Informatia Bucureştiului, mai 1963 (Anul 10, nr. 3029-3054)
1963-05-03 / nr. 3030
Pag. a 2-a „Marele fluviu îşi adună apele" pe scena stagiunii de amatori Săptămîna trecută, in stagiunea permanentă a artiştilor amatori, s-a prezentat colectivul de teatru al Combinatului poligrafic „Casa Scinteii“ cu spectacolul „Marele fluviu îşi adună apele" de Dan Tărchilă. Cunoscut publicului bucureştean încă de acum doi ani, cind a fost jucat de artiştii Teatrului pentru tineret şi copii, poemul dramatic „Marele fluviu îşi adună apele“ redă intr-o formă scenică emoţionantă şi plină de poezie viaţa unei militante comuniste — Caterina — formarea ei ca luptătoare in perioada premergătoare lui August 1944. Povestea vieţii Caterinei nu se deosebeşte de cea a multor luptători comunişti, iar momentele de răscruce din viaţa ei coincid cu episoade importante din activitatea ilegală a partidului nostru. Personajul Caterinei , deşi individualizat — este caracterizat printr-o mare forţă generalizatoare. Nu este deloc uşor pentru o tinără artistă amatoare să interpreteze acest rol, mai ales că scurtele episoade scenice — momente-cheie din viaţa ei, cum am mai subliniat — alternează in permanenţă cu povestirea autobiografică a eroinei, adresată nemijlocit spectatorului. Or, interpreta — Maria Duţă — nu a reuşit să realizeze tocmai deosebirea ce trebuie să existe intre tonul confesiunii Caterinei şi jocul ei în nenumăratele scene in care apare. Maria Duţă e furată de tonul povestirii (de multe ori prea declamator, in detrimentul căldurii cu care trebuie să se apropie de public). Multă vervă şi umor, sinceritate in pasiunea lui pentru artă, şi inventivitate in lupta plină de abnegaţie pentru un viitor luminos il caracterizează pe micul vînzător de ziare Milan, in interpretarea convingătoare a lui Al. Ştefănescu. P. Stamner a căutat să adincească personajul lui Victor — schematic creat de autor — printr-un joc nuanţat şi interiorizat, in timp ce Fl. Axintescu a schematizat şi mai mult rolul trădătorului Mihai. O serie de artişti au interpretat fiecare mai multe roluri, cu caracter episodic. Amintim pe Mircea Roşea, care a creat veridic două personaje total deosebite. Pe comunistul Oniga, dirz şi neînfricat, liniştit şi sigur pe justeţea luptei sale şi a victoriei ce va încununa, această luptă. Intrebuinţind insă cu totul alte resurse sufleteşti şi alte forme de expresie, a creionat un savuros tip de lăutar fricos, plin de umor şi de tragism totodată. Mihai Helban a fost deţinătorul mai multor roluri negative: comisarul, judecătorul şi directorul închisorii — ultimul cel mai bine conturat dintre toate, iar D. Gachi a interpretat un cîrchimar, un ofiţer german, pe procuror şi pe Peter von Krisch, reuşind să imprime ultimului amprenta cruzimii, ingîmfarea şi siguranţa de sine a cuceritorului fascist. I. Goldenberg, interpretul lui Eliad, nu a îmbogăţit personajul, ci a fost numai corect. Foarte reuşite apariţii, de un comic irezistibil, a realizat Emil Dinescu în sergentul şi Fritz, iar Gigi Ionescu a marcat în mod substanţial rigiditatea şi asprimea directoarei azilului şi ferocitatea gardianei. In general spectacolul realizat de artiştii Combinatului poligrafic „Casa Scinteii“ — regia aparţine lui C. Giura — a fost lipsit de unitate şi de ritm. Adevărul este că unitatea poemului dramatic al lui Dan Tărchilă este realizată doar prin povestirea