Informatia Bucureştiului, mai 1963 (Anul 10, nr. 3029-3054)

1963-05-15 / nr. 3040

Pag. a 2-a. Noutăţi de artă plastică EXPOZIŢII • Către sfirşitul acestei luni nu avea loc la sala Fondului plastic din bulevardul Magheru nr. 20, deschi­derea expoziţiei de grafică Geta Bră­­tescu. Expoziţia va cuprinde 53 de gravuri şi ilustraţii de carte, pre­cum şi un număr de laviuri şi de­sene. • La parcul de cultură şi odihnă Herăstrău in pavilioanele A şi B se va deschide duminică 19 mai, expo­ziţia retrospectivă a pictorului Lazăr Arhelman. Expoziţia va rămine des­c­hisă trei săptămîni şi cuprinde­a.­­proximativ 100 de lucrări , uleiuri, pasteluri şi o mapă cu desene. • Azi după-amiază, incepind de la ora 17, la Muzeul de artă al R.P.R. (prin intrarea din strada Ştirbei Vodă), va avea loc vernisajul unei expoziţii de artă. Expoziţia organi­zată, in cinstea deschiderii Conferin­ţei pe ţară a Uniunii artiştilor plas­tici, de către Comitetul de Stat pen­tru Cultură şi Artă şi Uniunea artiş­tilor plastici din R.P.R. cuprinde o seamă de lucrări valoroase ale artiş­tilor noştri realizate in ultimii ani. LUCRĂRI DE ARTĂ MONU­MENTALĂ PE LITORAL La Mamaia s-au terminat o seria de lucrări de artă monumentală Este vorba despre mozaicuri şi pa­nouri decorative. La hotelul „Inter­naţional“ Paul Miracovici a realizat două panouri cu teme sportive , nautice şi despre pescuit. La hotelul „Central“ s-au terminat patru panouri avînd ca temă artele: poezia, muzi­ca, desenul şi arta plastică. Lucră­rile au fost realizate de Ion Biţan, Ion Pacea, Vasile Celmare şi Emil Aniţei. La hotelul „Tomis" un co­lectiv format din artiştii plastici Gheorghe Popescu, Anastasie Anas­tasiu, Virgil Almăşan şi Constantin Dipse a lucrat patru panouri in mo­zaic de ceramică fină, reprezentind ştiinţele: medicina, fizica, biologia şi astronomia. Cele cinci panouri de la restaurantul „Tomis“ au fost rea­lizate de un colectiv in frunte cu Stefan Constantinescu şi reprezintă scene cu bogăţii ale Dobrogei ŞTEFAN RUHA Şl FERDINAND WEISS IN R, P, UNGARĂ Zilele trecute au plecat în R. P. Ungară violonistul Ştefan Ruha şi pianistul Ferdinand Weiss. Cu pri­lejul turneului lor în ţara prie­tenă, cei doi muzicieni vor da re­citaluri cu muzică de Leclair, Paul Constantinescu, Prokofiev, Bartók, Sarasale, în oraşele Pecs şi Gör, iar Ştefan Ruha va fi solist în concerte publice programate la Budapesta şi Komlo, când va in­terpreta concertele pentru vioară şi orchestră de Brahms, Beethoven şi Mendelsohn-Bartholdy. La Teatrul de operă şi balet Tiii Ktuzik in „Boris Godunov“ Recentul oaspete al Teatrului de operă şi balet, artistul poporului din U.R.S.S. Tiii Kuzik — prim solist al Operei de Stat din capitala R.S.S. Estoniene, Tallinn — se încadrează intr-o categorie timbrală destul de rar intilnită : el este un bas-bariton, adică un cîntăreţ capabil să cuprindă în repertoriul său deopotrivă roluri de bas cantabil şi de bariton. Aşa se intimplă că Titi Kuzik interpretează în mod curent atit pe Me­­fisto (din „Faust”) şi Boris Godunov — roluri de bas —, cit şi pe Scar­­pia (din „Tosca“), Ger­­mont (din „Traviata“), Escamillo (din „Car­men“), Rigoletto sau Evghenii Oneghin, roluri de bariton. Urmărindu-l pe Titi Kuzik in spectacolul „Boris Godunov“ al pri­mei noastre scene lirice, ne-a apărut limpede că glasul său, chiar dacă nu posedă amploarea și generozitatea caracteris­tice marilor bani sovie­tici, prezintă totuşi însu­şiri de indiscutabilă va­loare, printre care în primul rînd frumuseţea şi căldura timbrului (mai ales în registrul cen­tal), supleţea, deplina omogenitate pe întreaga întindere. Dincolo de calităţile vocale propriu zise, se cuvine insă să relevăm meritele cântă­reţului in direcţia stă­­pinirii cu o înaltă măies­trie a artei actoriceşti, pătrunderea psihologică dovedită în întruchiparea rolului, pe linia tradi­ţională a celebrei montări a operei de către Stanislavski. Orientarea a­­ceasta ne-a apărut cu deosebire evi­dentă în tabloul de la Foişor, în care Titi Kuzik a realizat o gradaţie de mare­­ subtilitate, de la calmul cu care Boris verifică