Informatia Bucureştiului, octombrie 1959 (Anul 7, nr. 1913-1940)
1959-10-01 / nr. 1913
Paga 2- 5 X Artişti eprene, vor vizita in Luna prieteniei romîno-sovietice Emil Ghilele la Bucureşti a Moscova. Inprimăvara, anului 1933, s-a detlamarat primul concurs unional de interpretare muzicală. Pe estradă se perindau zeci de concurenţi, unii dintre ei fiind nume deja cunoscute, alţii , talente aflate, la debutul public. Cum se întimplă totdeauna in asemenea ipiprejurări, lunga paradă a participanţilor a obosit, treptat pe ascultători, şi atunci cind jerainicul a anunţat numele ultimuluiconcurent , Emil Ghilels, din Odesa„ născut . in 1916 — nimeni, nu a acordat o atenţie specială tinărului robust, cu faţa , calmă, care fără nici o urmă de nervozitate se îndrepta spre pian. Ce s-a intimplat după ce Ghilele s-a ridicat din faţa pianului ? Ne-o povesteşte criticul sovietic. D. Rabinovici, prezent in sală: „Publicul a sărit de , pe locuri şi a venit in faţa estradei pentru a vedea pe pianist. Chiar şi membrii juriului, care, după situaţia lor, ar fii trebuit să rămiîftă imparţiali, au ovaţionat pe Ghilele“. .A fost prima afirmare a pianistului de 17 ani, care avea să meargă apoi din succes in succes. In 1936 participă la concursul, internaţional de pian de la Viena. Obţine premiul al doilea, deşi marele pianist Emil von Sauer, fostul elev al, lui Liszt, ', declară că nu mai intilnise in ultimii 50 de ani un talent atit de sclipitor ca al lui Ghilels. Trei ani mai tirziu, dobindeste la Bruxelles premiul I, in cadrul concursului „Eugene Ysaye". Anii războiului abătut asupra Uniunii Sovietice restring vremelnic activitatea marelui pianist. După 1945, paralel cu activitatea pedagogică In cadrul conservatorului din Moscova (unde este titularul unei catedre de pian, încă din 1938, fiind coleg de cancelarie cu fostul său profesor, eminentul pedagog ■sovietic G. G. Ndgauz), Ghilels se afirmă in calitate de concertist atit in Uniunea Sovietică, cit și dincolo de hotarele ei. El este pretutindeni recunoscut ca una din cele mai puternice şi mai definite personalităţi ale pianisticei contemporane. Austria, Polonia, Anglia, R. D. Germană, S.U.A., Franţa (unde a obţinut premiul discului pentru înregistrarea concertului in sol minor de Saint-Saëns) sunt numai citeva din ţările in care acest pianist a apărut ca un ambasador strălucit al culturii sovietice. Emil Ghilelş este intr-adevăr o creaţie profund caracteristică vieţii artistice din Uniunea Sovietică. Natura dinamiţic ■şi- viguroasă a interpretărilor sale, seriozitatea concepţiei, supunerea virţi Jupţăi absolute ,ideilor esenţate .glas operei prezentate, conferă execuţiilr . Ghilels un caracter de autenticitate şi realism cu totul propriu, şi dotat cu o mare forţă de captare a auditoriului de stiluri a lui Emil Ghilels, nu pot să nu adere la aprecierea lui Eugine Ormandy, dirijorul Filarmonicii din Philadelphia, care, după ce-l acompaniase pe Emil Ghilels, a declarat: „Emil Ghilels este unul dintre cei mai mari pianişti pe care an avut cindva ocazia să-i ascult şi la ale căror concerte am avut ocazia să dirijez". Prezenţa lui Emil Ghilels in ţara noastră, cu prilejul Lunii prieteniei rondno-sovietice este un mare eveniment al vieţii artistice româneşti. După atiţia alţi pianişti sovietici care ne-au vizitat, in frunte cu marele Sviatoslav Richter — pe cit de egal in valoare lui Ghilels, pe, atit de deosebit ca temperament interpretativ — oaspetele nostru din acest început de stagiune vine să completeze pentru publicul nostru imaginea bogată a şcolii pianistice din marea ţară vecină şi prietenă, care se află fără îndoială pe primul plan al mişcării muzicale internaţionale, prin marele număr de talente pe care l-a dat iu numai două generaţii. Bach, Schubert, Ceaikovski, Kabalevsky, Debussy şi Scriabin sunt autorii pe care li vom asculta răsunind sub mina măiastră a lui Ghilels. De data aceasta, cntecul poate anticipa fără teama de a greşi asupra valorii concertului. Renumele interpretului o garantează. RADU GHECIU Cei ce cunosc din înregistrările pe discuri ale concertelor de Beethoven, Ceaikovski, Rahmaninov sau Saint- Saëns, bogăţia de mijloace şi varietatea i " PE SCURT • Astăzi are loc deschiderea oficială a stagiunii Teatrului .