Informatia Bucureştiului, august 1959 (Anul 7, nr. 1856-1885)
1959-07-28 / nr. 1856
Pag. a 2-a» Vă informăm despre: Activitatea cercetătorilor de folclor LA INVITAŢIA Institutului de folclor şi a Comisiei naţionale a R.P.R. pentru U.N.E.S.C.O., va ■avea loc luna viitoare, la Sinaia, — după cum am mai anunţat — a 12-a conferinţă a Consiliului internaţional de muzică populară. In întîmpinarea acestui eveniment și, mai ales, în cinstea celei de-a 15-a aniversări a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist, colectivul institutului desfășoară o vie activitate. • Institutul va face, astfel, să apară in curindun număr festiv al „Revistei de folclor", ale cărei articole şi studii tratează îndeosebi despre dezvoltarea folcloristicei noastre şi a folclorului românesc in cei 15 ani de la eliberare. Revista cuprinde, de asemenea, citeva studii de specialitate semnate de savanţi străini, dintre care unii vor participa la conferinţă. • Cercetătorii institutului au pregătit cele cinci comunicări pe care le vor prezenta In cadrul conferinţei: „Creaţia de cântece noi In R.P.R.“, „Tradiţie şi inovaţie In folclor„Despre cercetarea instrumentelor muzicale in R.P.R.“, „Baza instrumentală a stilului muzical din Năsăud“ şi „Tradiţie şi inovaţie In repertoriul muzical nupţial“. Au fost pregătite, in acelaşi timp, ilustrările pe bandă de magnetofon, cu filme şi diapozitive. • In colaborare cu Casa centrală a creaţiei populare, institutul a pregătit un volum de cintece populare, inspirate din viaţa nouă a patriei noastre. Volumul va apare in Editura muzicală a Uniunii Compozitorilor din R.P.R. In colaborare cu Casa de discuri „Electrecord“ au fost realizate citeva discuri de folclor. • Sub tipar se află o broşură destinată prezentării Institutului de folclor, concepţiei şi metodelor de lucru folosite de cercetătorii noştri, precum şi realizărilor institutului. Ea va apare — in limbile rusă, engleză, franteză şi germană — in Editura in limbi străine. • Se fac pregătiri in vederea organizării excursiei folclorice care se va desfăşura in regiunea Statin, dind participanţilor străini la conferinţă posibilitatea să ia contact cu satul românesc şi să urmărească metodele de cercetare pe teren ale folcloriştilor români. Au loc, de asemenea, pregătiri in vederea programelor folclorice care vor fi organizate la Sinaia, cu concursul unor cîntăreţi de muzică populară din diferite regiuni ale ţării. 9 Pe lingă pregătirea conferinţei Consiliului internaţional de muzică populară, activitatea folcloriştilor noştri se desfăşoară, paralel, pe diferite alte planuri. Cercetători ai institutului au urmărit desfăşurarea fazei regionale a celui de al 4-lea concurs al artiştilor amatori, urmind ca, după încheierea faze finale, unele dintre cele mai bune formaţii, care vor prezenta programe caracteristice regiunilor respective şi interpretate la un înalt nivel artistic. Să fie invitate la institut in vederea unor înregistrări pe bandă de magnetofon. „ Recent, au fost invitaţi la institut lăutari din raionul Segarcea (regiunea Craiova), binecunoscuţi in părţile locului, realizindu-se, in înregistrări pe bandă, o important culegere de cintece bătrineşti (balade) din regiune. 9 De curind, o echipă de folclorişti a întreprins cercetări in regiunea Constanţa, urmărind problemele cintecului nou in prima regiune a ţării complet colectivizată. 