cunoştinţele geo- ■ grafice ale fiului său, pînă la momen­tul culminant al halucinaţiei. In scena morţii din ultimul act, Titi Kuzik a impresionat apoi prin modul pe de­plin convingător, in care a conturat­­■ figura ţarului, chinuit de remuşcări, dar totodată preocupat de viitorul ţării sale. In general, a fost limpede pentru toţi cei prezenţi în sală, că artistul oaspete nu se limitează să urmărească rezolvarea vocală cores­punzătoare a rolului, ci că el îşi pro­pune — şi reuşeşte — să realizeze în chipul cel mai convingător, prin mij­loacele specifice ale cîntăreţului de operă, figura complexă a nemurito­rului personaj puşkinian, căruia Musorgski i-a adăugat prin opera sa un nou monument nepieritor. Spectacolul Teatrului de operă şi balet a prezentat, în ansamblul lui, o seamă de calităţi datorită şi con­tribuţiei unor solişti de frunte ai instituţiei — printre care Zenaida Pally, Mihail Ştirbei, Viorel Ban, Ioan Hvorov, Constantin Iliescu etc. —, reuniţi sub conducerea muzicală exigentă a apreciatului şef de orches­­tră clujean Anatol Chisadji. E. ELIAN „Rocco şi fraţii sai Intr-un moment în care moda ce bîn­­tuie pe ecranele Occidentului îi orien­tează pe cineaşti către investigaţii ino­vatoare de ordin formal, Luchino Vis­conti a creat un film îndreptat parcă ostentativ către dramaturgia tradiţională filmului neorealist. Lucrînd cu procedee artistice clasice şi expunindu-se astfel reproşurilor de a nu fi „modern“, Vis­conti şi-a concentrat energia asupra conţinutului romanului său cinemato­grafic, investigînd în mod captivant rea­lităţile Italiei contemporane. Este ade­vărat că filmul surprinde adesea prin nedesăvârşire, că el cuprinde secvenţe care trezesc rezerve cu totul întemeiate, că există în unele episoade alunecări în melodramă şi alteori în grotesc. Dar toate acestea nu pot genera totuşi im­presia finală pe care o lasă proiecţia pentru că „licenţele« sunt literalmente co­pleşite de adevăru­rile sfîşietoare de care este pătruns filmul, de sincerita­tea şi cutezanţa cu care sunt dezbătute. „Rocco şi fraţii săi“ este istoria unei familii de „sărăntoci din Lucania“ pe care mizeria a alungat-o la Milano. Ora­şul li se prezintă la început celor cinci fraţi ca un pămint al fâgăduinţii deschis tuturor cuceririlor. Fiecare dintre ei va porni pe un drum aparte, şi fiecare drum este in fapt o întrebare care îşi aşteaptă răspunsul. Lupta crîncenă pentru a răz­bate in viaţă constituie conţinutul roma­nului cinematografic al lui Visconti. Ple­carea, in zorii zilei, la strînsul zăpezii, are In ea Încă ceva rural, patriarhal, aduce cu plecarea ţăranului la cimp. Ulterior însă, familia se va adapta vieţii metropolei burgheze şi romanul se va consuma cu violenţă fie în strada in care lupta pentru existenţă se desfăşoară zgomotos şi crincen, fie in casele in care tragediile izbucnesc şi se sting pe lă­­sau în arena pugilatului, unde bă­tălia pentru a răzbate se duce deschis, în urletele aţiţătoare ale publicului. Fil­mul e copleşitor de brutal şi greu de vizionat, dar Visconti nu face altceva decit să traducă In imagine sălbăticirea cotidiană a omului in lumea capitalului. Mînuind necruţător atrocitatea _ și mai ales in seria a Il-a, scenele atroce a­­bundă —­ filmul nu stârneşte instincte in­ferioare ci dimpotrivă, exaltă către ome­nie. Atrocitatea are caracter metaforic. Pînă şi boxul este pentru Rocco propria sa negare, contractul său cu „diavolul banului“, mărturia prostituării sale (Cutremurătoare scena in care proaspă­tul campion îşi plînge ostenit victoria!). Violul însuşi este un protest împotriva terfelirii sufletului omenesc, şi nu nu­mai in dragoste! Tocmai de aceea şi este atît de impresionantă secvenţa, pen­tru că semnificaţia ei depăşeşte brutali­zata unei profesioniste a amorului — ceea ce n-ar reprezenta decit un paradox posibil — ridicîndu-se pînă la sensul sugrumării brutale al unui elan uman către o altă viaţă, mai curată, mai au­tentică. Visconti a împărţit celor două serii ale filmului funcţii deosebite. Prima trebuie să ne facă cunoscute personajele viitoa­rei tragedii, care