Informatia Bucureştiului, mai 1963 (Anul 10, nr. 3029-3054)
1963-05-15 / nr. 3040
Pag. a 2-a. Noutăţi de artă plastică EXPOZIŢII • Către sfirşitul acestei luni nu avea loc la sala Fondului plastic din bulevardul Magheru nr. 20, deschiderea expoziţiei de grafică Geta Brătescu. Expoziţia va cuprinde 53 de gravuri şi ilustraţii de carte, precum şi un număr de laviuri şi desene. • La parcul de cultură şi odihnă Herăstrău in pavilioanele A şi B se va deschide duminică 19 mai, expoziţia retrospectivă a pictorului Lazăr Arhelman. Expoziţia va rămine deschisă trei săptămîni şi cuprindea.proximativ 100 de lucrări , uleiuri, pasteluri şi o mapă cu desene. • Azi după-amiază, incepind de la ora 17, la Muzeul de artă al R.P.R. (prin intrarea din strada Ştirbei Vodă), va avea loc vernisajul unei expoziţii de artă. Expoziţia organizată, in cinstea deschiderii Conferinţei pe ţară a Uniunii artiştilor plastici, de către Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă şi Uniunea artiştilor plastici din R.P.R. cuprinde o seamă de lucrări valoroase ale artiştilor noştri realizate in ultimii ani. LUCRĂRI DE ARTĂ MONUMENTALĂ PE LITORAL La Mamaia s-au terminat o seria de lucrări de artă monumentală Este vorba despre mozaicuri şi panouri decorative. La hotelul „Internaţional“ Paul Miracovici a realizat două panouri cu teme sportive , nautice şi despre pescuit. La hotelul „Central“ s-au terminat patru panouri avînd ca temă artele: poezia, muzica, desenul şi arta plastică. Lucrările au fost realizate de Ion Biţan, Ion Pacea, Vasile Celmare şi Emil Aniţei. La hotelul „Tomis" un colectiv format din artiştii plastici Gheorghe Popescu, Anastasie Anastasiu, Virgil Almăşan şi Constantin Dipse a lucrat patru panouri in mozaic de ceramică fină, reprezentind ştiinţele: medicina, fizica, biologia şi astronomia. Cele cinci panouri de la restaurantul „Tomis“ au fost realizate de un colectiv in frunte cu Stefan Constantinescu şi reprezintă scene cu bogăţii ale Dobrogei ŞTEFAN RUHA Şl FERDINAND WEISS IN R, P, UNGARĂ Zilele trecute au plecat în R. P. Ungară violonistul Ştefan Ruha şi pianistul Ferdinand Weiss. Cu prilejul turneului lor în ţara prietenă, cei doi muzicieni vor da recitaluri cu muzică de Leclair, Paul Constantinescu, Prokofiev, Bartók, Sarasale, în oraşele Pecs şi Gör, iar Ştefan Ruha va fi solist în concerte publice programate la Budapesta şi Komlo, când va interpreta concertele pentru vioară şi orchestră de Brahms, Beethoven şi Mendelsohn-Bartholdy. La Teatrul de operă şi balet Tiii Ktuzik in „Boris Godunov“ Recentul oaspete al Teatrului de operă şi balet, artistul poporului din U.R.S.S. Tiii Kuzik — prim solist al Operei de Stat din capitala R.S.S. Estoniene, Tallinn — se încadrează intr-o categorie timbrală destul de rar intilnită : el este un bas-bariton, adică un cîntăreţ capabil să cuprindă în repertoriul său deopotrivă roluri de bas cantabil şi de bariton. Aşa se intimplă că Titi Kuzik interpretează în mod curent atit pe Mefisto (din „Faust”) şi Boris Godunov — roluri de bas —, cit şi pe Scarpia (din „Tosca“), Germont (din „Traviata“), Escamillo (din „Carmen“), Rigoletto sau Evghenii Oneghin, roluri de bariton. Urmărindu-l pe Titi Kuzik in spectacolul „Boris Godunov“ al primei noastre scene lirice, ne-a apărut limpede că glasul său, chiar dacă nu posedă amploarea și generozitatea caracteristice marilor bani sovietici, prezintă totuşi însuşiri de indiscutabilă valoare, printre care în primul rînd frumuseţea şi căldura timbrului (mai ales în registrul cental), supleţea, deplina omogenitate pe întreaga întindere. Dincolo de calităţile vocale propriu zise, se cuvine insă să relevăm meritele cântăreţului in direcţia stăpinirii cu o înaltă măiestrie a artei actoriceşti, pătrunderea psihologică dovedită în întruchiparea rolului, pe linia tradiţională a celebrei montări a operei de către Stanislavski. Orientarea aceasta ne-a apărut cu deosebire evidentă în tabloul de la Foişor, în care Titi Kuzik a realizat o gradaţie de mare subtilitate, de la calmul cu care Boris