9 In prezent are loc o altă deplasare pe teren, pentru cercetarea folclorului din zona muncitorească Reşiţa.Specialiştii vor urmări aici tradiţia cintecului popular muncitoresc şi dezvoltarea in ultimii ani a vieţii artistice. V. I. Şişcov: Romanul mohorît“ este opera de bază a scriitorului sovietic V. I. Şişkov, cunoscut la noi şi prin romanul său istoric „Emelian Pugaciov“. Lucrare de largă respiraţie, cuprinzînd un vast material faptic, romanul reuşeşte să creeze o amplă frescă a societăţii ruse de la sfirşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, folosindu-se de istoria ascensiunii şi decadenţei unei familii de bogătaşi din Siberia, a familiei Gromov. Pe scurt, firul epic este următorul: Danilo Gromov, apărut de nu se ştie unde pe meleagurile siberiene, îşi lasă averea dobîndită prin crimă și jaf fiului său Piotr — negustor. Personajul principal al romanului, Prohor Gromov, este fiul acestuia din urmă. Natură puternică şi impulsivă, veşnic în conflict cu mediul înconjurător, singurul deziderat al lui Prohor va fi acela de a stăpîni, de a domina. Frămîntat de pasiuni devorante, ce îi ameninţă cariera şi averea, nu se va da în lături nici de la cele mai odioase fărădelegi pentru a învinge. Distrugînd în el tot ce e omenesc, orice pornire care nu-i aduce nici un folos material, Prohor reuşeşte să ajungă unul dintre cei mai mari industriaşi siberieni, în a cărui întreprindere lucrează, crîncen asupriţi, mii de muncitori. Ruina financiară, ce nu întîrzie să vină, atrage după sine şi sinuciderea lui Prohor. Dar oricît ar fi de sugestivă şi „Fluviul mohorît“ semnificativă pieirea lui Gromov, nu numai istoria lui a urmărit s-o înfăţişeze autorul. Puterii întunericului, putere reprezentată în roman de familia Gromovilor, i se opune forţa din ce în ce mai puternică a clasei muncitoare. Şi chiar dacă greva a fost înăbuşită printr-un masacru, şi chiar dacă prin g grevă s-a obţinut numai o palidă îmbunătăţire, lupta nu a încetat. Odată cu creşterea capitalului lui Gromov, creşte şi conştiinţa muncitorilor exploataţi în întreprinderile lui. Aspecte dintre cele mai variate ale luptei împotriva asupritorilor se oglindesc în roman. Viaţa deportaţilor, a populaţiilor nomade, in contrast cu moravurile înalţilor demnitari din Petersburg şi Moscova, apare un roman, deşi episodic, cu o deosebită pregnanţă. Delimitîndu-se la aspecte izolate, la un număr restrîns de personaje, autorul reuşeşte să creeze un tablou de amploare al vieţii întregii Rusii ţariste. Primele trei părţi ale romanului sînt dedicate analizei destinelor particulare ale personajelor principale, Incepînd cu partea a patra autorul conduce toate firele spre albia evenimentelor sociale. Dezvăluirea sensurilor sociale ale evenimentelor, portretizarea colorată a personajelor, fac ca lectura romanului „Fluviul mohorît" să fie antrenantă și instructivă M. BARAS Manifestări S. R. S.C. Siptimba aceasta în sila Lectoratului Central din stat, Biserica Amzei nr. 5-7, manifestările se desfăşoară după următorul program : ani la ora 19, conf. univ. Emu Boldan, prodecanul Facultăţii de Filologie de la Universitatea „C. I. Partion" vorbeşte despre: „Theodor Neculuţă — poetul muncitor“. Dutine, la ora 19, în ciclul ,,A 13-a aniversare a eliberării patriei noastre" are loc conferinţa „Economia Republicii PopulareRomâne la 15 ani de la eliberare“. Va vorbi Costin Murgescu, director adjunct al Institutului de Cercetări Economice al Academiei R.P.R. • Joi la ora 18, ziaristul Sergiu Verona prezintă conferinţa „Probleme actuale ale situaţiei internaţionale. Tratativele miniştrilor Afacerilor Externe de la Geneva“. # In ciclul „Anatomia Şi fiziologia corpului omenesc“ vineri la ora 19, prof. univ. Emil Repciuc va vorbi despre „Ce învăţăminte putem trage cunoscînd anatomia şi fiziologia corpului omenesc“. • Sîmbătă tot la ora 18, dr. Cristian Ghenea va ţine conferinţa intitulată „Ştiinţa despre preziceri, oracole şi ghicit". • Duminică la ora 11, în cadrul ciclului „Să ne cunoaştem patria“, asistent univ. Ion Popovici va vorbi despre „Colţuri pitoreşti ale patriei noastre". INFORMATIA whaf a BEB&tslaam i Sesiuni ale sfaturilor populare raionale In raionul V. I. Lenin In cea de a XX-a sesiune, deputaţii sfatului popular al raionului V. I. Lenin au discutat despre felul trt care îşi desfăşoară activitatea unităţile sanitare şi cadrele medicale din raion, pentru ocrotirea sănătăţii populaţiei