se va dezvălui abia în cea de a doua. Iată de ce prima serie este şi mai puţin dinamică, mai expozi­tivă. Personajele se desprind anevoie din marea amorfă a familiei Parondi. Ele se desprind treptat, mai întâi Vincenzo, apoi Simone, Ciro şi abia în cele din urmă Rocco. Rocco şi Simone vor fi prota­goniştii celei de a doua serii, caractere antagonice care se înfruntă disputîndu-şi adevărul. Bunătatea îngerească a lui Rocco şi egoismul feroce al lui Simone simt două căi posibile în viaţă. Care este cea adevărată ? — pare a întreba Visconti. In final, Ciro va da răspuns satisfăcător acestei întrebări, răspuns confirmat şi de fapte: bunătatea bolnă­vicioasă a lui Rocco poate face tot atîta rău ca şi inconştienţa bestială a celui­lalt. De altfel Visconti sugerează adesea că bunătatea neputincioasă a lui Rocco nu este decît o formă deznădăjduită a aspiraţiei acestuia către omenie, după cum prăbuşirea în violenţă a celuilalt reprezintă şi ea o formă a desperării in faţa propriei slăbiciuni. Din păcate, schema caracterolo­gică a celor două personaje opuse este amplificată prea mult, ea frizează patologicul. Visconti dovedeşte în numea cu acto­rul o fineţe rar întâlnită. Scena intoîlnirii dintre Rocco — marinarul şi Nadia abia eliberată din închisoare, este un exemplu strălucit de ceea ce poate face un ade­vărat regizor cu doi interpreţi excelenţi. Annie Girardot este la început provoca­toare, poartă încă masca profesională a cocotei. Dindăratul geamurilor opace ale ochelarilor de soare ea îl priveşte pe Rocco cu tot mai mult interes şi în momentul in care acesta îi istoriseşte tragedia răzmeriţei din satul său, ea îşi lasă in jos ochelarii. Cochetăria ieftină nu-şi mai are sens. Faţă de toţi ceilalţi în care n-are încredere, ochelarii ii pot servi drept adăpost; pe Rocco insă îl poate privi In ochi. Şi-l întreabă : „Ce crezi despre mine ?« stingînd cu nervo­zitate ţigara în scrumieră. Bravează încă, zimbeşte, dar se vede bine cit îi e de frică. Şi o lacrimă i-a apărut undeva, în colţ de geană. Cînd a simţit-o, şi-a acoperit-o prevăzătoare după geamul opac. într-o asemenea scenă străluceşte nu numai talentul inegalabil al actriţei, dar şi fantezia regizorului în descope­rirea acestui elocvent şi autentic deta­liu: jocul cu ochelarii. Peste tot în film, talentul unor interpreţi ca Alain Delon şi Renato Salvatori este potenţiat de colaborarea lor cu regia. Şi asta, pentru câ regizorul îşi urmă­reşte cu consecvenţă ţelul artistic. Care este soluţia ? — ne întreabă el, pe mă­sură ce tragedia descrisă devine tot mai adîncă şi mai tulburătoare. Pămintul ucide iar oraşul striveşte ! Soluţia 7 O lume in care individul să-şi poată per­mite luxul de a fi el Însuşi, de a fi ge­neros, de a fi Om. Aceasta este credinţa lui Ciro, muncitorul de la Alfa-Romeo. Din păcate, acest personaj care posedă — am spune — „cheia“ filmului este şters, dar asta nu-i în nici un caz vina perso­najului ! Poate că Visconti îi va dedica mai tîrziu filmul pe care îl merită. Cert este, insă, că în final se desprinde lim­pede ideea că lumea lui Ciro reprezintă adevărul, viitorul. Lumea lui Ciro cu so­lidaritatea ei, cu dragostea ei care nu e de vinzare, cu echilibrul ei. T. CARANFIL Marinarul Rocco (Alain Delon) și Nadia (Annie Girardot) s-au intilnit întâmplător -O­O La clubul cooperativelor meşteşugăreşti • Manifestarea de azi după-amiază de la Clu­bul local al cooperati­velor meşteşugăreşti are ca temă „Prietenia oglin­­dită in literatură”. Cu acest prilej îşi va da concursul brigada artis­tică de agitaţie a coope­rativei „Tehnica încălţă­mintei“. • Joi incepind de la ora 15, se va desfăşura­ un concurs — ghicitoare intitulat „Să cunoaştem statutul cooperaţiei meş­teşugăreşti“. La concurs participă cooperatorii ma­­rochineri. • Pentru cunoaşterea bogăţiilor, a frumuseţi­lor patriei şi a realizări­lor puterii populare, to ti­neri, la aceeaşi oră, va fi expusă co­nferinţa „Noi centre industriale Pe harta patriei“,, după care va rula un film artistic. • Sugestiv intitulat „Seară de odihnă“, spec­tacolul brigăzii artisti­ce a cooperativei „Radio- Progres“ va oferi mo­mente plăcute coopera­torilor bucureşteni, sâm­­bătă la ora 18, cu pri­lejul reuniunii tovără­şeşti. INFORMATIA In pregătire:­­Mag­azin sportiv­ ­ Editoria1 U.C.F.S. pregăteşte pentru iubitorii , sportului un interesant Ma­gazin sportiv. Aflat­­sub tipar, volumul va cu­prinde, îmtr-o suită de reportaje, ar-­­tico­le, note, însemnări, informaţii, acele '­mai ' însemnate succese ale spor­tului­­din ţara noastră, prezentări ale unor­­figuri, sportive­­remarcabile din ţară ş­i de pe întreg globul, istoricul­­jocurilor olimpic®, al diferitelor dis­­ccipline« sportive, date despre mari faze ş® complexe sportive, citate des­prte sport aparţinînd unor scriitori, filozofii, artişti celebri etc. Completat cu un variat material caleidoecopic — varietăţi, curiozităţi, cifre statistice — Magazinul sportiv se va înfăţişa cititorilor şi într-o I atrăgătoare formă grafică. \ i Din activitatea I Muzeului „C.I. Nott­ar­a şi C. C. Nottara,( Muzeul­ ,.C. I. Nottara şi C. C. Not ■ tara” organizează numeroase acţiuni­­*re popularizare, atit in cadrul mu '■czeului cit şi in afara sa. Printre cele fpnni noi, se num­ea i conferinţele in­­'isoţite de benzi de magnetofon pre­zentate in şcoli, la cile de cultură Iaşi in instituţii. Săptămina aceasta a­­avut loc la Uzina „7 Noiembrie“ o îconferinţă in care s-a vorbit despre fi­iaţa şi activitatea actorului C. I. I.Nottara. S-au prezentat apoi înregis­trări pe bandă de magnetofon a unor­­■roluri interpretate de marele actor. ■O astfel de conferinţă se va prezen­ta, pînă la sfirşitul acestei luni şi la Uzina de mecanică fină. Pentru valorificarea bogatului ma­terial documentar existent la muzeu se va începe in curind un ciclu de 12 conferinţe despre istoria teatrului. Ciclul, organizat de muzeu in cola­borare cu Consiliul pentru răspin­direa cunoştinţelor cultural-ştiinţifice, se va prezenta în uzine şi casele de cultură din Capitală. Interesant, program de filme documentare Programil care rulează în această săptămînă la cinematograful „Timpuri noi“, cuprinde un deosebit de intere­sant film documentar consacrat lucrări­lor celui de-al V-lea congres al Federa­ţiei Sindicale Mondiale, care a avut loc anul trecut la Moscova. In continuare rulează filmul muzical „Cintecul Ymer Sumak“, o producţie a studioului cen­tral de filme documentare din Moscova, ca şi desenul animat „Legendă contem­porană". U­P­IU *­­ In Editura ştiinţifică ISTORIA FILOZOFIEI VOL. V Volumul V din Istoria filozofiei se încadrează in lucrarea enciclopedică în şase volume, avînd ca obiect ana­liza gindirii sociologice şi filozofice din toate ţările lumii, incepind cu perioada străveche şi terminînd cu zilele noastre. Acest volum se ocupă cu cercetarea gindirii sociologice şi filozofice în pe­rioada istorică de la începutul epocii imperialiste şi pînă la Revoluţia din Octombrie. Cititorul volumului are posibilitatea să urmărească dezvoltarea de către Lenin (în principalele lui lucrări) a filozofiei marxiste, istoriei filozofiei, eticii, esteticii, ateismului ştiinţific etc. In acelaşi timp se arată procesul de răspindire a filozofiei marxiste in mişcarea muncitorească internaţională, dezvoltarea de către teoreticienii mar­xişti a problemelor filozofiei marxiste in lupta împotriva oportunismului şi­ revizionismului. In lucrare este caracterizată pe scurt dezvoltarea gindirii progresiste în legătură cu creşterea luptei pen­tru eliberarea naţională şi a mişcări­lor democratice in epoca imperialistă precum şi descompunerea — carac­teristică pentru această perioadă — a filozofiei şi sociologiei burgheze din ţările Europei şi Americii. In linii mari este prezentată lupta dintre materialism şi idealism în do­meniul ştiinţelor naturii, ca şi noile generalizări teoretice ale filozofiei marxiste, pe baza celor mai noi date ale ştiinţei. V. PATULEA LEGISLAŢIA LOCATIVĂ ADNOTATĂ Lucrarea examinează conţinutul decretului nr. 78/1952, pentru norma­rea, repartizarea şi folosirea suprafe­ţei locative şi reglementarea raportu­rilor dintre proprietari şi chiriaşi, cu trimiteri sau expuneri în extras la