verifică cunoştinţele geo- ■ grafice ale fiului său, pînă la momentul culminant al halucinaţiei. In scena morţii din ultimul act, Titi Kuzik a impresionat apoi prin modul pe deplin convingător, in care a conturat■ figura ţarului, chinuit de remuşcări, dar totodată preocupat de viitorul ţării sale. In general, a fost limpede pentru toţi cei prezenţi în sală, că artistul oaspete nu se limitează să urmărească rezolvarea vocală corespunzătoare a rolului, ci că el îşi propune — şi reuşeşte — să realizeze în chipul cel mai convingător, prin mijloacele specifice ale cîntăreţului de operă, figura complexă a nemuritorului personaj puşkinian, căruia Musorgski i-a adăugat prin opera sa un nou monument nepieritor. Spectacolul Teatrului de operă şi balet a prezentat, în ansamblul lui, o seamă de calităţi datorită şi contribuţiei unor solişti de frunte ai instituţiei — printre care Zenaida Pally, Mihail Ştirbei, Viorel Ban, Ioan Hvorov, Constantin Iliescu etc. —, reuniţi sub conducerea muzicală exigentă a apreciatului şef de orchestră clujean Anatol Chisadji. E. ELIAN „Rocco şi fraţii sai Intr-un moment în care moda ce bîntuie pe ecranele Occidentului îi orientează pe cineaşti către investigaţii inovatoare de ordin formal, Luchino Visconti a creat un film îndreptat parcă ostentativ către dramaturgia tradiţională filmului neorealist. Lucrînd cu procedee artistice clasice şi expunindu-se astfel reproşurilor de a nu fi „modern“, Visconti şi-a concentrat energia asupra conţinutului romanului său cinematografic, investigînd în mod captivant realităţile Italiei contemporane. Este adevărat că filmul surprinde adesea prin nedesăvârşire, că el cuprinde secvenţe care trezesc rezerve cu totul întemeiate, că există în unele episoade alunecări în melodramă şi alteori în grotesc. Dar toate acestea nu pot genera totuşi impresia finală pe care o lasă proiecţia pentru că „licenţele« sunt literalmente copleşite de adevărurile sfîşietoare de care este pătruns filmul, de sinceritatea şi cutezanţa cu care sunt dezbătute. „Rocco şi fraţii săi“ este istoria unei familii de „sărăntoci din Lucania“ pe care mizeria a alungat-o la Milano. Oraşul li se prezintă la început celor cinci fraţi ca un pămint al fâgăduinţii deschis tuturor cuceririlor. Fiecare dintre ei va porni pe un drum aparte, şi fiecare drum este in fapt o întrebare care îşi aşteaptă răspunsul. Lupta crîncenă pentru a răzbate in viaţă constituie conţinutul romanului cinematografic al lui Visconti. Plecarea, in zorii zilei, la strînsul zăpezii, are In ea Încă ceva rural, patriarhal, aduce cu plecarea ţăranului la cimp. Ulterior însă, familia se va adapta vieţii metropolei burgheze şi romanul se va consuma cu violenţă fie în strada in care lupta pentru existenţă se desfăşoară zgomotos şi crincen, fie in casele in care tragediile izbucnesc şi se sting pe lăsau în arena pugilatului, unde bătălia pentru a răzbate se duce deschis, în urletele aţiţătoare ale publicului. Filmul e copleşitor de brutal şi greu de vizionat, dar Visconti nu face altceva decit să traducă In imagine sălbăticirea cotidiană a omului in lumea capitalului. Mînuind necruţător atrocitatea _ și mai ales in seria a Il-a, scenele atroce abundă — filmul nu stârneşte instincte inferioare ci dimpotrivă, exaltă către omenie. Atrocitatea are caracter metaforic. Pînă şi boxul este pentru Rocco propria sa negare, contractul său cu „diavolul banului“, mărturia prostituării sale (Cutremurătoare scena in care proaspătul campion îşi plînge ostenit victoria!). Violul însuşi este un protest împotriva terfelirii sufletului omenesc, şi nu numai in dragoste! Tocmai de aceea şi este atît de impresionantă secvenţa, pentru că semnificaţia ei depăşeşte brutalizata unei profesioniste a amorului — ceea ce n-ar reprezenta decit un paradox posibil — ridicîndu-se pînă la sensul sugrumării brutale al unui elan uman către o altă viaţă, mai curată, mai autentică. Visconti a împărţit celor două serii ale filmului funcţii deosebite. Prima trebuie să ne facă cunoscute personajele viitoarei