In ultimul an numărul circumscripţiilor medicale de pe teritoriul raionului au crescut de la 23 la 35, aceasta dind posibilitatea oamenilor muncii să fie deserviţi în condiţiur fi mult mai bune. Policlinicile au fost întărite prin crearea unor servicii noi, încadrate cu cadre de specialitate şi dotate cu utilaje moderne. Ca urmare a creşterii stării de salubritate a raionului (pavaje, extinderea reţelei de apă şi canalizare, , crearea de spaţii verzi prin desfiinţarea maidanelor etc.) cit şi datorită măsurilor sanitare luate, îmbolnăvirile prin boli contagioase au scăzut simţitor. In 1958, de pildă, au fost de 7 ori mai puţine cazuri de paralizie infantilă ca în 1957, iar în primul semestru al acestui an nu s-a mai înregistrat nici un caz. Scăderi asemănătoare sunt şi la alte boli. In general cazurile de îmbolnăvire în cuprinsul raionului au fost în 1958 cu 31 la sută mai mici faţă de1957. . Marea majoritate a cadrelor sanitare dau dovadă de multă dragoste şi perseverenţă în îndeplinirea sarcinii de cinste de a veghea la apărarea sănătăţii oamenilor muncii. Felul în care au muncit în lunile februarie şi mar- i tie, în timpul epidemiei de gripă, de- I monstrează'ş‘ acest lucru Raportul prezentat de comitetul executiv alt «şi 'deputaţii care au luat parte la liatuţlî au 'subliniat, pe lingă realizările obţinute, şi o serie de sp*suri şi greutăţi ce mai dăinuie în sectorul sanitar. Unele circumscripţii şi policlinici mai funcţionează încă în localuri necoraspunzatoare, iar dotarea tot ca bl,foflăre şi aparate nu este încă suficientă. Aspectul exterior * al clădirilor cit şi al curţilor unor u- I nităţi sanitare, printre care Spitalul Brincovenesc, Dispensarul de copii din şoseaua Alexandriei, Centrul antivenerian din str. Izvor, cer mai multă îngrijire,linele cadre medicale — ca, de pildă, Ernestina Taller, din circumscripţia 109, Ida Regleanu, de la uzinele „Mao Tze-dun“, C. Niţescu, din circumscripţia 102, I. Chitibura, din circumscripţia 98, Ipcar, din circumscripţia 107 şi alţii — mai manifestă atitudini nejuste faţă de bolnavi. Unii medici de circumscripţie îndrumă cu prea multă uşurinţă spre policlinici pe bolnavi, în loc să-i consulte şi să le prescrie tratamentul în cadrul circumscripţiei. Deputaţii şi raportul comitetului executiv au subliniat în mod deosebit preocuparea secţiei sanitare pentru organizarea asistenţei medicale in Întreprindeţi. Dispensarele de Intreprindere au fost dotate cu mobilier, aparatură, instrumentar şi cadre medicale bine pregătite. Dacă pină nu de mult controlul medical periodic al muncitorilor nu se efectua cu regularitate, acum s-au luat măsuri ca acest control să se facă In condiţiuni mult mai bune şi In mod regulat. In cadrul sesiunii a fost scoasă în evidenţă contribuţia pe care comisia permanentă de sănătate publică a adus-o în studierea unor probleme legate de asistenţa medicală cît şi aportul unor deputaţi în antrenarea maselor la acţiunile sanitare. Printre aceştia se numără Teodora Mihalache, Maria Abulănesei, C. Niculescu, Ion Sulea, Ion Vlad şi alţii. Numeroşi cetăţeni au fost instruiţi în problemele sanitare prin cursurile G.P.A.S. şi grupele sanitare organizate în colaborare cu Crucea Roşie. In încheierea sesiunii, deputaţii au adoptat o serie de hotărîri menite să ducă la continua îmbunătăţire a asistenţei medicale în cadrul raionului IMAGINE DIN BUCUREŞTI: Pe cheiul Dîmboviţei Foto E. CSIKOŞ ! In raionul I. V. Stalin in cadrul recentei sesiuni a sfatului popular I. V. Stalin, deputaţii au dezbătut raportul comitetului executiv privind activitatea întreprinderii de administraţie locativă şi a întreprinderii raionale de construcţii şi reparaţii, în semestrul I al anului în curs. Analizînd îndeplinirea planului de producţie al I.R.C.R., raportul a arătat că el a fost realizat în proporţie de 101,6 la sută. La construcţii montaj (reparaţii capitale) s-au executat 