Informatia Bucureştiului, aprilie 1963 (Anul 10, nr. 3003-3028)
1963-04-26 / nr. 3025
Pag. a 2-a. Concertul simfonic al filarmonicii Dirijor: Mircea Basarab, solistă: Maria Cristian întors dintr-un lung turneu de concerte în Uniunea Sovietică, pe parcursul căruia a realizat o serie de succese de prestigiu, dirijorul Mircea Basarab s-a aflat săptămâna trecută din nou la pupitrul orchestrei simfonice a Filarmonicii „George Enescu“. Pentru început, programul a cuprins „Divertismentul în stil clasic“ al tînărului compozitor Dan Constantinescu, o lucrare prezentată de acelaşi dirijor în primă audiţie în toamna anului 1960. Ca şi atunci, am remarcat abilitatea cu care autorul — încă student al Conservatorului în vremea scrierii „Divertismentului“ — îmbină limbajul compozitorilor clasici cu cuceririle tehnico-stilistice ale muzicii contemporane. Interpretarea ni s-a părut de această dată mai bine pusă la punct, valorificînd în condiţii superioare calităţile incontestabile ale lucrării. Din fragmentele simfonice ale operei lui Wagner „Tristan şi Isolda“ — Preludiul şi „Moartea Isoldei“, cuplate prin tradiţie în sala de concerte —, am preferat modul de tălmăcire al Preludiului, în care Mircea Basarab a reuşit să exprime, cu mai multă profunzime şi cu o mai accentuată tensiune interioară decît în fragmentul final, forţa atotbiruitoare a dragostei, tema centrală a operei. Poemul simfonic al lui Richard Strauss „Don Juan“ i-a prilejuit apoi o Interpretare plină de dinamism, în care personajul central a căpătat dimensiuni de erou ; la rîndul lor, membrii orchestrei — mai ales corniştii, solicitaţi din belşug — au rezolvat cu precizie şi cu dăruire problemei adeseori spinoase ridicate de partitură. Solista concertului, pianista Maria Cristian, ne era cunoscută dintr-o izbutită interpretare a Concertului de Ravel, realizată cu cîţiva ani în urmă în cadrul unei manifestări a orchestrei Cinematografiei. Pentru prima sa colaborare cu orchestra simfonică a Filarmonicii, tînăra artistă a ales Concertul nr. 2 în si bemol major op. 19 de Beethoven — din punct de vedere cronologic de fapt cea dinţii lucrare concertantă pentru pian şi orchestră a Titanului. Dotată cu frumoase calităţi de muzicalitate, dispunând , de arr tuşeu „perlat“ “ Şi “de o tehnică îngrijită, Maria Cristian a redat aceste pagini, în care se întrevede încă urma Influenţei marilor predecesori ai lui Beethoven — Haydn şi Mozart — cu sobrietate, fineţe şi cu o remarcabilă supleţe a frazării. Elanurile lirice ale Allegro-ului iniţial, conturul melodic de mare puritate al Adagio-ului şi mai ales verva comunicativă din Final au găsit în Maria Cristian o interpretă totodată inteligentă şi sensibilă. Mai multă strălucire, un brio mai accentuat în prima mişcare (purtînd de altfel indicaţia „Allegro con brio“), o atenţie sporită acordată expresivităţii în Adagio, vor fi de natură să ridice pe un plan superior realizarea tinerei soliste, ale cărei „bis“-uri — îndeosebi piesa de Scarlatti — ne-au trezit interesul pentru apropiatul său recital, E. ELIAN în fotografie : dirijorul și soliste. AZI, IN LIBRĂRII V. I. Lenin : „Opere complete“, vol. XV, Editura politică, 12 lei. N. Ostrovski: „Aşa s-a călit oţelul", Editura tineretului, colecţia „Cutezătorii“, 8,70 lei. A. Serafimovici: „Opere alese“, Editura pentru literatură universală, 18 lei. Ştefan Iureş : „Poema citadină", Editura pentru literatură, 5,50 led. ACASĂ...