tragedii, care se va dezvălui abia în cea de a doua. Iată de ce prima serie este şi mai puţin dinamică, mai expozitivă. Personajele se desprind anevoie din marea amorfă a familiei Parondi. Ele se desprind treptat, mai întâi Vincenzo, apoi Simone, Ciro şi abia în cele din urmă Rocco. Rocco şi Simone vor fi protagoniştii celei de a doua serii, caractere antagonice care se înfruntă disputîndu-şi adevărul. Bunătatea îngerească a lui Rocco şi egoismul feroce al lui Simone simt două căi posibile în viaţă. Care este cea adevărată ? — pare a întreba Visconti. In final, Ciro va da răspuns satisfăcător acestei întrebări, răspuns confirmat şi de fapte: bunătatea bolnăvicioasă a lui Rocco poate face tot atîta rău ca şi inconştienţa bestială a celuilalt. De altfel Visconti sugerează adesea că bunătatea neputincioasă a lui Rocco nu este decît o formă deznădăjduită a aspiraţiei acestuia către omenie, după cum prăbuşirea în violenţă a celuilalt reprezintă şi ea o formă a desperării in faţa propriei slăbiciuni. Din păcate, schema caracterologică a celor două personaje opuse este amplificată prea mult, ea frizează patologicul. Visconti dovedeşte în numea cu actorul o fineţe rar întâlnită. Scena intoîlnirii dintre Rocco — marinarul şi Nadia abia eliberată din închisoare, este un exemplu strălucit de ceea ce poate face un adevărat regizor cu doi interpreţi excelenţi. Annie Girardot este la început provocatoare, poartă încă masca profesională a cocotei. Dindăratul geamurilor opace ale ochelarilor de soare ea îl priveşte pe Rocco cu tot mai mult interes şi în momentul in care acesta îi istoriseşte tragedia răzmeriţei din satul său, ea îşi lasă in jos ochelarii. Cochetăria ieftină nu-şi mai are sens. Faţă de toţi ceilalţi în care n-are încredere, ochelarii ii pot servi drept adăpost; pe Rocco insă îl poate privi In ochi. Şi-l întreabă : „Ce crezi despre mine ?« stingînd cu nervozitate ţigara în scrumieră. Bravează încă, zimbeşte, dar se vede bine cit îi e de frică. Şi o lacrimă i-a apărut undeva, în colţ de geană. Cînd a simţit-o, şi-a acoperit-o prevăzătoare după geamul opac. într-o asemenea scenă străluceşte nu numai talentul inegalabil al actriţei, dar şi fantezia regizorului în descoperirea acestui elocvent şi autentic detaliu: jocul cu ochelarii. Peste tot în film, talentul unor interpreţi ca Alain Delon şi Renato Salvatori este potenţiat de colaborarea lor cu regia. Şi asta, pentru câ regizorul îşi urmăreşte cu consecvenţă ţelul artistic. Care este soluţia ? — ne întreabă el, pe măsură ce tragedia descrisă devine tot mai adîncă şi mai tulburătoare. Pămintul ucide iar oraşul striveşte ! Soluţia 7 O lume in care individul să-şi poată permite luxul de a fi el Însuşi, de a fi generos, de a fi Om. Aceasta este credinţa lui Ciro, muncitorul de la Alfa-Romeo. Din păcate, acest personaj care posedă — am spune — „cheia“ filmului este şters, dar asta nu-i în nici un caz vina personajului ! Poate că Visconti îi va dedica mai tîrziu filmul pe care îl merită. Cert este, insă, că în final se desprinde limpede ideea că lumea lui Ciro reprezintă adevărul, viitorul. Lumea lui Ciro cu solidaritatea ei, cu dragostea ei care nu e de vinzare, cu echilibrul ei. T. CARANFIL Marinarul Rocco (Alain Delon) și Nadia (Annie Girardot) s-au intilnit întâmplător -OO La clubul cooperativelor meşteşugăreşti • Manifestarea de azi după-amiază de la Clubul local al cooperativelor meşteşugăreşti are ca temă „Prietenia oglindită in literatură”. Cu acest prilej îşi va da concursul brigada artistică de agitaţie a cooperativei „Tehnica încălţămintei“. • Joi incepind de la ora 15, se va desfăşura un concurs — ghicitoare intitulat „Să cunoaştem statutul cooperaţiei meşteşugăreşti“. La concurs participă cooperatorii marochineri. • Pentru cunoaşterea bogăţiilor, a frumuseţilor patriei şi a realizărilor puterii populare, to tineri, la aceeaşi oră, va fi expusă conferinţa „Noi centre industriale Pe harta patriei“,, după care va rula un film artistic. • Sugestiv intitulat „Seară de odihnă“, spectacolul