personajului principal. Scurtele episoade, oricît de interesante ar fi ele, nu pot constitui un șir ■nesfirşiţ de acte, ci trebuie să fie legate organic de povestirea eroinei. Or cortina trasă după fiecare episod (în loc să se fi utilizat luminile) a fragmentat și mai mult spectacolul. In fotografie : spectacol. T. BOTEZ Un moment din Cei pentru care un valoros cântăreţ de muzică uşoară trebuie să fie, in mod obligator, un bărbat înalt, prezentabil, dotat cu o „voce de aur“ şi capabil să întreţină auditoriul cu tot felul de amabilităţi mai mult sau mai puţin amuzante, suferă, poate, o deziluzie în clipa în care pe scena Sălii Palatului R.P.R. îşi face apariţia un omuleţ scund, slab, care — fără nici un fel de introducere „spirituală“ — începe să cînte cu o voce din cele mai obişnuite. Şi totuşi, acesta este Charles Aznavour, considerat în momentul de faţă cel mai bun cîntăreţ de muzică uşoară al Franţei. După două cîntece — timp suficient pentru ca artistul să se „încălzească“ —, publicul începe însă să simtă că are în faţă o personalitate puţin obişnuită. Fiecare din piesele recitalului devine, în interpretarea lui Aznavour, un mic crîmpier de viaţă, un moment din existenţa de toate zilele a oamenilor simpli, cu bucuriile şi durerile ei. Modul în care Aznavour se transpune dintr-o atmosferă în alta, diametral opusă, conţinînd, în puţine trăsături caracteristice, o situaţie, un tip uman, ţine de domeniul unei arte care, deşi face parte din domeniul muzicii uşoare, nu are nimic „uşor“ într-însa. Fantezia inepuizabilă, marea mobilitate a gesticii şi a mimicii, inteligenţa cu care sunt evidenţiate valorile textelor, au convins repede publicul că trlenumele internaţional al cîntăreţului are la bază temeiuri solide. Piesele prezentate de Aznavour — care este, în majoritatea cazurilor, totodată autorul muzicii și al versurilor — sînt urmărite cu interes, desigur, în primul rînd din cauza manierei profund personale în care sînt puse în valoare de interpret, dar și pentru că melodia urmărește în chip fidel sensul textului, împreună cu care formează un, tot omogen. Ne referim aci cu deosebire la cîntece ca „Il faut savoir“ (din partea I), „Les comédiens“, „Bon aniversaire“, „Tu n’as plus“, „C’est formidable“ (din partea a II-a). Ca o impresie generală, considerăm că — datorită varietăţii tematicii şi a mijloacelor Interpretative folosite — partea a doua a recitalului, cuprinzînd şi originala prezentare a formaţiei Instrumentale acompaniatoare, a fost menită să se bucure îndeosebi de favoarea publicului. Şi pentru că am pomenit de micul colectiv orchestral care îl însoţeşte pe Aznavour, să nu omitem să amintim că fiecare membru al formaţiei este un virtuoz al instrumentului său, nemaivorbiind că aranjamentele pline de fantezie şi sincronizarea desăvîrşită obţinută în raporturile între solist şi orchestră demonstrează deplina conştiinciozitate profesională cu care a fost pregătit turneul. E. ELIAN Ediţie bibliofilă Rebreanu“ Zilele acestea, a apărut în librării o nouă ediţie bibliofilă, în două volume, din operele lui Liviu Rebreanu. Apărută în Editura pentru literatură, ediţia este îmbrăcată în piele, are un format elegant, iar textul este tipărit pe hîrtie fină, tip „foiţă de ţigară". Precedate de un amplu studiu semnat de Al. Piru, volumele cuprind: nuvele, schiţe, povestiri apărute în volume şi periodice, piesa