celelalte acte normative care regle­mentează materia locativă. Textele de lege sunt comentate pe probleme, într-o formă simplă, clară şi sistematică, însoţite de numeroase trimiteri la practica noastră judiciară. De asemenea la sfirşitul fiecărui capitol sunt indicate şi articolele din revistele de specialitate în care sunt examinate problemele dezbătute în capitolul respectiv. Lucrarea are menirea de a pune la îndemînă atit practicienilor cit şi marelui public interesat în rezolvarea problemelor de spaţiu locativ, un în­drumar sistematic cu privire la legis­laţia locativă în vigoare. Sala Palatului R.P.R. : feerie nocturnă FOTO : C. ANTONIER Facultatea de hidrotehnică în preajma examenelor La Facultatea de hidrotehnică din In­stitutul de construcţii Bucureşti — care pregăteşte ingineri pentru specialitatea construcţii şi instalaţii hidrotehnice energetice, pentru alimentarea cu apă şi canalizarea centrelor populate şi indus­triilor, pentru construcţia porturilor şi căilor navigabile — urmează cursurile de zi un număr de 350 de studenţi. Formarea unor cadre inginereşti capa­bile să rezolve problemele cele mai complexe, în concordanţă cu cerinţele ştiinţei şi tehnicii celei mai înaintate, cere eforturi susţinute, o muncă in­tensă care începe in sala de curs, trece­­ prin sala de seminar, prin laborator, bi­­­­bliotecă şi neapărat prin întreprindere,­­ pentru cucerirea fiecărui examen.­­ Studenţilor noştri le-au fost create în­­ acest sens condiţiile de viaţă şi de­­ studiu necesare obţinerii unor rezultate­­ din ce în ce mai bune. Astfel în­­ acest an 10% din studenţii noştri primesc burse de stat. Bursierii şi un­­ număr însemnat din ceilalţi studenţi J sînt cazaţi şi iau masa în condiţii ex-­­ celente în căminele şi cantinele institu- J tului. Ei dispun de o bibliotecă în lo­­­­calul facultăţii din bulevardul 1 Mai nr. 108 şi de o mare bibliotecă centrală în localul institutului din bulevardul Tolbubin nr. 8. De asemenea le stau­­ la îndemînă laboratoarele de specia­litate. In acest an au fost luate, totodată, măsuri ca disciplinele să fie acoperite în proporţie de 80 la sută cu cursuri li­tografiate sau tipărite. Studenţii dispun­­ de asemenea de caiete şi îndrumătoare , de laborator, de culegeri de probleme. Dintre cursurile şi tratatele tipărite în ultimul timp pentru studenţii noştri pu­tem cita pe cele de: Beton armat de prof. ing. V. Nicolau, Hidraulica de prof. ing. Cr. Mateescu, de Geotehnică şi fundaţii de prof. ing. H. Lehr. Folosind condiţiile materiale minunate pe care ni le-au pus la îndemînă partidul şi guvernul, ne străduim să asigurăm un nivel ştiinţific ridicat procesului de învăţămînt şi să efectuăm o muncă di­dactică şi o îndrumare competentă, efi­cientă, în pregătirea examenelor. Numărul relativ redus al studenţilor noştri ne permite ca această activitate să poată fi desfăşurată individual, cu fiecare student în parte. Eliminînd me­­lodile de lucru şcolăreşti, căutăm să deşteptăm şi să dezvoltăm în studenţi simţul răspunderii, al disciplinei liber consimţite, dragostea pentru meseria a­­leasă, entuziasmul pentru înfăptuirea măreţelor sarcini ale desăvîrşirii construc­ţiei socialismului în patria noastră. Credincioşi principiului că pregătirea sesiunii de examene trebuie să înceapă din prima zi de şcoală, măsurile orga­nizatorice luate de facultate au avut ca scop o planificare judicioasă a sarcinilor studenţilor, rezervarea strictă a timpu­lui liber pentru studiul individual şi pentru alte activităţi, înlăturarea muncii în asalt. Deosebit de utile s-au dovedit a probele de control, planificate la mate­riile de bază, în cursul semestrului. lu­crările de sondaj, notările la seminarii proiectele şi lucrările. Cu ajutorul da­telor astfel obţinute s­-au putut întocmi notări lunare pe student şi disciplină Ele oglindesc activitatea studenţilor şi stadiul lor de pregătire. De mare importanţă este populariza­rea bunelor rezultate la învăţătură ale unor studenţi fruntaşi,, cum sunt: Ion Corda, C. Teodorescu (anul V), N­. Ion, Dine Roman (anul IV), Mara Su­­bovici, Gheorghe Gînscă (anul 111), Pe­tre Roman, Cristina Nicolau, Angela Ni­­colau (anul II), Gabriel Tatu, Lucian Bîrcă, N. Teodorescu Ioan, Stere Cons­tantin (anul I). Ei constituie un exem­plu pentru colegii lor. In munca noastră didactică şi de or­ganizare a procesului de învăţămînt ne-am bucurat tot timpul de îndrumarea şi sprijinul organizaţiei de bază P.M.R. şi a organizaţiilor U.T.M. şi a asociaţiei studenţilor. In momentul de faţă pregătirile pen­tru sesiunea din iunie s-au terminat. Aşteptăm cu încredere această sesiune şi avem motive temeinice să credem că prin bunele rezultate pe care le vor ob­ţine studenţii, facultatea noastră se va putea situa — ca şi în sesiunile prece­dente — pe un loc de frunte, atit în ce priveşte procentul de promovări, cit şi a calităţii muncii. Prof. ing. ION MANOLIU decan al Facultăţii de hidrotehnică Ciclu de conferinţe in expunerea academicianului Eugen Pora Consiliul pentru răspîndirea cunoştin­ţelor cultural-ştiinţifice, în colaborare cu Casa­ de cultura a studenţilor organi­zează un ciclu de conferinţe expuse de acad. Eugen A. Pora, decan al facultăţii de ştiinţe naturale-geografie a Univer­sităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj, în legă­tură cu expediţia ştiinţifică la care a participat pe bordul vasului sovietic de cercetări oceanografice „Viteaz“, în Ocea­nul indian. Conferinţele însoţite de pro­iecţii şi exemplificări pe bandă de mag­netofon vor avea loc în sala Casei de cultură a studenţilor din Calea Plevnei nr. 61 după următorul program : astăzi „Viaţa pe nava de cercetări oceanogra­fice Viteaz“; miine — „Impresii din Sin­gapur şi Indonezia“; vineri — „Australia de vest“; sâmbăta — „India de est şi in­sulele de coralieri“. Toate conferinţele vor începe la ora 20,30. Ne scriu corespondenţii FRUNTAŞELE SECTORULUI Ioana Briceag, Erica Dumitraşcu, Ana Paraschiv, Petruţa Ion, Mar­cela Simion, Maria Părcheşan, Maria Cuzescu, Elena Micu sunt numai cîteva dintre muncitoarele fruntaşe, care lucrează la banda ru­lantă de pregătit-cusut din atelierul nr. 1 al Fabricii de încălţăminte „Fla­căra roşie“ din Capitală, în activitatea lor se înscriu, lună de lună, rezultate tot mai bune, rea­lizări ce se alătură celorlalte suc­cese obţinute de întregul colectiv al fabricii. Iată şi cîteva din rezultatele mun­cii acestor fruntaşe: importante eco­nomii la materialele auxiliare, lu­cru de calitate superioară peste an­gajamentul iniţial, organizarea exem­plară a locului de muncă, fapte care îndeamnă pe mulţi dintre tovarăşii lor de muncă să folosească aceleaşi metode de lucru, să respecte aceleaşi reguli de organizare a locului de pro­ducţie. Alături de muncitoarele fruntaşe amintite, în prezent, alţi peste 20 de lucrători din acest sector s-au an­gajat să obţină rezultate din ce in ce mai bune atit la calitate, cit şi la capitolul economic. ELENA MATEI CURSANŢII FAC PROGRESE EVIDENTE La noua secţie de rondere a în­treprinderii „Izolatorul“, secţie dotată cu utilaj modern, a luat fiinţă, cu citva timp în urmă, un curs pentru ridicarea calificării profesionale a muncitorilor. Cursurile sunt frecventate de apro­ximativ 40 de lucrători, încă de pe acum sunt evidente progresele pe care aceştia le fac în producţie prin minuirea cu mai multă pricepere şi îndemînare a maşinilor la care lu­crează, prin organizarea mai temei­nică a locului de muncă. Muncitorii­ sunt ajutaţi în conti­nuare să-şi însuşească tot mai multe cunoştinţe despre tehnica nouă. Paul Catrina, inginer şe­f, Gheorghe Ca­­ramfil şi Ion Ureche, normatori, Adela Dugăcerescu, inginer, Gheorghe Iordache, maistru, se străduiesc să le împărtăşească tot mai mult din bo­gata lor experienţă. Rezultatele la învăţătură sunt re­flectate în activitatea de producţie voluntari a muncitorilor, în depăşirea cu regu­laritate a sarcinilor de plan ale celor mai mulţi cursanţi. Amintim doar cîţiva dintre sîrguincioşii elevi : Elena Pirvu, Florea Grig­re, Elena Radu. VASILE DUMITRU DISCUŢII GOSPODĂREŞTI La Şcoala nr. 76 din raionul Tu­dor Vladimirescu a avut loc, cu cît­­va timp în urmă, o adunare a cetă­ţenilor. Cu prilejul