*) Nu numai că apar diferite cărţi care ne sfătuiesc cum să ne împodobim locuinţa căpătată într-un bloc nou, dar iată şi o carte — „E casa ta, îngrijeşte-o ! “ — care ne dă sugestii şi cum să o facem mai plăcută. Apariţia este absolut justificată, dacă ne gîndim că, potrivit noilor concepţii arhitectonice, oraşele noastre încep să fie alcătuite din mici orăşele în care viaţa locuitorilor se deapănă foarte aproape una de cealaltă. „Familia de locatari“... Probabil că, dumneavoastră, locatari ai noilor blocuri, cuvântul aceste vă este foarte cunoscut şi, mai mult ca sigur, că adesea, v-aţi şi folosit într-un fel sau intr-atul de binefacerile lui. Ştiţi şi dumneavoastră. Discret, fără ton didactic, cartea despre care pomeneam e plină de idei privind latura comună a vieţii locatarilor din noile blocuri. Cu un plus de interes pentru noi, bucureştenii, şi prin faptul că aduce destule exemple şi din viaţa blocurilor nou construite şi în alte oraşe ale ţării. Un „schimb de experienţă“ tipărit, deci, realizat printr-o serie de articole şi reportaje. Cum se pot potoli copiii zurbagii care tulbură liniştea celor mari, de pildă ? Folosiţi experienţa unor cetăţeni din Braşov, care i-au „cointeresat“ pe băieţi la alcătuirea unei echipe de fotbal ! Poate că gospodinele ar dori să cunoască mijloace noi de a-şi întrebuinţa timpul acasă ? De exemplu, organizînd un original concurs „Cine ştie câştigă“ pentru copiii din cartier, cum au făcut, cu deplin succes, locatarele din strada Brezoianu 47—49... Şi tot aşa, fel de fel de exemple privitoare la îmbogăţirea interesantă şi utilă a timpului petrecut acasă. Pasaje referitoare la amenajarea confortabilă a apartamentelor, altele — despre înfrumuseţarea palierelor, a grădinilor din jurul blocurilor, despre colaborarea prietenească dintre vecinii de apartament. Oare nu e interesant să afli cum se poate rezolva o mică problemă de construcţie, fără ajutorul întreprinderii de specialitate ? Cum se pot împodobi clădirile, fără o contribuţie suplimentară, cu diferite prilejuri festive ? Cum se pot preîntâmpina, cu tact, diferite neînţelegeri ? „Ingrijeşte-ţi casa ! “ — apelul din titlul cărţii e, de fapt, un îndemn documentat şi cit se poate de instructiv la stabilirea unor relaţii de convieţuire noi, într-un cadru nou. G. V. *) „E casa ta, îngrijeşte-o !", Editura politică, 1963. „Codin“ la Cannes In currînd, în însorita staţiune de pe Coasta de Azur se va deschide tradiţionala competiţie anuală a filmului. Anul acesta, cinematografia ţării noastre va fi reprezentată de coproducţia romîno-franceză „Codin“, realizată după romanul lui Panaitt Istrati de către Henri Colpi. Filmul va fi prezentat în fața juriului la data de 13 mai. Ţesâtorie şi şevalet Numele Anei Constantin, ca pictoriţă amatoare, este bine cunoscut. Nu a fost expoziţie organizată în ultimii şapte ani, la care ea să nu fi participat. Desigur, la început, cu unul sau două tablouri realizate cu destulă strigăcie. Dar Ana Constantin a perseverat şi s-a impus curind ca o pictoriţă de talent. Este preocupată de tot ce vede in jur. Anul trecut a mers două luni şi jumătate, aproape zilnic, după ce ieşea din schimb (Ana Constantin este muncitoare la Fabrica de tricotaje din bumbac) la gospodăria colectivă din Cornete. Zeci de schiţe, compoziţii, portrete, a realizat cu prilejul acestor vizite. Expoziţia pe care a deschis-o atunci la G.A.C. Cornetu a arătat că pictoriţa amatoare ştiuse să surprindă şi să redea cele mai specifice aspecte ale satului colectivizat. Culorile o impresionează cu multă putere. Şi la Fabrica de tricotaje din bumbac găseşti in toate atelierele, in toate secţiile cele mai variate game de culori. Graţia şi siguranţa cu care tovarăşele ei de muncă se mişcau printre războaiele de ţesut şi lucrau, i-au plăcut un chip deosebit. Aşa s-a născut compoziţia „Dansul depanatoarelor" cu care s-a prezentat la cea de-a treia expoziţie bienală a artiştilor plastici amatori. Dar după orele de lucru, Anna Constantin nu părăsea fabrica. Lua caietul de schiţe şi desene. Curind, conducerea