Țăndărică“, pe anul 1959—1960. Repertoriul noii stagiuni cuprinde alaturi de premierele „Isprăvile viteazului Heracle“, „Ala-bala portocala“ și „Păcală“, o serie de reluări din spectacolele stagiunii trecute. In prima jumătate a lunii octombrie va avea loc premiera noului spectacol „Punguţa cu doi bani" după piesa iVioricăi Filipoiu, cu versuri de Vero■ nica Porumbacu. Pentru adulţi, Teatrul „Ţăndărică“ va juca în continuare „Mina cu cinci degete“ de Mircea Grişati şi Alexandru Andy. Concertul simfonic anunţat de Casa Artiştilor pentru duminică 4 octombrie, orele 11, în sala Ateneului R. P. R., se amină pentru data de 18 noiembrie, orele 20, în aceeaşi sală. Biletele rămîn valabile. Academician profesor ANDREI RADULESCU ‘ Prezidiul Academiei R. P. Române şi Asociaţia Juriştilor din R. P. Romina anunţă cu profundă durere încetarea din viaţă a academicianului profesor Andrei Rădulescu, şeful colectivului de vechi drept românesc al Academiei R.P.R. Două programe pe teme economice Ultimele emisiuni economice au abordat probleme esenţiale : Cronica economică s-a ocupat de consfătuirile de producţie ca mijloc de participare a maselor la organizarea producţiei, iar Revista economică a prezentat concluziile trase pe marginea unui raid efectuat prin cîteva fabrici de ciment. Ele s-au menținut pe linia preocupării permanenta a emisiunilor economice, pentru popularizarea unor exemple pozitive în scopul unui util schimb de experiența. Se pare, de asemenea, ca emisiunile au un rol complementar, cronica fiind destinata dezbaterilor de ordin general. Poate şi de aceea optează pentru echivalentul radiofonic al editorialului, conferinţa. Cea pe care am ascultat-o noi, destinata consfătuirilor de productis, n-a găsit raportul cel mai judicios între teoretizarea problemei și exemplele ilustrative, acestea fiind insuficiente. Prin aceasta prizma, tema care cu osebire oferea exemplificări, a fost sărăcită. Revista economică și-a trimis reporterii prin cîteva fabrici de ciment din ,țara pentru a prezenta ascultătorilor aspecte ale luptei pentru reducerea preţului de cost în aceasta ramura importantă a sectorului de construcţii. Confuziile raidului au subliniat că muncitorii, fie că e vorba de ce£ din tînăra şi moderna fabrică de la Bicaz, sau de cei de la bâtrîna fabrică brăileană care la 70 de ani de existența îşi trăieşte a doua tinereţe, caută cu perseverenţa şi găsesc noi căi pentru reducerea preţului de cost şi mărirea productivităţii muncii, urmind indicaţiile plenarelor C.C. al P.M.R. Concluziile bogate ale raidului, desigur parte folositoare propriilor colective de unde au fost trase cît şi celorlalte umilire sau cu legaturi de producţie cu fabricile de ciment,, n-au avut însă corespondent in tratarea radiofonică. De asta data emisiunea a neglijat reportajul colorat şi interviul o-,erativ în favoarea simplei relatări fi declaraţiei stereotipe. Credem ca varietatea radiofonică este un atribut indispensabil Revistei EConomce, pe care de altfel singură și l-a însumat de la început. L. SI. Concursul organizat de zbctrul nostru „ CUMSTEff B7CIESSnini ! • In fotografia noastră, prima locomotivă de tren care a circulat în Romînia pe linia Bucureşti-Giurgiu. Unde se află astăzi ? Cunoaşte) cea mai veche şi cea mai nouă gară bucureşteană ? (10 puncte) . In ce an şi unde a fost sărbătorită pentru prima oară In Bucureşti Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc — 1 Mai ? (10 puncte) INFORMATIA Afilierea mai multor întreprinderi la un club duce la îmbunătăţirea muncii culturale La clubul „Morgetar’a Statului* s-au afiliat următoarele fabrici şi întreprinderi din împrejurimi Fabrica de