brigăzii artistice a cooperativei „Radio- Progres“ va oferi momente plăcute cooperatorilor bucureşteni, sâmbătă la ora 18, cu prilejul reuniunii tovărăşeşti. INFORMATIA In pregătire:Magazin sportiv Editoria1 U.C.F.S. pregăteşte pentru iubitorii , sportului un interesant Magazin sportiv. Aflatsub tipar, volumul va cuprinde, îmtr-o suită de reportaje, ar-ticole, note, însemnări, informaţii, acele 'mai ' însemnate succese ale sportuluidin ţara noastră, prezentări ale unorfiguri, sportiveremarcabile din ţară şi de pe întreg globul, istoriculjocurilor olimpic®, al diferitelor disccipline« sportive, date despre mari faze ş® complexe sportive, citate desprte sport aparţinînd unor scriitori, filozofii, artişti celebri etc. Completat cu un variat material caleidoecopic — varietăţi, curiozităţi, cifre statistice — Magazinul sportiv se va înfăţişa cititorilor şi într-o I atrăgătoare formă grafică. \ i Din activitatea I Muzeului „C.I. Nottara şi C. C. Nottara,( Muzeul ,.C. I. Nottara şi C. C. Not ■ tara” organizează numeroase acţiuni*re popularizare, atit in cadrul mu '■czeului cit şi in afara sa. Printre cele fpnni noi, se numea i conferinţele in'isoţite de benzi de magnetofon prezentate in şcoli, la cile de cultură Iaşi in instituţii. Săptămina aceasta aavut loc la Uzina „7 Noiembrie“ o îconferinţă in care s-a vorbit despre fiiaţa şi activitatea actorului C. I. I.Nottara. S-au prezentat apoi înregistrări pe bandă de magnetofon a unor■roluri interpretate de marele actor. ■O astfel de conferinţă se va prezenta, pînă la sfirşitul acestei luni şi la Uzina de mecanică fină. Pentru valorificarea bogatului material documentar existent la muzeu se va începe in curind un ciclu de 12 conferinţe despre istoria teatrului. Ciclul, organizat de muzeu in colaborare cu Consiliul pentru răspindirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice, se va prezenta în uzine şi casele de cultură din Capitală. Interesant, program de filme documentare Programil care rulează în această săptămînă la cinematograful „Timpuri noi“, cuprinde un deosebit de interesant film documentar consacrat lucrărilor celui de-al V-lea congres al Federaţiei Sindicale Mondiale, care a avut loc anul trecut la Moscova. In continuare rulează filmul muzical „Cintecul Ymer Sumak“, o producţie a studioului central de filme documentare din Moscova, ca şi desenul animat „Legendă contemporană". UPIU * In Editura ştiinţifică ISTORIA FILOZOFIEI VOL. V Volumul V din Istoria filozofiei se încadrează in lucrarea enciclopedică în şase volume, avînd ca obiect analiza gindirii sociologice şi filozofice din toate ţările lumii, incepind cu perioada străveche şi terminînd cu zilele noastre. Acest volum se ocupă cu cercetarea gindirii sociologice şi filozofice în perioada istorică de la începutul epocii imperialiste şi pînă la Revoluţia din Octombrie. Cititorul volumului are posibilitatea să urmărească dezvoltarea de către Lenin (în principalele lui lucrări) a filozofiei marxiste, istoriei filozofiei, eticii, esteticii, ateismului ştiinţific etc. In acelaşi timp se arată procesul de răspindire a filozofiei marxiste in mişcarea muncitorească internaţională, dezvoltarea de către teoreticienii marxişti a problemelor filozofiei marxiste in lupta împotriva oportunismului şi revizionismului. In lucrare este caracterizată pe scurt dezvoltarea gindirii progresiste în legătură cu creşterea luptei pentru eliberarea naţională şi a mişcărilor democratice in epoca imperialistă precum şi descompunerea — caracteristică pentru această perioadă — a filozofiei şi sociologiei burgheze din ţările Europei şi Americii. In linii mari este prezentată lupta dintre materialism şi idealism în domeniul ştiinţelor naturii, ca şi noile generalizări teoretice ale filozofiei marxiste, pe baza celor mai noi date ale ştiinţei. V. PATULEA LEGISLAŢIA LOCATIVĂ ADNOTATĂ Lucrarea examinează conţinutul decretului nr. 78/1952, pentru normarea, repartizarea şi folosirea suprafeţei locative şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi, cu