întreprinderii, cunoscîndu-i interesul deosebit pentru pictură şi aflind că lucrează la o serie de subiecte din fabrică, i-a pus la dispoziţie un spaţiu in incintă pentru a lucra. Aproape două luni Ana Constantin a pictat. Chiar şi concediul de odihnă şi l-a consacrat picturii in fabrică. Rezultatul: expoziţia deschisă cu citeva zile in urmă la clubul Fabricii de tricotaje din bumbac. Cu ajutorul penelului Ana Constantin ne prezintă fabrica. Iată-le pe fetele din brigada in care lucrează. Meşterul brigăzii e şi el prezent. „Nea Zernea“ portarul, educatoarea de la căminul de copii al fabricii, moş Vasile, un colţ din atelierul in care lucrează pictoriţa, ciţiva copii de la cămin, scene din timpul muncii. Iată numai citeva din subiectele din expoziţie. Cită bucurie şi mîndrie îndreptăţite a simţit Ana Constantin la vernisaj. Muncitoare fruntaşă, gospodină şi mamă a trei copii, a ştiut să îmbine in mod armonios pasiunea pentru ţesătorie şi şevalet. G. BUCUR ANA CONSTANTIN Mă mut în bloc FILARMONICA DE STAT DIN CLUJ CONCERTEAZĂ LA BUCUREŞTI Filarmonica de stat din Cluj va susţine săptămina viitoare două concerte în Bucureşti, in sala Ateneului R.P.R. în programul concertului, de simbătă 4 mai, orele 20, figurează: Rapsodia I de George Enescu, Simfonia a 11-a de Beethoven şi Simfonia a V-a de Ceaikovski. Dirijor profesor emerit Antonin Ciolan, maestru emerit al artei. Programul concertului de duminică , mai orele 11, va cuprinde:ărita a II-a din baletul Spartacus de Haetaturian, Simfonia I de S. Toduţă şi Concertul pentru vioară şi orchestră In re major de Brahms. O INFORMATIA Programul Lectoratului central de săptamîna viitoare Marţi 30 aprilie ora 19 : In cadrul „Albumului medical“ vor lua cuvîntul prof. univ. dr. Virgil Racoveanu despre „Ce sînt grefele“ şi prof. univ. dr. Matei Balş despre „Cortizon şi folosirea lui în infecţiuni“. Joi 2 mai ora 19 : „Actualitatea internaţională în imagini“, se vor prezenta şi viziona filmele „Insula în flăcări", „In Ghana de azi", „Lumină pentru Palermo“ şi un jurnal de actualităţi. Comentator : Lucian Badea cercetător ştiinţific. Sîmbătă 4 mai ora 19 , Ciclul „Flora şi fauna patriei noastre“ va fi continuat cu conferinţa „Despre plante mediteranene pe meleagurile noastre" expusă de prof. univ. Al. Borza, om de ştiinţă emerit din Cluj. Duminică 5 mai ora 19. Simpozioane: „George Enescu, geniu al muzicii româneşti" — 8 ani de la moartea sa — (vorbeşte Alfred Hoffman, cercetător ştiinţific principal la Institutul de istoria artei) şi „George Coşbuc" — 45 de ani de la moartea sa (vorbeşte Augustin Z. N. Pop, scriitor). Rezultatele unei consfătuiri De fapt ideea unei mai bune organizări a locului de muncă mi-a fost sugerată de întrecerea socialistă la care particip împreună că tovarăşul Ion Craiu, muncitor ca şi mine în secţia telefonie a întreprinderii noastre „Electromagnetica“. Despre ce era vorba : în cadrul unei consfătuiri in care se sublimase semnificaţia zilei de 1 Mai, necesitatea întîmpinării acestei mari sărbători cu rezultate cit mai deosebite, oamenii din grupa noastră sindicală şi-au luat o seamă de angajamente, s-au chemat la întrecere. Pe mine, bunăoară, m-a chemat la întrecere muncitorul Ion Craiu. Obiectivele erau : îndeplinirea planului cu două zile mai devreme și realizarea unor economii în valoare de 500 lei. Realizarea obiectivelor întrecerii propuse de tovarășul Ion Craiu ridica pentru mine unele probleme. El era cotat ca un muncitor cu multă experienţă profesională; în acelaşi timp se bucura — pe bună dreptate — de faima de a fi foarte rapid, foarte îndemînatic. Nici depăşirile mele de plan nu erau mai prejos. Totuşi, din cite calculasem eu, terminarea planului mai devreme cu două zile, pretindea