timbre, Fabrica, de chibrituri, fabrica „Flora", întreprinderile „Metalica", „Utilaj chimic", „Cicoarea", „Ţesătoriile Reunite* şi „Butoiul". Afilierea a avut loc la începutul acestui an, iar rezultatele s-au văzut imediat. Strînsa colaborare între club şi comisiile munci culturale , din comitetele de întreprindere, sprijinul permanent, pe care organizaţiile de partid şi U.T.M. din întreprinderile-/ -afiniate- l-au- dat - ,clubului,s -aufăcut ca munca culturală sa fie simţitor îmbunătăţită. De pildă, fabrica „Butoiul", care înainte nu avea nici Un fel de activitate cultural-artistica, are în prezent o brigadă artistică de agitaţie care a şi prezentat primul său program. Clubul organzează ,lunar, în fiecare din întreprinderile afiliate, cite o conferinţă. La Fabrica de timbre şi la „Utilaj chimic", cu sprijinul cercurilor A.S.I.T. şi al cabinetelor tehnice, s-au organizat sesiuni ştiinţifice pe teme de producţie, ca.: etanşeitatea utilajelor chimice, folosirea raională a maşinilor etc. La fabrica „Flora" s-au ţinut conferinţele : „Despre productivitatea muncii şi reefucerea..preţului de cost", ,„Despre economii de materiale şi materii prime r ele. La „Monetaria Ştaifului" au avut loc conferinţe despre importan a fabricării în ţara noastră a cuzineţilor pentru tractoare, produs pe care altă dată îl importam. Clubul a organizat, de asemenea, un ciclu de conferinţe pe tema „Paginidin istoria oraşului Bucureşti", precum şi vizite la muzeele şi expoziţiile din Capitala ale muricitărilor din întreprinderile afiliate. In cele nouă întreprinderi afiliate clubului există opt brigăzi artistice de agitare, însumînd 75 de membri, şapte echipe de dansuri cu un număr de 65 dansatori, un cor de aproximativ 60 de persoame, o echipă de teatru cu zece membri şi o orchestră cu solişti. In urma afilierii,, echipele artistice au la dispoziţie sălile de repetiţie ale clubului, sala de spectacole, precum şi instructorii salariaţi ai clubului In ce priveşte aspectul financiar al afilierii, el a fost soluţionat prin contribuţia bănească pe care comitetele de întreprindere o varsă pentru bugetul clubului, contribuie ce este în funcţie de posbilităţile din fiecare întreprindere. Clubul „Monetariei Statului" îşi propune sa-şi intensifice activitatea. Astfel, vor fi iniţiate mai multe acţiuni la locul de muncă. Cu sprijinul cercurilor A.S.I.T., al cabinetelor tehnice şi al comisiei muncii, culturale din fiecare, comitet de întreprindere se vor organiza diverse manifestăripentru popularizarea metodelor înaintate de muncă, a succeselor obţinute de muncitori în lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie, pentru îmbunătăţirea calită ii produselor şi scăderea preţului de cost. Expoziţie a Teatrului Naţional prezentată în diferite întreprinderi Pentru a face cit mai larg cunoscuta în mase activitatea artistică a primei noastre icene, conducerea Teatrului Naţional ,,I. L. Caragiale“ a decis să organizeze pe lină în mai multe intreprinderi bucureştene expeziţia consacrată realizărilor teatrului în cei l6 ani de la eliberare. Astfel, panourile in fotografii, grafite, jfife, reproduceri, facsimile , fi documente, care înfăţişează dezvoltarea Teatrului• Naţional in anii puterii populare, pot fi expuse in zilele ,c urmează ca uzinele ,,23 August". In continuare, expoziţia va fi prezentată , in alte mari întreprinderi, ca de pilda uzinele :■ Republica“, ,, Semănătoarea“, Atelierele C.F.R. ,,Griviţa Roşie“ , altele. la uzinele „Timpuri Noi“ procentul de rebuturi poate şi trebuie să scadă. In planul de măsuri tehnico-organizatorice al uzinelor „Timpuri Noi" problema lichidării rebuturilor ocupă un loc de frunte. In acest sens, au fost pornite numeroase acţiuni menite să ridice nivelul tehnic al producţiei. Printre cele mai importante sunt cursurile de minim tehnic organizate pe întreaga uzină, introducerea unor metode noi de muncă, aplicarea celor mai raţionale tehnologii, extinderea normelor cu