trimiteri sau expuneri în extras la celelalte acte normative care reglementează materia locativă. Textele de lege sunt comentate pe probleme, într-o formă simplă, clară şi sistematică, însoţite de numeroase trimiteri la practica noastră judiciară. De asemenea la sfirşitul fiecărui capitol sunt indicate şi articolele din revistele de specialitate în care sunt examinate problemele dezbătute în capitolul respectiv. Lucrarea are menirea de a pune la îndemînă atit practicienilor cit şi marelui public interesat în rezolvarea problemelor de spaţiu locativ, un îndrumar sistematic cu privire la legislaţia locativă în vigoare. Sala Palatului R.P.R. : feerie nocturnă FOTO : C. ANTONIER Facultatea de hidrotehnică în preajma examenelor La Facultatea de hidrotehnică din Institutul de construcţii Bucureşti — care pregăteşte ingineri pentru specialitatea construcţii şi instalaţii hidrotehnice energetice, pentru alimentarea cu apă şi canalizarea centrelor populate şi industriilor, pentru construcţia porturilor şi căilor navigabile — urmează cursurile de zi un număr de 350 de studenţi. Formarea unor cadre inginereşti capabile să rezolve problemele cele mai complexe, în concordanţă cu cerinţele ştiinţei şi tehnicii celei mai înaintate, cere eforturi susţinute, o muncă intensă care începe in sala de curs, trece prin sala de seminar, prin laborator, bibliotecă şi neapărat prin întreprindere, pentru cucerirea fiecărui examen. Studenţilor noştri le-au fost create în acest sens condiţiile de viaţă şi de studiu necesare obţinerii unor rezultate din ce în ce mai bune. Astfel în acest an 10% din studenţii noştri primesc burse de stat. Bursierii şi un număr însemnat din ceilalţi studenţi J sînt cazaţi şi iau masa în condiţii ex- celente în căminele şi cantinele institu- J tului. Ei dispun de o bibliotecă în localul facultăţii din bulevardul 1 Mai nr. 108 şi de o mare bibliotecă centrală în localul institutului din bulevardul Tolbubin nr. 8. De asemenea le stau la îndemînă laboratoarele de specialitate. In acest an au fost luate, totodată, măsuri ca disciplinele să fie acoperite în proporţie de 80 la sută cu cursuri litografiate sau tipărite. Studenţii dispun de asemenea de caiete şi îndrumătoare , de laborator, de culegeri de probleme. Dintre cursurile şi tratatele tipărite în ultimul timp pentru studenţii noştri putem cita pe cele de: Beton armat de prof. ing. V. Nicolau, Hidraulica de prof. ing. Cr. Mateescu, de Geotehnică şi fundaţii de prof. ing. H. Lehr. Folosind condiţiile materiale minunate pe care ni le-au pus la îndemînă partidul şi guvernul, ne străduim să asigurăm un nivel ştiinţific ridicat procesului de învăţămînt şi să efectuăm o muncă didactică şi o îndrumare competentă, eficientă, în pregătirea examenelor. Numărul relativ redus al studenţilor noştri ne permite ca această activitate să poată fi desfăşurată individual, cu fiecare student în parte. Eliminînd melodile de lucru şcolăreşti, căutăm să deşteptăm şi să dezvoltăm în studenţi simţul răspunderii, al disciplinei liber consimţite, dragostea pentru meseria aleasă, entuziasmul pentru înfăptuirea măreţelor sarcini ale desăvîrşirii construcţiei socialismului în patria noastră. Credincioşi principiului că pregătirea sesiunii de examene trebuie să înceapă din prima zi de şcoală, măsurile organizatorice luate de facultate au avut ca scop o planificare judicioasă a sarcinilor studenţilor, rezervarea strictă a timpului liber pentru studiul individual şi pentru alte activităţi, înlăturarea muncii în asalt. Deosebit de utile s-au dovedit a probele de control, planificate la materiile de bază, în cursul semestrului. lucrările de sondaj, notările la seminarii proiectele şi lucrările. Cu ajutorul datelor astfel obţinute s-au putut întocmi notări lunare pe student şi disciplină Ele oglindesc activitatea studenţilor şi stadiul lor de pregătire. De mare importanţă este popularizarea bunelor rezultate la învăţătură ale unor studenţi fruntaşi,, cum sunt: Ion Corda, C. Teodorescu (anul V), N. Ion, Dine Roman (anul IV), Mara