de teatru „Plicul“, precum şi romanele „Pădurea spânzuraţilor", „Ion“ şi „Răscoala“. Ambele volume numără peste 1700 pagini. oOo Cîntăreţi italieni pe scena Teatrului de operă şi balet Aseară, în spectacolul „Boema“ al Teatrului de operă şi balet, rolurile Rodolfo şi Mimi au fost susţinute de cântăreţii italieni Antonio Pirino şi Liliana Rossi-Pirino. Solicitat de diferitele scene lirice italiene, printre care şi de renumitul teatru de operă „La Scala“ din Milano, tenorul Antonio Pirino se numără printre soliştii vocali apreciaţi din patria sa. Soprana Liliana Rossi- Pirino este cunoscută de publicul bucureştean din concertele formaţiei de muzică de cameră „I Menestrelii“; de această dată, ea s-a manifestat în calitate de cîntăreaţă de operă, domeniu pe care ii cultivă cu egală stăruinţă. Ambii cintăreţi vor apărea si In spectacolul „Traviata" al Teatrului de operă şi balet, ce va avea loc simbătă 4 mai in Sala Palatului R.P.R. IN EDITURĂ POLITICĂ au apărut: POP SIMION — OAMENI AI ZILELOR NOASTRE Autorul prezintă în lucrarea sa muncitori înaintaţi ai zilelor noastre, oameni pentru care interesele producţiei, ale collectivului sunt mai presus de orice, căutători neobosiţi şi promotori ai noului, pătrunşi de năzuinţa de a învăţa, de a se perfecţiona. Toate acestea, ca şi forma interesantă de prezentare, fac ca lucrarea să aibă un rol educativ deosebit. S. HÂRTIA — SA FOLOSIM CU CHIBZUINŢĂ TERENURILE AGRICOLE Broşura, scrisă într-o formă accesibilă şi ilustrată cu numeroase fotografii, înfăţişează aspecte din munca desfăşurată de colectivişti şi lucrători din G.A.S. pentru redarea în circuitul agricol a noi suprafeţe de teren, pentru îmbunătăţirea fertilităţii solului. Autorul prezintă metodele de sporire a suprafeţei de teren prin recuperarea terenurilor inundabile şi mlăştinoase, sărăturoase şi nisipoase, combaterea eroziunii solului etc. Noutăţi de la Uniunea artiştilor plastici I Brigăzi de artişti plastici în documentare In vederea creării unui număr cit mai mare de lucrări artistice de calitate, oglindind aspecte din viaţa cotidiană, grupuri de creatori efectuează deplasări de documentare. Peste 100 de pictori, sculptori şi graficieni împărţiţi în brigăzi, urmează să plece, începind chiar din săptămîna aceasta, în diferite regiuni din ţară şi pe mari şantiere. Vor fi vizitate regiunile Galaţi, Bacău, Oltenia, Mureş- Autonomă Maghiară şi regiunea Bucureşti. De asemenea, brigăzi de artişti plastici vor merge în regiunile Hunedoara, Argeş, Maramureş, precum şi pe şantierul Combinatului siderurgic şi la Şantierele navale Galaţi, la Termocentrala şi la Fabrica de cauciuc sintetic de la Borzeşti, la Fabrica de relon de la Săvineşti şi la Uzinele chimice din Oneşti. In scopul oglindirii în arta plastică a satului colectivizat, se vor face vizite în Oltenia şi în regiunea Bucureşti. Totodată zece artişti plastici — pictori, sculptori şi graficieni — se vor documenta la Filatura Dacia, Uzinele „23 August“, Griviţa Roşie şi în comuna Otopeni. Expoziţii peste hotare • In luna mai se va deschide la Viena o expoziţie de artă romînească contemporană, cuprinzînd lucrări ale maeştrilor Boris Caragea (sculptură) şi Al. Ciucurencu (pictură). In cadrul aceleiaşi expoziţii, Muzeul de artă al R.P.R. va expune şi cinci sculpturi de Brincuşi. Dintre 1 şi 15 iunie va avea loc la Dresda vernisajul unei expoziţii de artă