motivare tehnică etc. Roadele acestor măsuri se oglindesc în rezultatele obţinute anul acesta de colectivul uzinei. Planul de producţie pe primele opt luni ale anului, aost terminat cu opt zile mai devreme, iar procentul de rebuturi este în scădere faţă de 1958. Dacă urmărim situaţia rebuturilor de la secţia turnătorierotită, constatăm că ele au scăzut cu peste 27 la sută faţă de decembrie 1958, ca urmare a măsurilor luate de conducerea uzinei şi serviciul metalurgului-şef. Cu toate rezultatele pozitive obţinute pină acum, problema rebuturilor a rămas totuşi deschisă. Procentele mari înregistrate la unele piese arată că în organizarea procesului de turnare se mai manifestă serioase deficienţe să ne oprim la citeva din ele. E vorba, în primul rind, de lipsa de preocupare pentru introducerea unor metode noi. Elocvent in această privinţă este faptul că singurele metode noi de turnare aplicate in prezent sunt doar turnarea în ciorchine şi in cochili, şi aceasta numai la citeva repere. O situaţie cu totul nesatisfăcătoare, care va trebui să formeze obiec- ■ tul preocupărilor viitoare. O altă problemă care nu trebuie trecută cu vederea este cea a morilor pentru prepararea pământurilor. Ele nu asigură, de pildă, un amestec corespunzător şi nici umiditatea indicată. Asemenea utilaje nu-şi mai justifică astăzi cu nimic prezenţa, ele aducind chiar prejudicii bunei desfăşurări a proceselor de producţie. Rebuturile sunt determinate şi de lipsa la turnătoria de fontă a unui control organizat şi a unei opinii de masă pentru respectarea cu stricteţe a prescripţiunilor procesului tehnologic. Sunt turnători, ca de pildă tudor Joiţoiu şi Constantin Căuţiş sau cei din brigada lui Gheorghe Iliescu, pe fişele cărora figurează multe rebuturi datorate faptului că nu respectă totdeauna procesul tehnologic sau lucrează neatent. Asemenea atitudini trebuie combătute mai ales prin introducerea unei discipline și a unui control riguros din partea maiștrilor in respectarea tehnologiei de turnare. Rezultatele bune obţinute de brigăzile lui Vasile Alexandru, Iacob Dumitru şi alţii, dovedesc că există însemnate posibilităţi interne ca rebutul să fie învins. Recentele măsuri luate de serviciul metalurgului şef, ca: repartizarea unui muncitor cu înaltă calificare la fiecare brigadă şi numirea unui maistru la cubilouri, care să urmărească dozarea foniei vechi şi noi după prescripţiile stabilite, sint cît se poate de binevenite. Ele nu sint Insă suficiente. Paralel cu acestea se impun şi unele acţiuni îndreptate spre ridicarea calificării profesionale a turnătorilor Trebuie arătat că lupta hotărită contra rebuturilor se impune şi in alte secţii ale uzinelor „Timpuri Noi", ca, de exemplu in atelierul de forjă. Aici, datorită neatenţiei inginerului Ion Florea, şeful atelierului şi maistrului Nicolae Butucaru, a fost rebutat un mare număr de piese deoarece s-a întrebuinţat o matriţă neomologată. O asemenea scăpare este cu atit mai de neînţeles, cu cit nu este prima de acest fel, în luna iulie, lucrindu-se cu o matriţă degradată, s-au rebutat un însemnat număr de arbori cotiţi. Se înţelege de la sine că de pe urma superficialităţii de care a dat dovadă conducerea atelierului de forjă, au suferit şi celelalte sectoare ale uzinei, care au primit piesele cu mari intirzieri. Deşi cauzele care determină rebuturile diferă, in general, de la secţie la secţie, una ni se pare comună tuturor. Este vorba de nerespectarea procesului tehnologic. Un rol important în lichidarea acestei decienţe revine în general tehnicienilor din sectoare şi in deosebi maiştrilor. Urmărirea mai atentă din partea lor a respectării cu stricteţe a proceselor tehnologice şi iniţierea unor forme locale de ridicare a calificării unor muncitori sunt măsuri care vor contribui în mare măsură la înlăturarea rebuturilor. In acelaşi timp, conducerea uzinei trebuie să ia măsuri pentru asigurarea întreţinerii unor utilaje şi chiar de înlocuire a acelora