Subovici, Gheorghe Gînscă (anul 111), Petre Roman, Cristina Nicolau, Angela Nicolau (anul II), Gabriel Tatu, Lucian Bîrcă, N. Teodorescu Ioan, Stere Constantin (anul I). Ei constituie un exemplu pentru colegii lor. In munca noastră didactică şi de organizare a procesului de învăţămînt ne-am bucurat tot timpul de îndrumarea şi sprijinul organizaţiei de bază P.M.R. şi a organizaţiilor U.T.M. şi a asociaţiei studenţilor. In momentul de faţă pregătirile pentru sesiunea din iunie s-au terminat. Aşteptăm cu încredere această sesiune şi avem motive temeinice să credem că prin bunele rezultate pe care le vor obţine studenţii, facultatea noastră se va putea situa — ca şi în sesiunile precedente — pe un loc de frunte, atit în ce priveşte procentul de promovări, cit şi a calităţii muncii. Prof. ing. ION MANOLIU decan al Facultăţii de hidrotehnică Ciclu de conferinţe in expunerea academicianului Eugen Pora Consiliul pentru răspîndirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice, în colaborare cu Casa de cultura a studenţilor organizează un ciclu de conferinţe expuse de acad. Eugen A. Pora, decan al facultăţii de ştiinţe naturale-geografie a Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj, în legătură cu expediţia ştiinţifică la care a participat pe bordul vasului sovietic de cercetări oceanografice „Viteaz“, în Oceanul indian. Conferinţele însoţite de proiecţii şi exemplificări pe bandă de magnetofon vor avea loc în sala Casei de cultură a studenţilor din Calea Plevnei nr. 61 după următorul program : astăzi „Viaţa pe nava de cercetări oceanografice Viteaz“; miine — „Impresii din Singapur şi Indonezia“; vineri — „Australia de vest“; sâmbăta — „India de est şi insulele de coralieri“. Toate conferinţele vor începe la ora 20,30. Ne scriu corespondenţii FRUNTAŞELE SECTORULUI Ioana Briceag, Erica Dumitraşcu, Ana Paraschiv, Petruţa Ion, Marcela Simion, Maria Părcheşan, Maria Cuzescu, Elena Micu sunt numai cîteva dintre muncitoarele fruntaşe, care lucrează la banda rulantă de pregătit-cusut din atelierul nr. 1 al Fabricii de încălţăminte „Flacăra roşie“ din Capitală, în activitatea lor se înscriu, lună de lună, rezultate tot mai bune, realizări ce se alătură celorlalte succese obţinute de întregul colectiv al fabricii. Iată şi cîteva din rezultatele muncii acestor fruntaşe: importante economii la materialele auxiliare, lucru de calitate superioară peste angajamentul iniţial, organizarea exemplară a locului de muncă, fapte care îndeamnă pe mulţi dintre tovarăşii lor de muncă să folosească aceleaşi metode de lucru, să respecte aceleaşi reguli de organizare a locului de producţie. Alături de muncitoarele fruntaşe amintite, în prezent, alţi peste 20 de lucrători din acest sector s-au angajat să obţină rezultate din ce in ce mai bune atit la calitate, cit şi la capitolul economic. ELENA MATEI CURSANŢII FAC PROGRESE EVIDENTE La noua secţie de rondere a întreprinderii „Izolatorul“, secţie dotată cu utilaj modern, a luat fiinţă, cu citva timp în urmă, un curs pentru ridicarea calificării profesionale a muncitorilor. Cursurile sunt frecventate de aproximativ 40 de lucrători, încă de pe acum sunt evidente progresele pe care aceştia le fac în producţie prin minuirea cu mai multă pricepere şi îndemînare a maşinilor la care lucrează, prin organizarea mai temeinică a locului de muncă. Muncitorii sunt ajutaţi în continuare să-şi însuşească tot mai multe cunoştinţe despre tehnica nouă. Paul Catrina, inginer şef, Gheorghe Caramfil şi Ion Ureche, normatori, Adela Dugăcerescu, inginer, Gheorghe Iordache, maistru, se străduiesc să le împărtăşească tot mai mult din bogata lor experienţă. Rezultatele la învăţătură sunt reflectate în activitatea de producţie voluntari a muncitorilor, în depăşirea cu regularitate a sarcinilor de plan ale celor mai mulţi cursanţi. Amintim doar cîţiva dintre sîrguincioşii elevi : Elena Pirvu, Florea Grigre, Elena Radu. VASILE DUMITRU DISCUŢII GOSPODĂREŞTI La Şcoala nr. 76 din raionul Tudor Vladimirescu a avut loc, cu cîtva timp în urmă, o