acestei intîlniri, cetăţenii au discutat despre treburile gospodăreşti din circumscripţia orăşe­nească 203. în cuvîntul lor au scos în evidenţă ceea ce s-a realizat cu sprijinul gospodarilor, amintind, printre altele, pavarea străzii Vul­turi, îmbunătăţirea iluminatului pe străzi, colectarea de fier vechi şi alte frumoase realizări in amenajarea şi îngrijirea spaţiilor verzi, în îngri­jirea imobilelor pentru ca acestea să aibă un aspect cî­t mai îngrijit şi atrăgător etc. Cetăţenii s-au angajat să participe cu însufleţire la toate acţiunile întreprinse de deputat sau de comitetele de stradă, pentru ca şi circumscripţia orăşenească 203 să se situeze printre circumscripţiile frun­taşe din Capitală. ION COADĂ SPICUIND DIN GAZETEIE DE PERETE In holul fiecărei facultăţi găseşti la orice oră un personaj întotdeauna bine informat, gata să-ţi umple file întregi de carnet fără să-l... întrebi şi fără să-ţi răspundă nici un cuvînt. Persona­jul acesta este „gazeta de perete“ care în unele locuri se numeşte chiar aşa, iar în altele „Ariciul“, „Oxidantul“, „Flori tîrzii“ ş.a.m.d. . In perioada aceasta cele mai mul­te gazete ne informează despre pre­gătirea examenelor. La Facultatea de filozofie, de exemplu, a apărut pe cu­loarul din faţa decanatului o publicaţie nouă care se numeşte „în obiectiv , examenele“.­­Nu-i­ cam timpuriu oare un asemenea titlu, obişnuit doar în plină sesiune ? Nu. E venit la timp şi aceasta o afli citind articolul sem­nat de prof. univ. T. Bugnariu, deca­nul facultăţii. Autorul atrage atenţia că sesiunea va fi grea, examene foarte exigente şi­­că repetarea materiei tre­buie începută. Prof. univ. T. Bugnariu mai semnalează — iar într-un articol alăturat se şi­ concretizează — că pri­măvara a cam sustras numeroşi stu­denţi din amfiteatre. Intr-adevăr, în anul ni s-au înregistrat în ultimul timp, 128 absenţe, în anu­l II 1­ M absenţe, în anul III 74 absenţe, iar în anul I 64 absenţe. Decanul facultăţii atrage a­­tenţia asupra necesităţii întocmirii unui plan de studii, că nu se vor mai acorda reexaminări de­cît din motive obiective. « Gazeta de perete din holul Insti­tutului de ştiinţe economice »V. I. Le­nin“ informează despre alte aspecte ale muncii studenţilor. Pare intr-adevăr interesantă munca cercurilor ştiinţifice. Cercul de analiză a activităţii economice a întreprinderilor care cuprinde 40 de studenţi fruntaşi din anul IV şi V a studiat probleme concrete din diverse mari fabrici din Capitală. Studenţii Vic­tor Profir, Ion Timofte şi Mircea Weiss au realizat un interesant referat despre analiza îndeplinirii planului de acumu­lări băneşti la Uzinele „Republica“. In acest cerc ştiinţific s-au realizat anul acesta în total 6 lucrări la fel de inte­resante. Un alt articol de la gazeta de perete din holul I.S.E. „V. I. Lenin" informează despre participarea mariva a studenţilor la activităţile de muncă patriotice. Studenţii institutului au prestat mii de ore de muncă patriotică la amenajarea parcului Floreasca, la lucrările de pe şoseaua Pipera, bule­vardul Kiseleff şi bulevardul Nicolae Titulescu, şi la plantarea pomilor de pe şoseaua Bu­cureşti-Ploieşti. O «­ Acum cîteva zile, studenţii de la Institutul de ştiinţe economice „V. I. Lenin“ au prezentat un reuşit spectacol de estradă. Cu sprijinul tînă­­rului regizor Dem. Rubăreanu de la Teatrul de comedie stude­nţii Puiu An­­tohi, Hie Dogaru, Dan Ion, V. Petrescu, Petrică Balaş, Elena Bulăesi şi cei­lalţi au realizat un spectacol aplaudat cu căldură. De menţionat că la Institutul de ştiinţe economice mai există încă alte zece formaţii artistice care dau spectacole nu numai pentru studenţi, ci şi pe scenele cluburilor întreprinderii i ori din oraş, în fotografie , o scenă din spectacol. M. STEFANESCU corespondentă CINCI ANI IN ACEEAŞI FORMAŢIE Pentru studenţii fi­nului V al Facultăţii de exploatare a zăcă­mintelor de ţiţei şi gaze soneria a sunat pentru ultima oară la începutul acestui an, la 12 ianuarie, orele 9,30. A­ sunat, atunci de 12 ori consecutiv , ca un semn de ră­mas bun de la sălile de curs, sălile de se­minarii şi laboratoa­re... De