o depăşire a sarcinilor zilnice, aproximativ cu 8 la sută. Ceea ce nu era deloc uşor. Şi mai era un amănunt. Trebuia să dovedesc în această întrecere, ca şi în alte daţi, în faţa celorlalţi tovarăşi de muncă, că între vorbele agitatorului şi faptele sale nu există nici o deosebire. Citeva zile la rînd am supus unui adevărat examen procedeele pe care le foloseam în executarea diferitelor operații de asamblare a pieselor aparatelor telefonice. De ce ? Pentru că îmi dădeam seama că numai în „mecanismul lăuntric“ al acestora puteau exista posibilităţi noi care, scoase la lumină, să mă ajute să-mi respect cuvîntul dat. Şi cercetările întreprinse m-au făcut să ajung la o concluzie interesantă : un muncitor în secţia noastră face în decursul a opt ore de muncă un însemnat număr de lucrări. Montează terminalele (plăcuţele )de metal pe care sunt suflate unele de legătură), fixează regletele, bobinele de inducţie, magnetul, condensatorul etc. Aceste operaţii (şi aici trebuie avută în vedere şi manevrarea va- TKIBIMii» . riată a unei largi game de scule) reprezintă o cheltuială de timp mai mare sau mai mică, în funcţie de amploarea lor. Ce s-ar fi întîmplat oare dacă într-o zi reduceam numărul de operaţii, de pildă, la una singură. Nu ciştigam cumva timp ? Am încercat şi am constatat că lotul de subansamble căruia îi făcusem doar o operaţie creştea numeric foarte mult. Eşalonarea operaţiilor pe zile mai avea un folos — îmi crea condiţii şi pentru pregătirea din timp a pieselor necesare fazelor următoare de lucru — mă ajuta să-mi fac o organizare personală a muncii care ducea la depăşiri de plan surprinzătoare. Am experimentat noul sistem de lucru şi în zilele următoare depăşirile de plan au săltat brusc la 20 la sută, ba uneori ele întrecind şi această cifră. M-am gîndit că acest procedeu trebuie răspîndit şi printre ceilalţi muncitori şi de aceea am organizat o convorbire. (Bineînţeles constatările mele le adusesem la cunoştinţa biroului organizaţiei de bază, comitetului sindical de secţie). Convorbirea a fost însoţită şi de o demonstraţie practică, care a avut drept scop să clarifice amănuntele simplificării operaţiilor de asamblare. Actualmente eşalonarea operaţiilor de asamblare a fost preluată de un număr mare de muncitori cum sunt: Petre Florica, Imbru Stanca, Filofteia Chivu, Birjac Domnica etc. şi rezultatele întrecerii în cinstea zilei de 1 Mai sunt in continuă creştere. Colectivul secţiei a realizat planul trimestrial în proporţie de 102 la sută; preţul de cost l-a redus cu 1,5 la sută faţă de sarcina planificată, iar pînă la 20 aprilie valoarea economiilor obţinute a fost de 150 000 lei, ceea ce reprezintă o depăşire netă a angajamentului luat de colectiv. FLORICA DIMA agitator — secţia telefonia întreprinderea „Electromagnetica* în aceste zile Insămînţarea porumbului In săptămâna aceasta, gospodăriile colelctive din jurul Capitalei au trecut cu toate forţele la însămînţatul porumbului pentru boabe şi pentru siloz. Mecanizatorii, folosind întreaga capacitate de lucru a maşinilor şi tractoarelor, au reuşit să însămînţeze însemnate suprafeţe la gospodă- se desfăşoară din plin iiile colective din comunele Găneasă, Sinteşti, Afumaţi, Ciorogîrla şi altele. O grijă deosebită se acordă calităţii lucrărilor, atît în ceea ce priveşte pregătirea terenului cit şi însămînţatul. In prezent muncile în cîmp se desfăşoară într-un ritm susţinut, astfel că, potrivit aprecierilor făcute de inginerii agronomi, multe gospodării colective vor termina însămînţatul porumbului pînă la 1 Mai PLANTAREA răsadurilor ÎN CIMP Paralel cu însămînţatul porumbului, în gospodăriile colective şi in gospodăriile de stat din jurul Capitalei se continuă cu intensitate munca în răsadniţe, şi