45 lucrări , s-au executat un număr de 325 lucrări de reparaţii curente la imobilele naţionalizate etc. Datorită supravegherii şi controlului organizat al execuţiei lucrărilor, calitatea acestora a înregistrat un progres continuu. O sarcină principală a I.A.L. — îndeplinirea planului de încasări de chirii — a fost realizată în proporţie de 103,2 la sută. La buna întreţinere şi gospodărire a fondului de locuinţe au fost antrenaţi în număr mare şi locatarii, care au adus o contribuţie importantă prin executarea, din proprie iniţiativă, a unor lucrări de reparaţii. In discuţiile care s-au desfăşurat, deputaţii au făcut propuneri pentru îmbunătățirea muncii și lichidarea lipsurilor care mai există in activitatea celor două întreprinderi. Materiale primite în cadrul concursului nostru „Bucureşteanul în al 15-lea, an de’la eliberare“ Iubesc, deopotrivă, cartea şi munca... Era timpul primului. Pe arşiţa phdogoritoarmpa hinului cuptor am poposit Id Ulhul ditijSectarele de muncă ale gospodăriei agricole de stat[pantelimonă firma, prinsa strigaa, mană laconic':' „Sectorul 6 Martie . Nici ţipenie de om. Puţin istovit de drum, m-am aşezat pe o bancă, in faţa uneia dintre clădiri. Pe uşa deschisă se vedeau citeva şiruri de mese. Din partea cealaltă, un ţăran, puţin de statură, cu faţa ascunsă sub borurile mari ale unei pălării de paie, se îndreptă către mine. Zimbea. Ochii străluceau ghiduş, intr-un continuu neastimnăr. I-am recunoscut. Era Marin .Căpăţină, unul din vechii muncitori aigospodăriei. Aflase că am venit şi se grăbea să mă intimpine. Ne-am bucurat de revedere. Scoase un scaundin bucătărie şi se aşternu la vorbă ! . . ..Avem aici, la muncă voluntară, elevi ai şcolilor medii. Unii simnt ,de la „Mihai Viteazul“, alţii de la „Elena Sirbu“, de la Şcoală greacă, de la şcoala medie, nr. 8. Sunt peste 70. Şi flăcăi şi fete, unul,şi unul, şi . toţi lucrează cu orip/iă rar iptiUită. Cum au venit, . cum ,s-au şi. împărţit pe . brigăzi. Care mai de care se întrece nn o realiza cil mai mult şi cit mai bine. La roate au obţinut nota. zece. — Uite-i, se întorc da. la muncă ! Arşi de soare, veselit tinerii s-au strini roată In jurul funtunii. Apoi, la masă... Abia in cantonamentul organizat in incinta şcolii din comună, am putut sta de vorbă, cu ei. Cu mindrie au vorbit“ tinerii despre roadele muţicii lor, concretizate ir. cantităţile de fructe, legume şi zarzavaturi recoltate. Azi au cules mazăre şi au muncit bine depăşind cu mult angajamentul luat. De altfel, ca şi ieri la culesul caiselor. Mai greu a mers, cu două pile in urmă, la prăşitul viţei. Lipsa de experienţă n - a putut fi înlocuită cu entuziasmul şi dragostea lor de muncă. Mi-au povestit cum şi-au folosit timpul liber. Au în-,văţat cântece patriotice, au organizat serate artistice, jocuri instructive şi distractive. Au încropit şi un mic campionat de fotbal. La şedinţele de analiză ale celor trei brigăzi de muncă se discută cum a lucrat fiecare elev. Cei mai buni dintre ei sunt cunoscuţi în întreaga tabără. Ii aflu şi eu: din brigada initia, Dan Cruceru, Rodica Ciobescu şi Ligia Mazăre. Din brigada a doua s-au evidenţiat Doreta Dumitrescu, Gheorghe Caragiorghiopol, Stavros Papadopol şi Angela Veliu; din brigada a treia sunt mai des evidenţiaţi elevii Cornel Preoteasa, Mihai Barbu, Lucian Marinescu şi Dorina Pop. Toţi sunt membri ai Uniunii Tineretului Muncitor. Profesorul Nicolae Matei, directorul şcolii elementare din comuna Vobroieşti, şi directorul taberei era încă pe cimp. In centrul comunei mi-a ieşit In cale alt grup de elevi. In finnte, profesorul Mircea B Baldovin de la şcoala medie „Mihai Viteazul". Veneau spre cantonament. Tovarăşul Baldovii nu mai conteneşte povestindu-mi despre toate. La uin moment dat, se opreşte şi îmi spune cu ironie la adresa directorului gospodăriei: „Dacă eu aş fi fost directorul gospodăriei, aş fi venit măcar o dată să văd ce fac