adunare a cetăţenilor. Cu prilejul acestei intîlniri, cetăţenii au discutat despre treburile gospodăreşti din circumscripţia orăşenească 203. în cuvîntul lor au scos în evidenţă ceea ce s-a realizat cu sprijinul gospodarilor, amintind, printre altele, pavarea străzii Vulturi, îmbunătăţirea iluminatului pe străzi, colectarea de fier vechi şi alte frumoase realizări in amenajarea şi îngrijirea spaţiilor verzi, în îngrijirea imobilelor pentru ca acestea să aibă un aspect cît mai îngrijit şi atrăgător etc. Cetăţenii s-au angajat să participe cu însufleţire la toate acţiunile întreprinse de deputat sau de comitetele de stradă, pentru ca şi circumscripţia orăşenească 203 să se situeze printre circumscripţiile fruntaşe din Capitală. ION COADĂ SPICUIND DIN GAZETEIE DE PERETE In holul fiecărei facultăţi găseşti la orice oră un personaj întotdeauna bine informat, gata să-ţi umple file întregi de carnet fără să-l... întrebi şi fără să-ţi răspundă nici un cuvînt. Personajul acesta este „gazeta de perete“ care în unele locuri se numeşte chiar aşa, iar în altele „Ariciul“, „Oxidantul“, „Flori tîrzii“ ş.a.m.d. . In perioada aceasta cele mai multe gazete ne informează despre pregătirea examenelor. La Facultatea de filozofie, de exemplu, a apărut pe culoarul din faţa decanatului o publicaţie nouă care se numeşte „în obiectiv , examenele“.Nu-i cam timpuriu oare un asemenea titlu, obişnuit doar în plină sesiune ? Nu. E venit la timp şi aceasta o afli citind articolul semnat de prof. univ. T. Bugnariu, decanul facultăţii. Autorul atrage atenţia că sesiunea va fi grea, examene foarte exigente şică repetarea materiei trebuie începută. Prof. univ. T. Bugnariu mai semnalează — iar într-un articol alăturat se şi concretizează — că primăvara a cam sustras numeroşi studenţi din amfiteatre. Intr-adevăr, în anul ni s-au înregistrat în ultimul timp, 128 absenţe, în anul II 1 M absenţe, în anul III 74 absenţe, iar în anul I 64 absenţe. Decanul facultăţii atrage atenţia asupra necesităţii întocmirii unui plan de studii, că nu se vor mai acorda reexaminări decît din motive obiective. « Gazeta de perete din holul Institutului de ştiinţe economice »V. I. Lenin“ informează despre alte aspecte ale muncii studenţilor. Pare intr-adevăr interesantă munca cercurilor ştiinţifice. Cercul de analiză a activităţii economice a întreprinderilor care cuprinde 40 de studenţi fruntaşi din anul IV şi V a studiat probleme concrete din diverse mari fabrici din Capitală. Studenţii Victor Profir, Ion Timofte şi Mircea Weiss au realizat un interesant referat despre analiza îndeplinirii planului de acumulări băneşti la Uzinele „Republica“. In acest cerc ştiinţific s-au realizat anul acesta în total 6 lucrări la fel de interesante. Un alt articol de la gazeta de perete din holul I.S.E. „V. I. Lenin" informează despre participarea mariva a studenţilor la activităţile de muncă patriotice. Studenţii institutului au prestat mii de ore de muncă patriotică la amenajarea parcului Floreasca, la lucrările de pe şoseaua Pipera, bulevardul Kiseleff şi bulevardul Nicolae Titulescu, şi la plantarea pomilor de pe şoseaua Bucureşti-Ploieşti. O « Acum cîteva zile, studenţii de la Institutul de ştiinţe economice „V. I. Lenin“ au prezentat un reuşit spectacol de estradă. Cu sprijinul tînărului regizor Dem. Rubăreanu de la Teatrul de comedie studenţii Puiu Antohi, Hie Dogaru, Dan Ion, V. Petrescu, Petrică Balaş, Elena Bulăesi şi ceilalţi au realizat un spectacol aplaudat cu căldură. De menţionat că la Institutul de ştiinţe economice mai există încă alte zece formaţii artistice care dau spectacole nu numai pentru studenţi, ci şi pe scenele cluburilor întreprinderii i ori din oraş, în fotografie , o scenă din spectacol. M. STEFANESCU corespondentă CINCI ANI IN ACEEAŞI FORMAŢIE Pentru studenţii finului V al Facultăţii de exploatare a zăcămintelor de ţiţei şi gaze soneria a sunat pentru ultima oară la începutul acestui an, la 12 ianuarie, orele 9,30. A sunat, atunci de 12 ori consecutiv , ca un semn de rămas bun de la