în cîmp la plantarea roşiilor timpurii. Printre gospodăriile colective care au obţinut bune rezultate, se numără gospodăriile colective din Dobroieşti, Jilava, Dudeşti Cioplea şi altele, care pînă acum au plantat mari suprafeţe cu roşii timpurii. De asemenea, rezultate bune la plantarea roşiilor în cîmp au obţinut gospodăriile de stat Mogoşoaia, Dudu, Voluntari şi altele. Dată fiind situaţia că, din cauza timpului nefavorabil de pînă la începutul acestei săptămâni, plantarea în cîmp a răsadurilor timpurii a suferit o intîrziere, este necesar ca legumicultorii din gospodăriile agricole colective și gospodăriile de stat să grăbească această lucrare. Uzina „Steaua roşie“ , un nou lot de malaxoare de mortar este verificat înainte de expedierea către beneficiari «««CARNET DE CINEFIL»«« Sub raza protectorului Luchino Visconti S-a născut in 1906 la Milano. A intrat in studio ca decorator, mai tirziu a devenit asistentul vestitului cineast progresist francez Jean Renoir. Debutul independent și-l înregistrează abia la virsta de 35 de ani. Dar, un debut care s-a înscris cu litere de aur in istoria cinematografului italian. „Obsesia", realizat în anii crincenei dictaturi mussoliniene, contrapunea platitudinii şi artificiosului ce caracteriza producţia artistică a Italiei fasciste un adevăr şi o sinceritate care prevesteau apariţia puternicei şcoli neorealiste. Au trecut mai bine de două decenii de atunci, dar in toţi aceşti ani Luchino Visconti n-a produs decit şapte filme de lung metraj şi alte trei episoade de scurt metraj. Pe ecranele noastre va fi prezentat săptamîna viitoare unul din cele mai reprezentative filme din creaţia lui Visconti, faimosul „Rocco şi fraţii săi“. Realizat în 1960, „Rocco" s-a impus in ansamblul cinematografiei italiene contemporane nu numai prin răsunătorul succes artistic, dar şi pentru orientarea sa. Inspirat de un roman al lui Giovanni Testori, filmul urmăreşte destinul a cinci fraţi care au pornit împreună in viaţă. Şi fiecare din diversele drumuri alese de cei cinci eroi reprezintă cîte un răspuns la problemele actuale şi arzătoare ale vieţii Itailiei contemporane. Direcţia net progresistă a filmului■ a făcut ca el să fie intimpinat cu adversitate de cercurile oficiale italiene. Filmul şi-a croit insă drum, înfringînd piedicile, şi a fost consacrat de numeroase distincţii, printre care cităm „Panglica de argint" a cinematografiei italiene. „Leul de argint" la Veneţia — 1960, Premiul FIPRESCI ca şi Marele premiu al festivalului muncitoresc din Republica Socialistă Cehoslovacă — 1961. In rolurile principale ale acestui impunător roman cinematografic, notăm prezenţa actorilor Alain Delon, Annie Girardot, Renato Salvatori, Spiros Focas, Katina Paxinou, Paolo Stoppa şi Claudia Cardinale. O „AM FOST ÎN AFRICA“ este titlul unui interesant documentar maghiar care rulează în săptămâna aceasta, la cinematograful „Timpuri noi“. Filmul descrie o expediţie de vinătoare a unor muzeografi din Budapesta pe indepărtatele meleaguri ale continentului african. • Dintre filmele reluate in programul cinematografic al săptămînii viitoare, notăm producţia lui Karol Kachyna, „Griji“, distinsă cu premiul special al juriului la Festivalul cinematografic internaţional de la Mar-del-Plata, filmul lui Ivan Pîriev, „Prietenul nostru comun", ca şi „Baronul de Münchhausen“ în montarea lui Karel Zeman. • Printre documentarele pe care le vom vedea in curând se numără şi filmul lui Gheorghe Horvath „Trotuşul şi oamenii". Este o monografie a regiunii Trotuşului, prezentînd marile transformări aduse în anii puterii populare unor locuri care altădată nu erau cunoscute decît prin pitorescul lor. Valea Trotuşului s-a transformat într-una din cele mai importante regiuni industriale ale ţării. In fotografie: o imagine elocventă din film. • La „Seara prietenilor filmului", subiectul tratat în această săptămână este creaţia documentaristului olandez Joris Ivens. împreună cu citeva filme din tinereţe, vor fi reprezentate „Pămînt spaniol“, peliculă realizată cu Hemingway în anii războiului civil din Spania, reeditată de studioul De la-Berlin ca şi poemul cinematografic „Sena întîlneşte Parisul“. Pe scurt Aleksandr Zarhi despre filmul „Te salut, viaţă!