contemporană, care va include lucrări ale sculptorului Corneliu Medrea şi Constantin Baraschi, ale pictorilor Lucian Grigorescu, H. Catargi, Ştefan Szöny, Ion Pacea, Brăduţ Covaliu, Mihai Danu şi Ion Biţan, precum şi ale graficienilor Vasile Dobrian, Szabó Bela, Gh. Ivancenco, Marcel Chirnoagă şi Geta Brătescu. Lucrări de artă monumentală • In prezent se montează la Mangalia cel mai mare mozaic din ţară. Este vorba despre o lucrare în faianţă, la Casa de cultură din localitate, executată de Ştefan Constantinescu şi Jules Perahim. Avînd ca suprafaţă 360 mp, lucrarea are ca temă revoluţia culturală. Mozaicul va fi montat pînă la începerea sezonului balnear din acest an. • La crama nouă din Murfatlar se execută o serie de lucrări monumentale, printre care un relief realizat de Mac Constantinescu, o frescă de Paul Miracovici, precum şi două statui în piatră pe tema „Vinificaţia şi abundenţa“, autori sculptorii Naum Corcescu şi Mara Bîscă Neleanu. Radioteleviziunea romînă inaugurează, începind de duminică, cel de al treilea program radio. Difuzat zilnic pe unde ultrascurte — stația 4,16 m. sau 70,08 mhz. — programul va putea fi audiat, deocamdată,, numai de ascultătorii din Capitală și din împrejurimi, urmînd ca ei să fie extins treptat şi pentru ascultători din alte regiuni ale ţării. In zilele de lucru, emisiunile vor avea loc intre orele 21 şi 23, iar în zilele de sărbătoare între orele 19 şi 23. Asigurind o calitate superioară a audiţiei, programul III va fi îndeobşte rezervat unor emisiuni ca seri de teatru şi operă, programe muzical-distractive, programe în execuţia unor interpreţi celebri etc. Cu începere de duminică, programul I, difuzat pînă acum între orele 12 şi 24, va fi extins intre orele 10 şi 1 noaptea, iar sîmbăta pînă la ora 2 noaptea, începind de la 5 mai AL TREILEA PROGRAM RADIO illlllll Pe prim ieful de brigadă Ilie Feher nu voia să audă de schimbul ce i se propunea nici in ruptul capului. „Cum adică, să-l dau pe Nae Ion? —spunea el. Nici nu mă gindesc. îmi daţi un alt ajustor în loc ? Ei şi ! Ce-am rezolvat cu asta. Numeric o să fim tot atîţia ? Da, dar calitativ ? Nu. Mă opun. Categoric, nu. Fiecare să-şi crească oamenii, nu să-i ia de-a gata...“ Şi Ilie pleca, refuzind să asculte motivările maistrului secţiei mecanică grea a Uzinelor „23 August“. De fapt, ce voiau maistrul şi, în ultimă analiză, conducerea secţiei ? Să lichideze rămînerile în urmă ale unei brigăzi cu un efectiv de oameni destul de numeros. Fostul şef al acesteia — bun ajustor de altfel — nu dovedise însuşirile necesare unui conducător de colectiv. Scăpa din vedere ansamblul muncii brigăzii, nu îndruma oamenii, nu le repartiza sarcini de producţie precise şi ceea ce era şi mai grav, nu se sesiza prea mult nici de lipsa de disciplină ce o manifestau unii muncitori — lipsă manifestată cu precădere prin întirzieri şi absenţe nemotivate de la program. Toate acestea, bineînţeles, se răsfrîngeau asupra planului. Poate că Ilie Feher ar fi stăruit în împotrivirea lui, dacă intr-o zi n-ar fi venit la el însuşi Nae Ion. Ce-i spusese acesta ?... ...Tovarăşe Ilie, trebuie să mă duc în brigada vecină. Pierdem vremea cu discuiţii inutile. Gîndeşte-te şi dumneata. Nici eu nu plec cu inima uşoară din brigadă. Dar vezi bine că interesele secţiei sunt mai presus...