copiii aceştia ! Fiindcă, să ştiţi, s-au realizat multe“. Scoase grăbit un carneţel din care îmi citi: „S-au cules 7.500 kg caise, 450 kg fasole, 418 kg zmeură, 220 kg roşii, mazăre de pe o suprafaţă de 6.000 mp; s-au prăşit castraveţii de pe o suprafaţă de 6.476 mp, viţă pe o suprafaţă de 0.148 mp, vinete pe 16.630 mp, ardei pe 4.156 mp, morcovi pe 6.435 mp ete." Ne despărţim. Comportarea elevilor şi rezultatele obţinute de ei sunt oglinda fidelă a educaţiei căpătate în şcoală. Elevii ştiu să preţuiască şi munca şi cartea. BEDROS BEDROSIAN instructor al comitetului raional P.M.R. „23 August". Un J ♦ ■M-4 4 HHMH-M-f-fr-»now numar al revistei ilustrate £ „Uniunea Sovietică“ £ Si numărul 7 (113), pe luna X Iulie, al revistei ilustrate A „Uniunea Sovietică" (ediția în J limba romînă) atrage pe citi- + tor prin varietatea sumarului, 4 prin caracterul proaspăt al X diferitelor fotoreportaje, prin *■ bogăţia de domenii despre X care tratează materialele, oferind o imagine de caleidos- scop asupra vieţii şi muncii X oamenilor sovietici. Actualitatea internaţională X este prezentată în acest nu- f mar prin materialele consa- X erate Festivalului mondial al +• tineretului de la Viena, prin scurtele comentarii de politi- X că externă, ca şi prin imagi- nile fotografice ale unor eve- X nimente la ordinea zilei. Dintre reportajele cuprinse X în revistă menţionăm cel X despre o brigadă de muncă comunistă, cel intitulat „Mai aproape de pămînt“, cuprin- 4 zînd amănunte despre învă- X ţămîntul agrotehnic mediu şi superior din U.R.S.S., ca şi fotoreportajele sugestiv intitulate „Despre dragoste" „Patrula cutreieră oraşul“, „S din 280.000“ şi „Strada tinerilor căsătoriţi“. Probleme deosebit de actuale privind relaţiile economice internaţionale sunt dezbătute în chip viu în amplul grupaj purtînd titlul „Realitatea şi perspectivele" şi în interviul acordat revistei de către N. S. Patolicev, ministrul Comerţului Exterior al U.R.S.S Ca în fiecare număr, sunt prezente şi de astă dată ru- pricile obişnuite de artă, X sport, varietăţi şi noutăţi teh- nico-ştiinţifice, umor (două â- X muzante pagini de caricaturi) 4 ş.a.m.d. X STRADA NOASTRACînd nu eşti singur... (Urmare din pag. 1a) era aşa de cătrănit. Oamenii de la primărie s-au dus pe aci-ncolo şi le-am pierdut urma. N-a mai venit nici tinul ...A trecut şi războiul. N-am mai auzit nici de Farkas, nici de Dumitrescu-Militari. S-au dus unde a dus imitu' iapa. N-au cărat pogoanele după ei, că n-aveau cum. Erau colea. Pe o parte a uliţii, se înşirau casele noastre. Pe cealaltă, tot măturoaiele. Ca-n sihlă. Ei, şi acum cîţiva ani, iacă văd înotând prin glod nişte maşini. Înjurau şoferii de se încreţea pielea pe tine. „Ce maidan e ăsta ?“. „Care maidan, tovarăşe ? Stradă. Strada noastră, Apusului“. „Ei, bătu-te-ar norocu’, că glumeţ mai eşti". I-a trecut necazul. Da' pîn’ă nu i-am arătat plăcuţa pe care scria „Strada Apusului“ nu m-a crezut. „Da' mult aţi căutat pînă aţi găsit raia’ ăsta ?“ Zicea că or să se construiască locuinţe. „Pe credit, măi frate“. „Şi cine o să vină ?“. „Păi tot oameni, de. Nişte ceferişti, instalatori...“. Au cărat mereu la materiale şi, în toamnă, iaca măturoaiele de pe cimpul lui Farkaş, palancă, se săpau fundaţiile. Instalatorii şi ceferiştii, oameni de treabă. Ne cam sîcîiau însă întrebările. „Pavaje?“. „Nu e“. „Da’ lumină electrică „Nici“. Da’ tot unul din ei, om cu cap: „Lasă că se face. Doar sîntem mulţi. Punem umărul şi răzbim noi”. Cînd s-au mutat am început să ne gindim intr-altfel. Grădinilor din curţile caselor le prna ploaia. Da’ strada . Vezi că acum îi ziceam stradă. Ba s-au schimbat iar numerele la case. Mie mi-au pus 87. Şi cînd te gîndeşti că avusesem numărul I... Ne tot gîndeam: cu ce să începem ? „Cu apa, zice unul. Să tragem apă“. „Lasă că mai putem aştepta. Avem puţuri. Cu lumina stăm prost“. „Ba cu radioticarea, sărea altul. Ce, nu trebuie?