai, la recepţia cu prilejul încheierii celei de-a 52-a conferinţa generale a Federaţiei internaţionale de aviaţie, Jacqueline Cochran (S.U.A.), preşedintele federaţiei, a propus ca Anastas Mikovan să fie ales preşedinte de onoare al Federaţiei internaţionale de aviaţie. Participanţii la conferinţă au primit această propunere cu aplauze furtunoase. Anastas Mikovan a mulţumit pentru atenţie şi a spus că se va strădui să răsplătească încrederea ce i-a fost acordată. POLIŢIA greacă a interzis, la 31 mai, toate manifestările publice organizate cu prilejul aniversării a 18 ani de la actul eroic al lui Manois Glezos, care a smuls drapelul cu zvastica de pe Acropole, in timpul ocupaţiei germane a Greciei. LA 30 mai a fost semnat la Moscova protocolul cu privire la schimbul de mărfuri dintre U.R.S.S. și Danemarca în perioada de la 1 iunie a.c. pînă la 31 mai 1961, precum și un acord de plăți. COPIII sînt viitorul lumii, speranţa şi fericirea popoarelor. La iniţiativa „Federaţiei Democrate Internaţionale a Femeilor“ s-a inaugurat, în urmă cu ani, „Ziua internaţională a copilului“, zi închinată luptei pentru ocrotirea vieţii şi sănătăţii copiilor, pentru alungarea norilor care întunecă seninătatea copilăriei. O declaraţie a Organizaţiei mondiale pentru problemele ocrotirii sănătăţii, arată că două treimi din copiii de pe întreg globul trăiesc în condiţii îngrozitoare. Din datele UNESCO, publicate în ziare, reiese că peste 250 milioane copii nu au posibilitatea de a învăţa la şcoală. Oare există părinte pe glob căruia să nu i se stringă inima cînd ia cunoştinţă de aceste date ? Oare există părinte pe glob căruia să nu i se înnegureze fruntea cînd citeşte ştiri despre efectele educaţiei „comicsurilor“, despre creşterea criminalităţii in rindul copiilor şi tineretului din ţările occidentale, despre proporţiile catastrofale ale mortalităţii infantile în ţările slab dezvoltate, supuse cruntului regim de exploatare colonială ? Nu poate exista un adevărat părinte care să nu urmărească plin de îngrijorare efectele uneltirilor acelora care vor să folosească energia nucleară pentru infectarea aerului şi apei, să pregătească, prin intermediul bombelor nucleare, noi masacre în masă! Şi, fără îndoială, nu poate exista părinte iubitor, a cărui inimă să nu tresalte de bucurie şi a cărui frunte să nu se însenineze cînd ia cunoştinţă de grija faţă de copii în ţările socialiste. In Uniunea Sovietică şi în celelalte ţări socialiste educaţia copiilor este o principală preocupare a intregului popor. Nimic nu este precupeţit pentru ca ei să crească sănătoşi, viguroşi să se bucure de viaţă. De aceea, „Ziua internaţională a copilului“ se înscrie printre cele mai frumoase zile tradiţionale de luptă pentru pace şi democraţie, pentru un viitor luminos DE O PARTE... • Peste 40.000 de medici pediatri veghează in U.R.S.S. asupra sănătăţii copiilor Mai mult de 75.000 tabere de pionieri, şi sanatorii pentru copii stau la dispoziţia acestora in timpul vacantei de vară . In viitorii 7 ani, numărul creşelor şi grădiniţelor de copii se va dubla şi ele vor fi frecventate de peste 6 milioane de copii de virstă preşcolară. Numărul elevilor din şcoli va creşte de la 30 milioane in 1958 la 38—40 milioane in 1965. In comparaţie cu anul 1949, numărul elevilor şcolilor elementare din Pekin a crescut de 2,5 ori, iar al elevilor şcolilor medii de peste 5 ori. 9 Anul acesta, in R. P. Polonă îşi vor petrece vacanţa in colonii, tabere şi case de odihnă, 900.000 copii, cu 40.000 mai mulţi decit anul trecut. 