atunci îi gă­seşti aplecaţi deasupra planşetelor, în sala de proiecte a institutului, sau la cămin. Îşi pre­gătesc proiectele de diplomă. Fostul briga­dier de extracţie, Con­stantin Aldescu, are ca temă specială de studiu „Pompe electri­ce centrifuge submer­­sibile,­ Constantin Ni­colae — „Fisurări hi­draulice la Trustul de extracţie Moineşti", un­de a fost, cu cinci ani în urmă mais­tru... Asemenea fapte au loc în toate facultă­ţile. Ce ne-a determi­nat să le închinăm cîteva rînduri ? Apre­cierile deosebit de cal­de ale profesorilor „a­­nului V“. — Aţi fost una din­tre cele mai bune se­rii de la înfiinţarea institutului, m­-a spus prof. Teodor Joja în ultima zi de curs. — Anul V ? E un colectiv minunat, ne-au vorbit prorectorii insti­tutului,­conf. Iosif Ga­leş şi Gh. Bănăţeanu, în dimineaţa însorită a zilei de 1 Mai. Au trecut prin faţa tri­bunelor pentru prim­a oară de 1 Mai 1959, în coloana care purta scrisă cu litere uria­şe, ca o deviză, îndem­nul partidului, de a învăţa necontenit. Cu­vintele acelea expri­mau de fapt hotărî­­rea lor de a intra în rîndurile noii noastre intelectualităţi, spre a pune cu pricepere la îndemînă poporului bogăţiile petrolifere ale­­ţării. Iată-i acum a­­proape ingineri, în a­­ceeaşi formaţie unită în­­ care s-au prezen­tat la acel 1 Mai, de acum cinci ani... („For­maţie unită" vrea să însemne că nici unul din studenţi aflaţi a­­tunci în anul 1 nu s-a... pierdut pe drum. Toţi au luptat cu rîv­­nă şi cu răspundere să-şi cucerească titlul de ingineri, şi fostul brigadier de foraj Constantin Aldescu, şi fostul maistru de ex­­tracţie Constantin Ni­colae, şi fostul tehni­cian Grigore Tatu, şi alţii 6 foşti maiştri, 17 foşti muncitori şi ceilalţi care au intrat în facultate direct de pe băncile şcolii). Aşadar, întregul co­lectiv care la 1 octom­brie 1958 lua primele notiţe studenţeşti, la curs, lucrează acum la planşetă, la proiect, urmînd să plece la sonde, ca destoinici in­gineri... A fost o simplă în­­tîmplare . Nicidecum mi-au spus aici cuvîn­tul -atit ca şi atîtea fapte , în primul rînd condiţiile de studiu minunate create de orînduirea noastră. S-ar putea, vorbi a­­poi despre întrajutora­rea colegială din ci­nul V (ei au „cule­s“ pe drum, şi cîţiva bă­ieţi rămaşi din alţi ani, i-au ridicat la nivelul lor şi pe aceştia, s-au ajutat reciproc înain­te de examene, la în­ţelegerea, adîncirea şi repetarea materiei, la predarea proiectelor ; au analizat laolaltă re­zultatele muncii luînd, laolaltă, măsuri...). — E un colectiv care dă dovadă de disci­plină şi seriozitate, ne-a spus un profesor. Sînt nişte băieţi ve­seli, dar în ce pri­veşte munca, studiul, există la ei o opinie severă (ce muştruluiala au mîncat unii, care şi-au încetinit cîteo­­dată pasul). Chiulul, pierderea inutilă a timpului sînt „maladii" care nu s-au putut aciui printre ei. — Dacă a fost un an bun, este pentru că au şi o grupă de partid puternică, o or­ganizaţie U.T.M. foar­te bună, ne-a vorbit secretarul comitetului de partid , din institut. — Mulţi dintre noi am venit din producţie şi am fost cu gîndul la producţie... Am pre­luat ştafeta de la in­gineri ca Cornel Cor­­neagă, care forează prima sondă la mari adîncimi, Ion Nicolae, şeful grupului de spe­cialişti români, care au pornit rafinăria de la Gauhatî din India... Am dori fierbinte să devenim la­ fel de utili şi preţuiţi ca ei, a adăugat unul dintre studenţii anului V. " Toate acestea sunt a­­devărate. Fiecare din ele a avut importanţa sa. La fel ca şi stră­duinţa cu care şi-au pregătit, referatele la­ cercurile­ de cercetare ştiinţifică (referatul : „Echilibrul firelor” al studenţilor Grigore Ta­­tu, Constantin Nico­lae, Constantin Aldescu şi al altora, a întru­nit multe aprecieri bune­, dragostea cu care au luat parte la viaţa culturală a facul­tăţii, iscusinţa cu care au folosit colţul satiric al gazetei de perete şi altele. Acum, la ultim­ul lor examen — examenul de stat — se vor pre­zenta cu fruntea sus, gata să prezinte bilanţ­­ul hărniciei de care au dat dovadă de-a lungul unei etape de viaţă numărînd­ cinci ani. P. I.

Next