“. Ei, şi toate astea, în capul meu toate. „Nea Constantine, dumneata eşti deputat, de. Păi vrei să fii ca primarele de acum treizeci de ani ?“. Du-te la sfat, fă cerere, vorbeşte cu preşedintele şi uite că într-o zi am avut lumină electrică. Toţi vecinii au pus mina să înfigem stîlpii în pămînt. Intr-o săptâmînă, gata, ardeau becurile pe stradă. Păi dacă eram mulţi... ...Uite, aşa ne-am luat de la una la alta. După lumină electrică, hai să facem radioficare. Am făcut-o şi pe asta. Ba vecinul Povaliu şi l-a pus sub streaşină, de şcoală strada cu noaptea-n cap. Pe urmă, au venit de la sfat cu măsurătorile. Iar am intrat la idei. ,„Ce-o să fie, tovarăşe „Bulevard“. Mă duc la sfat, mă interesez. Aşa e: o să fie bulevard. Au venit şi au pavat jumătate de cale şi au făcut canale de scurgere a apei. Ce mai ? Bulevard de adevâratelea. De aici, alte treburi. Olaru, vecinul de la casa aia nouă, vine cu o propunere: „Să punem nişte co^^ paci, nea Constantine. Se poate bl^P îevard fără umbră ?“. Aşa că, iaca, am pus şi nişte copaci tineri Şi, uite aşa, odată cu strada asta care va să fie bulevard, parcă ne-ar fi strîns şi mai mult unii de alţii. Intr-o seară, trece Luchian cu feciorusău pe la fiecare casă. Luchian ăsta lucrează la fabrica de confecţii „Oh. Gheorghiu-Dej“. Se fudulea şi noi îi ţineam isonul: „A terminat fi-miu şcoala“. „Bravolui. Şi acum ?“. „Intră normator lafabrica mea“. „Vasăzică, te-a întrecut, vecine... Era vesel. Olaru a venit pe strada noastră lucrător. Şi acum e meşter. Fata lui Intea, mecanicul de la „9 Mai“, a terminat şcoala în cartierul nostru. Eh, n-o mai recunoşti : « „domnişoară“, lucrează la fabrica de confecţii şi dansează la serate. De, asta-i tinereţea. ...Ei, aşa e cu strada noastră. Gă deocamdată e numai stradă. Mai avem încă multe de făcut. Insă, nu ştiu cum să zic, ai curaj cînd nu eşti singur. O să avem şi bulevard^^ Flăcăul lui Luchian mă ia la stgu^B „Ce mare lucru, tovarăşe Constai^tin ? O să fie bulevard, şi gata. Ce te-i fi minunînd atîta, eu nu pricep“. Păi da, măi tovarăşe Luchian, ţie îţi vine uşor, căabia îţi mijeşte mustaţa. Eu am trecut însă de şaizeci. Şi pe urmă, dumneavoastră n-aţi avut numărul 1 la poartă. Este ?...* Ac Toate acestea mi le-a povestit Stelian Constantin, primul locuitor de pe strada Apusului, într-o zi cînd soarele scăpăta pe după acoperișurile caselor, îmbujorînd prunele din grădina casei cu numărul 87. Este ştiut că cinematografele vest-germane sunt inundate de filme americane. Nu de puţine ori s-au oglindit chiar în presa din Germania occidentală proteste împotriva acţiunii de pervertire a tineretului exercitată de majoritatea acestor filme, al căror subiect se inspiră din viaţa lumii interlope. Din cînd in cînd rulează , şi in SU A. un film vest-german al cărui rol ,,educativ" nu este de loc mai prejos decit cel îndeplinit de filmele americane. De pildă, se anunţă că recent, la Los Angeles, a fost prezentată premiera filmului vest-german „Duşmanii”. Acţiunea filmului se petrece In Polonia, in preajma Celui de al doilea război mondial. Proprietarul unei uzine, un fascist german, are de făcut faţă ,,lipsei de bunăvoinţă“ a muncitorilor săi polonezi, care nu vor îsă recunoască meritele „binefăcătorului", lor şi-l silesc pe acesta să slugă, împreună cu familia sa, nu „Germania nazistă. Ajuns la granița Salvării", virtuosul fabricant exclamă patetic „Heil Hitler". Un aseimienea schimb de „valori culturale" arată că nici unul dintre parteneri nu rămâne dator celuilalt... DIN sumarul divers al revistei „Teatrul“ (nr. 7) este de reţinut înainte de toate silita de articole şi cronici consacrate unora din noile lucrări ale dramaturgiei noastre contemporane. După consideraţiile ,,Cu faţa spre actualitate” ale Margaretei Bărbuţă, în care se discută despre piesele ieşite recent de sub pana dramaturgilor, se citesc cu interes materialele seminate de Horia Bratu (despre „Surorile Jioga“ de H. Lovinescu), Emil Mândrie şi C. Paraschivescu (despre „Poarta" şi, respectiv, „Ferestre deschise” de Paul Everac), Florian Potra (despre comedia „Partea leului” de C. Teodoru) şi Mihai Crişan (despre piesa scriitoarei maghiare din R.P.R., Simon Magda „Nuntă mare“). De aici, ca şi din articolele ce dezbat problemele puse la al treilea Congres al scriitorilor sovietici (editorialul şi materialele semnate , de V. Pimenov şi Mihai Novicov), ca şi din sinteza asupra activităţii Teatrului Municipal, pe care o întreprinde Emil Riman la rubrica „Profiluri de teatre“ ca şi din alte articole, cronici, nişte, mărturii incluse în acest număr, apare limpede preocuparea redacţiei de a contribui la promovarea dramaturgiei de actualitate, care să abordeze de pe poziţii partinice, înaintate, problematica complexă a epocii noastre, oglindind la un nivel artistic tot mai înalt marile izbunzi ale constructorilor sofiajismului. Pe de altă parte, în combaterea ideologiei burgheze, revista „Teatrul“ e prezentă de astă dată printr-un incisiv comentariu „Ion şi cântăreaţa,, cheală“, în care Andrei Băleanu ostvăluie esenţa antiumană şi antiartistică a pretinsului avangardism al teatrului lui Eugene Ionesco. Consultările cu publicul, discuţiile dintre cititori şi scriitori sau dintre ascultători şi compozitori s-au bucurat — ori de cite ori au fost organizate — de un interes general, concluziile constituind reale învăţăminte şi pentru masele largi, şi pentru creatori. Schimbul acesta de păreri s-a arătat preţios şi la ultima şedinţă de lucru a artiştilor plastici, unde creatori, critici şi muncitori au discutat expoziţia tineretului. Un nimerit prilej de a organiza asemenea consultări îl constituie noile lucrări de pictură murală de la casele de cultură ale tineretului din Bucureşti. In această privinţă, semnalăm un început — timid deocamdată, dar care s-ar putea dezvolta, luînd amploare — : recentul număr al revistei „Arta plastică“, la rubrica „Discuţii pe marginea picturii monumentale“, publică, alături de părerile unor cunoscuţi critici de artă, articolul „Pictura murală se adresează marilor mase populare“, în care tov. Petre Trăistaru face — din punctul de vedere al privitorului obișnuit — o analiză a frescei de la casa de cultură a tineretului din raionul Olt, Gheorghiu-Dej. După terminarea tuturor lucrărilor de la casele de cultură ale tineretului din raioanele Griviţa Roşie, 23 August, Gh. Gheorghiu-Dej, T. Vladimirescu şi N. Bălcescu, conducerile caselor de cultură ar putea organiza — la fiecare casă în parte — discuţii la care să participe, în primul rînd, realizatorii picturilor murale şi beneficiarii acestor lucrări — tinerete care frecventează casele de cultură. Duminică seară, ciclul consacrat fruntaşilor scenei noastre a dedicat un medalion artistului poporului Kovács György. Actor, şi cetăţean, Kovács György duce o multilaterală activitate. Pe scena Teatrului Secuiesc de Stat din Tîrgu Mureş (deţinător al unui repertoriu ce cuprinde peste 100 roluri, de la clasicii dramaturgiei pînă la autorii contemporani), la Institutul de artă teatrală, ca autor dramatic, ca der TesM ~~ W ‘ Fotografia noastră a fost luată în timpul programului prezentat de orchestra de mandoline a cooperativei „Artă și precizie" la spitalul unificat „Colţea'i. , nnTy~t| ii ppdlar -orasenesi* el s‘este permanent “in 'i \? 