9 Editura cehoslovacă de literatură pentru copii, ale cărei cărţi au fost distinse la Expoziţia Internaţională de la Bruxelles cu „Marele Premiu", a împlinit recent zece ani de activitate. In acest răstimp, editura a tipărit aproape 30 milioane exemplare cărţi pentru copii . In 1944 existau in R. P. Bulgaria numai patru secţii de pediatrie cu 219 paturi, 3 sanatorii pentru copii, 4 case de naştere şi 3 crese. In anii puterii populare, numărul secţiilor de pediatrie a crescut la 125, cu 3.553 paturi, iar numărul sanatoriilor pentru copii la II, cu 1975 paturi. Au fost înfiinţate 6 spitale pentru copii, cu 335 paturi. In prezent funcţionează 10 case ale mamei şi copilului cu 1.000 paturi, 150 de creşe cu 6.380 paturi. Au fost înfiinţate 647 creşe sezoniere, cu 16.000 locuri etc. • Din bugetul de stat pe anul 1959 al R. P. Albania sunt alocaţi pentru copii (alocaţii familiale, ajutoare pentru copii, tabere de pionieri, grădiniţe etc.) 1.420.000.000 lei. PALATUL pionierilor din Iirevan, capitala R.SS. Armene, a primit oaspeți din Africa și Asia. Copiii se prind cu ei In joc. * Pag. a 3-a ZI DE LUPTA A MUNCITORIMII BELGIENE BRUXELLES 31 (Agerpres). — TASS transmite : La 29 mai, în Belgia, la chemarea Confederaţiei Generale a Muncii, a Partidului Comunist şi a numeroase organizaţii ale Partidului Socialist, a fost organizată o zi de luptă. Zeci de mii de oameni ai muncii au ieşit pe străzi pentru a-şi exprima protestul împotriva închiderii întreprinderilor şi împotriva concedierilor. In toată ţara au avut loc mari mitinguri şi demonstraţii de protest împotriva şomajului crescînd. O amploare deosebit de mare au căpătat acţiunile muncitorilor din regiunea Liege — cea mai importantă regiune industrială din Belgia. LA Praga a fost semnat un protocol cu privire la schimbul de mărfuri între Cehoslovacia și India pe 1959. In cadrul acestui protocol, volumul schimburilor comerciale dintre cele două tari va fi sporit simţitor. ASTAZI IN PARLAMENTUL INDONEZIAN ARE LOC UN NOU SCRUTIN PRIVIND REINTRODUCEREA CONSTITUŢIEI DIN 1745 DJAKARTA 31 (Agerpres). — După cum relatează agenţia France Presse, la 30 mai în parlamentul Indoneziei a fost pusă la vot propunerea preşedintelui Sukarno de a se reintroduce Constituţia din anul 1945, care a fost în vigoare pînă în anul 1950. Din cei 474 de votanţi, 269 s-au pronunţat pentru reintroducerea Constituţiei. Această propunere este sprijinită de Partidul Naţional şi de Partidul Comunist din Indonezia. 199 de deputaţi au votat contra. Pentru adoptarea Constituţiei din 1945 este necesar să se obţină două treimi din totalul voturilor, adică 316 voturi pentru. La 1 iunie urmează să se desfăşoare cel de-al doilea scrutin. ...m\ • Cel mai înalt ritm din lume de creştere a criminalităţii este înregistrat în S.U.A. Intr-o declaraţie a ministrului american al justiţiei, Rogers, se preciza că faţă de situaţia de acum 25 de ani ritmul de creştere a criminalităţii în S.U.A. a fost de 100 la sută. Rogers a ţinut să sublinieze creşterea criminalităţii şi a numărului de delicte de tot felul în rîndurile iinc- DE ^LT4 rolului. 53 la sută din cei arestaţi în SILA, pentru jafuri şi furturi sînt tineri sub 18 ani. • 2.100.000 de copii din Coreea de sud sunt bolnavi de tuberculoză — relatează agenţia Habrin Thonsin din Seul. • Ziarul Uruguayan „Tribuna Popular“ constata deunăzi că, în America Latină, din fiecare mie de nemnăscuţi mor 111. O mortalitate infantilă atît de ridicată, sublinia ziarul, se explică în special prin alimentaţia insuficientă, mizeria generală şi nivelul cultural scăzut. • In estul Nigeriei, anunţa agenţia Reuter, comerţul de copii se practică pe scară largă. Poliţia este informată că băieţi şi fete în vîrstă de 7—15 ani, sînt răpiţi pentru a fi vînduţi sau închiriaţi plantatorilor de cacao sau patronilor caselor de toleranţă. • După cum relatează ziarul „France Soir“, autorităţile italiene sînt alarmate de exportul de copii din Italia