“ începînd de săptămâna viitoare, publicul bucureştean va putea, viziona ultimul film al cunoscutului cineast sovietic Aleksandr Zarhi, intitulat „Te salut, viaţă !“, care are ca protagonistă pe Liudmila Marcenko. Iată ce scrie regizorul despre filmul său : „In calitatea mea de realizator, am fost întotdeauna atras de subiecte de actualitate, de problemele care reţin atenţia societăţii şi care se cer reflectate şi soluţionate pe planul artei. Iată de ce, în colaborare cu I. Helfit, am turnat în tinereţea mea filmiul „Deputatul de Baltica“, care trata problema, pe atunci arzătoare, a participării bătrînilor intelectuali la construcţia socialismului. Acum, după douăzeci de ani, am turnat un film consacrat tinerilor de 18 ani". „Toată lumea e nevinovata" Poate că unii dintre cititorii noştri au şi reţinut numele lui György Palasthy, unul din reprezentanţii tinerei generaţii a cineaştilor maghiari. Pe genericul unuia din succesele cinematografiei maghiare din ultimii ani, filmul „Alba Reggia”, Palasthy şi-a înscris numele ca autor al scenariului. Săptămâa viitoare însă ni se va dezvălui ca regizor cu filmul său „Toată lumea e nevinovată“. Este o poveste originală despre un autobuz care porneşte într-o cursă obişnuită pentru a ajunge în cele din urmă la miliţie. Film poliţist ? Comedie satirică ? Va trebui să categorisiţi dumneavoastră, spectatorii, genul producţiei lui Palasthy, după ce veţi viziona filmul care o are pe cunoscuta actriţă maghiară Tolnay Klári la rolul principal. Scenă din film NE SCRIU CORESPONDENŢII VOLUNTARI LA F.C.M.E. Folosându-se masele plastice în construcţia cablurilor şi conductorilor electrici, în consul primului trimestru din acest an, la Fabrica de cabluri şi materiale electroizolante s-au înlocuit 436 tone metale neferoase şi 95 tone alte materiale auxiliare ca: plasticuri de: cauciuc, hîrtie electroizolantă de 0,12 mm, etc. Prin aceste înlocuiri de materiale, au rezultat economii în valoare de circa 970.000 lei. Totodată, prin regenerarea — pe un utilaj adecvat — a unei cantităţi de 5 tone policlorură de vinil,folosită la fabricarea mantalelor de protecţie), s-a micşorat substanţial procentul de pierderi tehnologice, (de la 5 la sută la 2 la sută), realizîndu-se economii însumând 10 000 lei. CONSTANTIN GHEORGHIU VIITOARE CADRE DE CONSTRUCTORI Ca şi în ceilalţi ani, de pe băncile şcolii profesionale aparţinînd Centrului şcolar de construcţii ,din şoseaua Mihai Bravu nr. 428, in anul acesta, vor lua drumul şantierelor răspândite în întreaga ţară numeroase cadre de muncitori calificaţi. Acumulînd în timpul şcolarizării un bogat bagaj de cunoştinţe teoretice şi practice, elevii de aci, viitori muncitori de mâine, sunt specializaţi în următoarele meserii: instalaţii sanitare, instalaţii electrice, zugravi finisori şi zidari. Printre fruntaşii la învăţătură şi la lucrările practice, se numără elevii electricieni Vasile Capoeni şi Dumitru Ionete, zidarii Ion Greceanu şi Gh. Constantin, zugravii Gh. Medeleanu şi Elena Manea. . GH. POPES DE CONCERT LA CĂMINUL CULTURAL Diversitatea manifestărilor culturala artietice organizatei de colectivul căminului cultural din Ştefăneşti, raionul 1 Mai, atrage aproape zilnic zeci şi sute de colectivişti din comună. Seara, cînd se