necorespunzătoare (e vorba în primul rind de morire pentru prepararea păminturilor). Pe linia întăririi disciplinei in muncă şi, mai ales, pentru crearea unei opinii de masă împotriva neglijenţei şi a altor cauze care determină rebuturi, un rol important revine organizaţiei de partid, care are datoria să analizeze temeinic această situaţie şi să antreneze întregul colectiv in frunte,cu comuniştii, la înlăturarea deficienţelor semnalate. D. LAZARESCU Ce măsuri aţi luat în ultima vreme pentru îmbunătăţirea deservirii populaţiei ? (Urmare din pag. 1 a) Activitatea de încăpuţare a fost extinsă, astfel incit în momentul de faţă toate centrele de reparaţii sunt obligate să primească, spre executare, asemenea , lucrări, atit cu talpa din piele, cît şi cu talpa din crep şi mi- a croporos. In centrelede comandă ara organizat un concurs de creare a unor noi modele de încălţăminte pentru toamnă. Ele au şi fost prezentate în cadrul unei expoziţii, iar acum sunt puse la dispoziţia clienţilor. Pentru cei ce doresc să-şi execute încălţăminte după modelele proprii, vom deschide încă un centru de comandă după modelul celui existent." Tovarăşul DUMITRU IOSIF preşedintele Uniunii Prestări Servicii „Măsurile luate de uniunea noastră au mers în primul rind pe linia măririi numărului de unităţi, astfel ca pină la sfîrşitul anului să ajungem să avem 514 centre de prestări servicii pentru populaţie In afara acestei preocupări, am căutat să introducem unele activităţi noi, solicitate de populaţie. S-a deschis, astfel o unitate de frizerie-model pentru copii, s-au Introdus, in cadrul unităţilor, unele activităţi noi, ca reparaţii de rigle de calcul, ascuţit lame de ras meditaţii depanări radio etc. De asemenea, aş vrea să arăt tot ca o măsură îndreptată spre îmbunătăţirea deservirii populaţiei, faptul că în ultima vreme ne-am mărit exigenţa faţa de comportarea cooperatorilor în relaţiile cu cetăţenii. Constatînd că unii cooperatori de la unitatea nr. 66 a cooperativei „Higiena“, de la unitatea nr. 1 a cooperativei „Dentara", nu au avut o comportare civilizată faţă de unii clienţi, au fost aspru sancţionaţi.“ Tovarăşul MIHU MARTIN preşedintele Uniunii Metal-Chimie „Una din preocupările actuale ale uniunii noastre este amplasarea cît mai judicioasă a unităţilor in scopul organizării unei deserviri corespunzătoare a cetăţenilor din întregul oraş. O primă măsură pe care am luat-o a fost aceea ca noile unităţi să fie deschise în cartierele muncitoreşti Astfel, au fost înfiinţate şase centre de ceasornicărie în cartierele Bucureştii Noi, Ferentari, Crîngaşi etc. Am acordat o atenţie deosebită şi introducerii unor noi activităţi de deservire solicitate de populaţie. Astfel, în ultimul timp am început să ne ocupăm de întreţinerea frigiderelor produse de uzina „Clement Gottwald“, activitate pe care o exercităm atit în unităţile noastre, cît şi la domiciliul clienţilor." Papă mai Ini 8.8. HRUSCIDII in 8. 11. Opinia publică şi presa americană continuă să comenteze cu viu interes rezultatele vizitei WASHINGTON 1 (Agerpres). — TASS transmite: De la plecarea preşedintelui Consiliului de Miniştri al I.R.S.S. din Washington au trecut trei zile, insă interesul opiniei publice americane faţă de tot ce este legat de această vizită n-a slăbit cituşi de puţin. Informaţiile despre cuvântarea rostită de N. S. Hruşciov la mitingul oamenilor muncii din Moscova, despre conferinţa de presă, a preşedintelui Eisenhower, care a avut loc lunea trecută, ecourile presei mondiale în legătură cu comunicatul privitor la convorbirile dintre N. S. Hruşciov şi D. Eisenhower de la Camp David, continuă să ocupe un loc de frunte în paginile presei americane şi in programele radioului şi televiziunii americane. „Ceea ce au simţit majoritatea americanilor in cursul ultimei săptămîni şi ceea ce a simţit cea mai mare parte a omenirii, — este sentimentul de speranţă şi sentimentul de uşurare“ , scrie revista „Newsweek" comentînd rezultatele