în Statele Unite, care se practică tot mai intens în ultimul timp. Potrivit informaţiilor primite de autorităţile italiene, în Statele Unite funcţionează o adevărată „bursă de copii“. Misiţii care se ocupă cu plasarea copiilor fac vizite dese în Italia, mai ales la orfelinate, unde de multe ori obţin „mama“ pe un preţ de nimic, ca şi familiilor cu mulţi copii din Italia de Sud, şi în special din Sicilia, unde mizeria este endemică. Multe mame care nu îşi mai pot întreţine copiii se văd ne-voite să-i vîndă. RIHPU81 DESCHIDEREA CELUI DE-AL IV-LEA TIRG INTERNAŢIONAL Al CĂRŢII DE LA VARŞOVIA VARŞOVIA 31 (Agerpres). — Corespondentul Agerpres transmite: In Palatul Culturii şi Ştiinţei din Varşovia s-a deschis la 30 mai cel de-al IV-lea Tirg internaţional al cărţii. La această importantă manifestare culturală internaţională iau parte 26 de ţări din Europa, Asia, Africa, America de nord şi America de sud. Pentru prima oară participă la Tifogul internaţional al cărţii de la Varşovia, R. P. Romina, R. P. Bulgaria, Brazilia, R. K Albania, Suedia, Norvegia şi Danemarca. O DELEGAŢIE A R.P.D COREENE A PLECAT IN R. P. CHINEZA PHENIAN 31 (Agerpres). — China Nouă transmite : La 30 mai, o delegaţie a R.P.D. Coreene, formată din 32 de membri şi condusă de Ten Ir Len, vicepreşedinte al Cabinetului de Miniştri al R.P.D. Coreene, a părăsit oraşul Phenian, pierind spre R. P. Chineză, pentru o vizită de 20 de zile. Membrii delegaţiei vor studia diferitele ramuri ale industriei R. P. Chineze. LA MOSCOVA a fost dat publicităţii un comunicat în care se arată că, la 30 mai, Vladimir Semionov, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S., și Mohamed A. El-Kimi, ambasadorul H4.ll., au procedat la schimbul instrumentelor de ratificare a acordului cu privire la organizarea legăturilor maritime permanente între porturile uniunii Sovietice și Republicii Arabe Unite, acord semnat la 18 septembrie 1956 la Cairo. IN oraşul Dubna, din apropierea Moscovei, continuă lucrările celei de-a casca sesiuni a Consiliului ştiinţific al Institutului Unificat de Cercetări nucleare. „COMITETUL pentru adoptarea de măsuri concrete de luptă împotriva războiului nuclear“ a organizat, la 30 mai, în faţa clădirii ambasadei vestgermane de la Londra, o demonstraţie în semn de protest împotriva construirii bazei pentru lansarea rachetelor de la Dortmund (Germania occidentală). UN avion militar britanic a căzut in apropiere de Khartum (Sudan). Pe bordul avionului se găseau 32 de persoane. din presa de ieri . La 30 mai a fost semnată la Tirana declaraţia comună a delegaţiilor de partid şi guvernamentale ale R P. Albania şi U.R.S.S. In seara zilei de 30 mai, Comitetul Central al Partidului Muncii din Albania şi Consiliul de Miniştri al R. P. Albania au oferit o recepţie în cinstea delegaţiei de partid şi guvernamentale a U.R.S.S., condusă de N. s. Hruşciov. • La 30 mai, in clădirea Consiliului popular al oraşului Tirana, a avut loc ceremonia conferirii titlului de cetăţean de onoare al oraşului Tirana, tovarăşului Nikita Sergheevici Hruşciov. Oaspeţii sovietici au mers apoi pe bulevardul Stalin, unde tovarăşul N. S. Hruşciov a sădit în parc doi puieţi în amintirea vizitării Tiranei. La 29 mai, împuterniciţi ai R. D. Germane au rămas cancelarului îi la Germane, K. Adenauer, un mesaj din partea lui Walter Ulbricht, primvicepreședinte al Consiliului de Ministri al R. D. Germane. In mesajul său, Walter Ulbricht repetă propunerea cu privire la semnarea unui pact de neagresiune intre cele doua state germane, prezentată de ei in numele guvernului R. D. Germane. La Bonn a avut loc, la 30 mai, semnarea acordului dintre guvernul U.R.S.S. şi guvernul R. F. Germană cu privirela schimbul cultural, ştiinţific şi tehnic.