înapoiază de la muncă, ei au posibilitatea să asiste aici la diferite acţiuni cultural-educative, să ia parte la spectacole de teatru date de formaţii de amatori sau de colective ale teatrelor din Capitală. O astfel de manifestare, care a adus la cămin sute de colectivişti din comună, a avut loc zilele trecute cînd a fost prezentat un concert de muzică populară cu prilejul căruia şi-a dat concursul şi cunoscuta interpretă Maria Lătăreţu. PAULA MUNTEANU CONFORTUL LA LOCUL DE MUNCĂ Atenţia colectivului întreprinderii „Electrofar" este îndreptată şi in direcţia asigurării confortului la locul de muncă. O adevărată campanie se desfăşoară în acest sens în toate sectoarele de activitate. Pretutindeni au loc lucrări de înfrumuseţare, începând cu schimbarea sau adaptarea unor scaune speciale pentru fiecare loc de muncă, până la vopsirea pereţilor în culori pastelate şi decorarea interioară cu plante verzi, ca şi umezirea aerului cu ajutorul unor pulverizatoare sau fîntîni arteziene, toate laolaltă creează, fără îndoială, o plăcută ambianță pentru muncă. TUDOR N. ION O ecranizare inspirată de opera lui Albert Maltz Trei nuvele ale cunoscutului scriitor progresist american Albert Maltz au constituit materialul literar care a inspirat noul film al regizorilor sovietici A. Alov şi V. Naumov. Cele trei nuvele, intitulate „Un joc”, „Omul cel mai fericit din lume“ şi „O dimineaţă în junglă" — cunoscute cititorilor romîni — au fost reunite într-o operă cinematografică, care grăieşte cu elocvenţă despre contradicţiile de neîmpăcat ale celei mai dezvoltate ţări capitaliste. In rolurile principale apar Andrei Popov, Rostislav Platt, Gleb Strijenov și Ernst Garin. Mecanism în plus Inventarul întreprinderii de panificaţie „23 August“ are înscrise sute, chiar mii de obiecte. Desigur, undeva în evidenţa contabilă este prins şi mecanismul sirenă. Spre deosebire de unele obiecte cu întrebuinţare lentă, acesta îşi anunţă prezenţa de trei ori pe zi : dimineaţa, la prînz şi seara. Dar nu aşa, încet, ca să audă numai cei interesaţi, ci ca să ştie toată lumea, prin împrejurimi. Se întreabă vecinii: „Cui foloseşte ? “ Am întrebat şi noi la fabrică şi ni s-a răspuns : „Cum am putea anunţa altfel terminarea unui schimb şi începutul altuia ? “ Explicaţia nu este întemeiată. Lucrătorii vin la serviciu nu după sirenă, ci după ceas. La ora cînd sună sirena sunt în fabrică. Celălalt schimb de asemenea este în fabrică. Atunci, pentru ce se mai dă acest semnal zgomotos ? Oraşul, cetăţenii care locuiesc în apropierea fabricii au nevoie de liniște. Sirena este un mecanism în plus. Și o propunere: terminarea schimburilor în incinta întreprinderii se poate face prin semnal luminos, așa cum se procedează în fabricile textile. OO- SCHIMB DE EXPERIENŢĂ ÎN DOMENIUL INOVAŢIILOR Trei zile consecutiv, la clubul Uzinelor „Republica“ se vor desfăşura lucrările unui schimb de experienţă, organizat de Ministerul Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini pentru responsabilii cabinetelor tehnice din întreprinderile siderurgice din toată ţara. Tema schimbului de experienţă, discutarea şi popularizarea celor mai valoroase inovaţii din ramura industriei siderurgice, aplicate în cursul anului trecut. Cum, în întrecerea în domeniul inovaţiilor ce a avut loc anul trecut colectivul Uzinelor ,,Republica“ a obţinut rezultate bune, a fost firesc ca multe din expuneri să fie făcute mai întîi de gazde. Ieri, rînd pe rînd, unele inovaţii interesante, selectate dintre cele 326 aplicate anul trecut în sectoarele uzinei, au fost prezentate detaliat de autorii lor. Lucrările schimbului de experienţă mai continuă două zile, timp în care vor lua cuvîntul şi reprezentanţii celorlalte întreprinderi siderurgice din ţară.