0T fii putat irt sfat'rl popfflar orășenesc*, el mijlocul celor cărora Ic consacră"toate" forţele sale. Folosind un material ilustrativ bogat, emisiunea a reuşit să sublinieze aspectele principale din viaţa marelui actor, permiţind telespectatorilor să-l cigidască mai’ îndeaproape. La aceasta a contribuit de altfel intr-o măsură hotărîtoare , însăşi prezenţa lui Kovács György în studioul televiziunii.. Textul, realizat de Eva Dragomir, ne-a fost redat de talentata Elena Sereda, care s-a străduit să fie cit mai contunicativă. Să seadreseze, în același timp, atît telespectatorilor cît și oaspetelui. . cu Strada Plantelor este o strada liniştită cu circulaţie redusă, o stradă cu case bătrîneşti, străjuită de pomi patriarhali... Ce liniştit se trăieşte pe aici ! — îşi spune trecătorul. Îşi spune astfel, bineînţeles dacă n are ghinionul să treacă prin bapa porţii cil nr. 52 tocmai in toiul vreunui „schimb de focuri“ între proprietară, Alexandrina Plopeanu, şi chiriaşii ei. Şi asemenea dueluri verbale, care răsună pînă hăt departe, se aud, din păcate, des pe-aici. Şi totuşi, ani de zile în curtea aceasta a fost linişte. In apartamentul din fund, locatarii trăiau în pace şi înţelegere. Asta pîna intr-o zi din vara anului 1957, cînd casa a fost cumpărată de Alexandrina Plopeanu — actuala proprietară. Alexandrina Plopeanu este o femeie energică şi ambiţioasă. Cum a venit fiiţa sa cea nouă şi-a şi pus în gînd să se descotorosească de chiriaşii moşteniţi : funcţionarele Elena Gugeanu şi Elena Georgescu. In această acţiune n-a dat dovadă de prea multă fantezie. A întrebuinţat metodele pe care le-au folosit şi alţi proprietari cu surgii în încercarea de a smulge de la chiriaşii lor chirii mai mari decit cele legale sau a-i determina să se mute. Arsenalul este cunoscut: şicane de tot felul, insulte, mici mizerii şi abuzuri etc. In ajutor i-a venit însă şi serviciul de gospodăria locativă al sfatului popii- Iar din raionul 23 August, care i-a trecut In repartizare exclusivă dependinţele apartamentului. Deci, într-un apartament sunt trei locatari, dar dependinţele aparţin în exclusivitate doar unuia ! Cum să fi fost pare posibilă o asemenea rezolvare, lipsită de omenie ? — te întrebi din primul moment. Dacă ATITUDINI priveşti însă şi repartizarea nr. 48/3100, eliberată Elenei Georgescu la 5 ianuarie 1955, cu doi ani şi mai bine înaintea mutării soţilor Plopeanu, eşti şi mai uimit, deoarece în repartizarea acesteia este prevăzut accesul la dependinţe. Era de aşteptat ca S.G.L. laiu mai 23 August să controleze din neglijenţa cui a fost posibilă o asemenea dispoziţie contradictorie,şi să sancţioneze pe funcţionarul răspunzător. In loc de aceasta, S.G.L.-ul s-a mulţumit să contemple lupta de la distanţă (nu prea mare, căci este sittuat la douăzeci de metri depărtare)." În lupta s-a desfăşurat aprigă. Alexandrina Ploineanu, neavînd nici o ocupaţie, dispune de timp pentru a bate drumurile judecăţii. Are şi o spoială de cunoştinţe juridice, prinsă pesemne de la soţul ei, fost lucrător în justiţie, condamnat anul trecut pentru luare de mită la 12 ani închisoare. Pe baza experienţei recoltate alături de soţul sperţar, dumneaei învîrta tot felul de chichiţe avocăţeşti, punînd oamenii pe drumuri şi furînd tiu- pul autorităţilor, încercînd în van sa pună mina pe întregul imobil. De doi ani de zile duce Alexandrina Plopeanu un adevărat război al nervilor în imobilul dinstr. Plantelor nr. 52. De doi ani de zile chiriaşele ei lipsesc de la lucru tîrîte prin tribunale sau pe la comisii de împăciuire. După atîtea infringed, după atîtea respingeri de acţiune, Alexandrina Ploteanu s-ar fi putut contvinge că duce un război fără speranţe de izbînda Dar doamna proprietar se plictiseşte. Şi face „rezbel“. De doi ani face „rezbel“ ! Oare asemenea proprietari cu surgii nu pot fi puşi la locul lor, nu pot fi treziţi la realitate ? T. CARANFIL S U R G I I I Alte activităţi de deservire In centrele de spălătorie ale cooperativei „Deservirea“ a fost introdusă o nouă activitate: reparaţii lenjerie (care se execută atît la lenjeria adusă pentru spălat în cooperativă, cît şi la lenjeria spălată la domiciliu). Deocamdată, această activitate se execută la centrele din str. Mendeleev nr. 6 și str. Elefterie 27. Pe măsura cerințelor ea se va extinde Solicitarea personalului pentru prestarea serviciilor manuale se face la telefon nr. 14.24.32, cu 24 de ore înainte. i