schimbului de păreri dintre N. S. Hruşciov şi D. Eisenhower. Aprecierea pozitivă a rezultatelor vizitei lui N. S. Hruşciov în America şi aprobarea cu care poporul american a primit propunerile U.R.S.S. privitoare la reglementarea paşnică a tuturor problemelor litigioase şi la normalizarea relaţiilor sovieto-amnericane, au stîrnit o serioasă nelinişte în rindul acelor cercuri din S.U.A. care continuă să militeze pentru continuarea „războiului rece" şi a cursei înarmărilor, împotriva trecerii la politica de coexistenţă paşnică a ţărilor socialiste şi capitaliste. Aceste cercuri depun o deosebită energie în încercările lor de a atenua influenţa pe care vizita lui N.S. Hruşciov o are asupra opiniei publice americane. Ele au pus acum în circulaţie „teza“ că rezultatele favorabile ale acestei vizite vor dura tot atât de puţin ca şi rezultatele întilnirii de la Geneva a şefilor guvernelor marilor puteri din vara anului 1955. Acest argument tras în mod vădit de păr nu are succes. Un bun răspuns la acest argument l-a dat ziarul „Christian Science Monitor“ care scrie intr-un articol de fond că în comparaţie cu anul 1955, astăzi există mult mai multe temeiuri pentru cele mai bune speranţe. „Climatul se schimbă, scrie ziarul. El însă nu se poate schimba peste noapte, lucru pe care l-au afirmat preşedintele Eisenhower şi premierul Hruşciov. Vizita a făcut să fie mai clară conştiinţa necesităţii şi posibilităţii coexistenţei paşnice, ceea ce poate deveni un început încurajator al eforturilor de a permanentiza schimbarea deja existentă a climatului". „Politica de pe poziţii de forţă şi politica războiului rece au intrat în impas“ — Scrie „TRYBUNA LUDU" — VARŞOVIA (Agerpres). — Într-un articol intitulat „Începutul“ ziarul „Trybuna Ludu“ comentează rezultatele vizitei lui N. S. Hruşciov în S.U.A. ......... 1 însăşi realizarea acestei vizite, serul , ziarul,şi desfăşurarea ei, au, constituit o mărturie grăitoare a faptuluică politicade pe poziţii de forţă îşi politica războiului rece au intrat în impas, că a început şi continuă un proces excepţional de favorabil păcii generale, procesul unor schimbări pe plan internaţional. Această vizită a creat posibilitatea unei cotituri care poate şi trebuie să se înfăptuiască treptat, încet, în cadrul acestei atmosfere noi, mai bune, pline de oxigenul înţelegerii reciproce. In Italia o mm pentru sistulffa de MittiliMalice cu n. r. chineza RO.-II.41 (Agerpres). La Roma a avut loc şedinţa anuală a Comitetului de conducere al Centrului naţional pentru dezvoltarea legăturlor cu China, la care au participat reprezentanţi de frunte ai opiniei publice italiene printre care fostul preşedinte al Consiliului de Miniştri Parr, senatorul comunist Terracini, senatorul independent Paraiore şi alţii în declaraţia adoptată la încheierea şedinţei se arată că in prezent este posibilă stabilirea grabnică de relaţii diplomatice intre Italia şi R.P. Chineză, ceea ce constituie o condiţie pentru întărirea relaţiilor economice reciproce dintre aceste două ţâri. Centrul naţional a adresat guvernului, parlamentului şi opiniei publice chemarea de a contribui la stabilirea de relaţii diplomatice cu Republica Populară Chineză. Declaraţiile unor personalităţi vest-germane OLLENHAUER , R. F. Germană să-şi aducă contribuţia la viitoarele tratative în legătură cu dezarmarea BONN (Agerpres). Luînd cuvîntul la 30 septembrie la Bonn, preşedintele partidului socialdemocrat, Ollenhauer, a cerut ca R.F. Germană , să-şi aducă contribuţia în cadrul viitoarelor tratative în legătură cu dezarmarea. Ollenhauer a declarat că R.F. Germană nu trebuie să se mulţumească cu rolul de „spectator dezinteresat". Vorbind despre problema Berlinului, Ollenhauer a declarat că „dacă se va ajunge la o înţelegere, şi se va progresa in domeniul dezarmării va fi foarte uşor să se reglementeze problemele politice". MENDE: Intîlnirea dintre N. S. Hrujciov şi D. Eisenhower — o experienţă reuşită BONN 1 (Agerpres). După cum transmite agenţia, D.P.A., preşedintele fracţiunii parlamentare a partidului, liber-democrat din R.F. Germană, Mende, a declarat marţi că intilnirea dintre N.S. Hruşciov, şi D. Eisenhower constituie o „experienţă reuşită“ care a arătat că nu au avut dreptate cei care de ani de zile se opun oricăror reinnnoiri in relaţiile internaţionale. Comunicatul cu privire la întrevederile dintre Eisenhower şi Segni WASHINGTON (Agerpres). După cum relatează agenţia France Presse, la 1 octombrie a fost dat publicităţii la Washington comunicatul cu privire la întrevederile care au avut loc intre preşedintele S.U.A., Eisenhower, şi primul ministru al Italiei, Antonio Segni. In acest comunicat se menţionează că preşedintele S.U.A. şi primul ministru al Italiei au căzut de acord asupra faptului că schimburile de vederi care au avut loc săptămîna trecută la Camp David intre preşedintele Eisenhower şi primul ministru al Uniunii Sovietice, N. S. Hruşciov, „s-au dovedit utile cauzei păcii". Comunicatul menţionează de asemenea că atit premierul italian şi preşedintele S.U.A., cît şi miniştrii lor de Externe, „şi-au reafirmat convingerea că trebuie depuse toate eforturile posibile pentru a se ajunge la o reducere a armamentelor in întreaga lutrie, in cadrul unui control si al unor garanții adecvate". In comunicat se arată că Eisenhower si Segni au afirmat din nou că „N.A.T.O. va rămine piatra unghiulară a politicii lor externe". In legătură cu apropiatele alegeri din statul Kerala DELHI 1 (Agerpres). — TASS transmite : După cum anunţă ziarul „Times of India“, la sesiunea Comitetului naţional al partidului Congresul Naţional Indian, care a avut loc la Chandigarh, s-a discutat neoficial situaţia în statul Kerala, în legătură cu apropiatele alegeri. După cum se ştie, preşedintele Republicii India a dat publicităţii la 31 iulie o proclamaţie cu privire la destituirea guvernului condus de comunişti în statul Kerala şi introducerea guvernării prezidenţiale. Tulburările provocate de către partidele de opoziţie au constituit pretextul pentru destituirea guvernului. Participanţii la sesiunea Comitetului naţional al partidului Congresul Naţional Indian, arată „Times of India“, au aprobat „colaborarea" stabilită în statul Kerala între organizaţiile locale ale partidului Congresul Naţional Indian, Partidului popularsocialist şi Ligii musulmane in scopul „luptei împotriva influenţei comuniste în stat“, in vederea apropiatelor alegeri pentru adunarea legislativă a statului Kerala. Telegramă Tovarăşului CEN 1 Vicepremier al Consiliului de Stat şi Ministru al Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze Pekin Cu prilejul celei de-a zecea aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, vă rog să primiţi, tovarăşe ministru, cele mai calde felicitări. Poporul român socoteşte un bun de mare preţ prietenia veşnică care-l leagă de poporul chinez şi întîmpină cu sincere sentimente frăţeşti succesele obţinute în construcţia socialismului în cei 10 ani care au trecut de la proclamarea Republicii Populare Chineze. Urez poporului chinez şi dv. personal, tovarăşe ministru, noi succese în aplicarea politicii R. P. Chineze de promovare a colaborării internaţionale şi apărare a păcii între popoare. avram Kunaciu Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Române In citeva rînduri ,lin citeva rinduri* ÎN ClTEVA RÎNDURi La 30 septembrie, N. S. Hruşciov, prim* secretar al C.C. al P.C.U.S, şi preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., şeful delegaţiei de partid şi guvernamentale a U.R.S.S. care c sosit la Pekin soveronităţile consacrate împlinirii a zece ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze, s-a întîlnît cu Mao Tze-dun, preşedintele C.C. al Partidului Comunist Chinez. Ei au avut o convorbire cordiala, prietenească. (Din presa de dimineaţa). LA 29 SEPTEMBRIE Ivan Bardin, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., a părăsit Moscova pe