sălile de curs, sălile de seminarii şi laboratoare... De atunci îi găseşti aplecaţi deasupra planşetelor, în sala de proiecte a institutului, sau la cămin. Îşi pregătesc proiectele de diplomă. Fostul brigadier de extracţie, Constantin Aldescu, are ca temă specială de studiu „Pompe electrice centrifuge submersibile, Constantin Nicolae — „Fisurări hidraulice la Trustul de extracţie Moineşti", unde a fost, cu cinci ani în urmă maistru... Asemenea fapte au loc în toate facultăţile. Ce ne-a determinat să le închinăm cîteva rînduri ? Aprecierile deosebit de calde ale profesorilor „anului V“. — Aţi fost una dintre cele mai bune serii de la înfiinţarea institutului, m-a spus prof. Teodor Joja în ultima zi de curs. — Anul V ? E un colectiv minunat, ne-au vorbit prorectorii institutului,conf. Iosif Galeş şi Gh. Bănăţeanu, în dimineaţa însorită a zilei de 1 Mai. Au trecut prin faţa tribunelor pentru prima oară de 1 Mai 1959, în coloana care purta scrisă cu litere uriaşe, ca o deviză, îndemnul partidului, de a învăţa necontenit. Cuvintele acelea exprimau de fapt hotărîrea lor de a intra în rîndurile noii noastre intelectualităţi, spre a pune cu pricepere la îndemînă poporului bogăţiile petrolifere aleţării. Iată-i acum aproape ingineri, în aceeaşi formaţie unită în care s-au prezentat la acel 1 Mai, de acum cinci ani... („Formaţie unită" vrea să însemne că nici unul din studenţi aflaţi atunci în anul 1 nu s-a... pierdut pe drum. Toţi au luptat cu rîvnă şi cu răspundere să-şi cucerească titlul de ingineri, şi fostul brigadier de foraj Constantin Aldescu, şi fostul maistru de extracţie Constantin Nicolae, şi fostul tehnician Grigore Tatu, şi alţii 6 foşti maiştri, 17 foşti muncitori şi ceilalţi care au intrat în facultate direct de pe băncile şcolii). Aşadar, întregul colectiv care la 1 octombrie 1958 lua primele notiţe studenţeşti, la curs, lucrează acum la planşetă, la proiect, urmînd să plece la sonde, ca destoinici ingineri... A fost o simplă întîmplare . Nicidecum mi-au spus aici cuvîntul -atit ca şi atîtea fapte , în primul rînd condiţiile de studiu minunate create de orînduirea noastră. S-ar putea, vorbi apoi despre întrajutorarea colegială din cinul V (ei au „cules“ pe drum, şi cîţiva băieţi rămaşi din alţi ani, i-au ridicat la nivelul lor şi pe aceştia, s-au ajutat reciproc înainte de examene, la înţelegerea, adîncirea şi repetarea materiei, la predarea proiectelor ; au analizat laolaltă rezultatele muncii luînd, laolaltă, măsuri...). — E un colectiv care dă dovadă de disciplină şi seriozitate, ne-a spus un profesor. Sînt nişte băieţi veseli, dar în ce priveşte munca, studiul, există la ei o opinie severă (ce muştruluiala au mîncat unii, care şi-au încetinit cîteodată pasul). Chiulul, pierderea inutilă a timpului sînt „maladii" care nu s-au putut aciui printre ei. — Dacă a fost un an bun, este pentru că au şi o grupă de partid puternică, o organizaţie U.T.M. foarte bună, ne-a vorbit secretarul comitetului de partid , din institut. — Mulţi dintre noi am venit din producţie şi am fost cu gîndul la producţie... Am preluat ştafeta de la ingineri ca Cornel Corneagă, care forează prima sondă la mari adîncimi, Ion Nicolae, şeful grupului de specialişti români, care au pornit rafinăria de la Gauhatî din India... Am dori fierbinte să devenim la fel de utili şi preţuiţi ca ei, a adăugat unul dintre studenţii anului V. " Toate acestea sunt adevărate. Fiecare din ele a avut importanţa sa. La fel ca şi străduinţa cu care şi-au pregătit, referatele la cercurile de cercetare ştiinţifică (referatul : „Echilibrul firelor” al studenţilor Grigore Tatu, Constantin Nicolae, Constantin Aldescu şi al altora, a întrunit multe aprecieri bune, dragostea cu care au luat parte la viaţa culturală a facultăţii, iscusinţa cu care au folosit colţul satiric al gazetei de perete şi altele. Acum, la ultimul lor examen — examenul de stat — se vor prezenta cu fruntea sus, gata să prezinte bilanţul hărniciei de care au dat dovadă de-a lungul unei etape de viaţă numărînd cinci ani. P. I.