calea aerului, plecind la Stockholm, pentru a primi medalia de aur care i-a fost decernată de Academia de Ştiinţe tehnice din Suedia. Această medalie, care poartă numele savantului suedez Johann August Brimell, va fi înmuiată eminentului specialist sovietic in metalurgie in cadrul unei adunări festive a Academiei, Acad. Bardin, urmează■ să prezinte in faţa mentorilor Academiei de Ştiinţe tehnice din Suedia un referat cu privire la organizarea activităţii de cercetări orgi ştiinţifice in Uniunea Sovietică. Comitetul nr. 3 al Adunării Generala a O.N.U., pentru problemele sociale, culturale și umanitare, și-a început activitatea, cu examinarea proiectului de declarație cu privire la drepturile copilului. Luînd cuvîntul în ședința de luni, reprezentantul român, Mircea Malița, a subliniat marele interes pe care îl acordă delegația Republicii Populare Române problemei în discute şi adoptării declaraţiei cu privire la drepturile copilului. El a cerut, între altele, să se includă în declaraţie problema interzicerii vinzării copiilor, vînzare care se mai practică in unele tari capitaliste si coloniale. (Din presa de dimineaţă). CONSILIUL DE SOLIDARITATE AL TARILOR AFRO ASIATICE A CERUT INCLUDEREA PROBLEMEI AFRICII ECUATORIALE PE ORDINEA DE ZI A ADUNĂRII GENERALE A O.N.U CAIRO (Agerpres). TASS transmite : Cu prilejul Zilei Africii Ecuatoriale, care s-a sărbătorit la 30 septembrie, secretariatul permanent , al Consiliului de solidaritate al ţărilor Asiei şi Africii a trimis secretarului general al O.N.U. Hammarskjoeld, o telegramă în care, în, numele celor două continente, cere includerea problemei Africii Ecuatoriale pe ordinea de zi a actualei sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. La 30 septembrie ambasada sovietică din Ottciia a dat publicitatii o declercția în care se spune ca în noaptea de 24 septembrie un grup de huligani au încercat să incendieze clădirea ambasadei U.R.S.S. din Ottawa. Acest fapt, se spune în declara ie, nu poate fi apreciat altfel decît ca o provocare mişeleasca, urmărind să strice relaiile normale existente între Uniunea Sovietica și Canada. (Din presa de dimineaţă). APELUL ADRESAT POPULAŢIEI VESTGERMANE DE PARTIDUL COMUNIST DIN GERMANIA BERLIN (Agerpres). — Interzicerea Partidului Comunist din Germania trebuie să fie anulată în interesul păcii şi democraţiei, declară Partidul Comunist din Germania în apelul adresat populaţiei Germaniei occidentale. După cum transmite din Düsseldorf agenţia A.D.N., apelul cere să fie sprijinită lupta dreaptă a Partidului Comunist din Germania pentru restabilirea legalităţii lui şi se subliniază că, cu toate persecuţiile, comuniştii vestgermani se află în primele rinduri ale luptătorilor pentru interesele vitale ale populaţiei R.F.G. În dimineaţa zilei de 30 septembrie s-a deschis la Berlin şedinţa Camerei Populare a R.D.G. (Din presa de dimineaţă). IN CUBA SE VA DESCHIDE O ANCHETA IN LEGĂTURĂ CU OPERAŢIUNILE UNOR SOCIETĂŢI NORDAMERICANE HAVANA (Agerpres). Primul ministru al Cubei, Fidel Castro, a anunţat că guvernul cuban va începe o anchetă în legătură cu operaţiunile a două societăţi nordamericane din Cuba „Nicaro Nickel Company" şi „Moa Bay Mining Company“. El a spus că în ce priveşte subsolul, mineralele şi bogăţiile naturale ale Cubei, „se va merge spre recuperarea acestor bogăţii". Ziarul „Hoy“ publică un articol în care arată că din 1953, ca urmare a încălcării de către S.U.A. a principiului reciprocității, exporturile de zahăr cuban în S.U.A. au scăzut cu peste 3.700.000 tone (385.000.000 de dolari), in perioada 1948—1958 Cuba a pierdut peste 950.000.000 dolari în comerțul său cu Statele Unite. După cum relatează agenţia United Press Internaţional, la 29 septembrie, în localitatea Suburban Mariano din Cuba a fost descoperit un complot îndreptat împotriva lui Fidel Castro. Potrivit unui comunicat al autorităţilor de poliţie din Cuba, au fost arestata peste 20 de persoane.Din presei de dimineaț).