“. Şi comunistul Nae Ion a plecat. Ca să conduci bine 30 de oameni — pentru că acesta era rostul mutării lui — trebuie mai întîi să-i cunoşti. Or, cunoaşterea e o treabă destul de complicată. Nae Ion avea totuşi un avantaj. Experienţa adunată în munca cu oamenii ca agitator... La aceasta se adăugau şi învăţămintele culese din lunga perioadă în care muncise împreună cu Ilie Feher. Metodele de organizare a muncii celor peste 20 de ajustori folosite de Ilie, şi le însuşise şi el. Rămânea să Ie aplice. Prima măsură luată a fost aceea de a trasa sarcini profesionale concrete fiecărui om din brigadă, încadrate riguros în timp. Aceasta i-a ajutat să-şi dea seama de gradul de calificare al oamenilor. Şi marea mai I _____________________ P. IONESCU u i ioc... joritate a ajustorilor au trecut cu bine această probă. Mai puţin Ion Chiper şi Gheorghe Fiţer. Aportul lor în brigadă era slab. Ce făceau ? Polizau. De dimineaţă şi pînă se terminau orele de lucru ale schimbului. Nu puteau face şi altceva ? Probabil că da. Dar nu se ocupase nimeni serios de ei. Şi noul şef de brigadă i-a înscris la cursul de perfecţionare a calificării, după ce în prealabil a hotărît ca în afara operaţiilor de polizare, să lucreze împreună cu el la ajustaj. Şi oamenii au început să progreseze. Indisciplina a curmat-o în alt fel. Cu unii a organizat convorbiri în cadrul brigăzii, pentru „recidivişti“ a cerut convocarea unor şedinţe ale grupei sindicale. Şi „împricinaţii" — ca să folosim expresia şefului de brigadă — au înţeles de ce este necesară disciplina. Brigada a început să se „urnească“ treptat din locul de codaşă. Mai întîi a trecut pe locul penultim al întrecerii (în secţie sunt şapte brigăzi), apoi a săltat pe locul 4. In luna martie ajustorii conduşi de Nae Ion au terminat planul cu 4 zile mai devreme (au depăşit planul cu 16 la sută) şi au realizat 2 500 lei economii „disputîndu-şi“ locul de fruntaşi pe secţie cu brigada lui Ilie Feher. In întimpinarea zilei de 1 Mai, comunistul Nae Ion s-a angajat in numele brigăzii sale să obţină economii în valoare de 3 500 lei şi să realizeze ajustarea şi montarea unui uriaş agregat (una din cele mai importante lucrări din secţia mecanică grea) — cale cu role de primire — pentru Hunedoara, cu o zi mai devreme, precum şi un jgheab cu şoc hidraulic pentru scurgerea materialului la furnale, cu 2 zile înainte de termen. Comitetul sindical de secţie are o evidenţă precisă a întrecerii. Din datele pe care le deţine rezultă fără echivoc, că în cinstea lui 1 Mai, brigada lui Nae Ion a cucerit primul loc pe secţie, economiile acesteia crescînd peste angajamentul luat, la aproape 5 000 lei. Vom linişti la locul de muncă I „FRAJII“-un film despre Cehoslovacia de ieri . „Fraţii“, noua producţie a studiourilor din R.S. Cehoslovacă, va intra săptămîna viitoare în programare obişnuită pe ecranie. Acţiunea filmului, realizat de regizorul Andrei Lettrich după o nuvelă de Petre Jilemnicky, se desfăşoară în anul 1932, în plină criză economică a capitalismului mondial. Rămas şomer, muncitorul cărămidar Josef Haviar se întoarce pentru o perioadă de timp în casa părintească de la ţară, căutînd adăpost la fratele său. Dar Josef nu se întoarce singur, ci împreună cu familia, iar mizeria provocată de criză ameninţă să devină şi mai cruntă. Iată punctul de plecare al conflictului care-i va pune faţă în faţă pe cei doi fraţi Haviar, eroii filmului. Printre interpreţi semnalăm pe Julius Vasek, Ladislav Vecera, Ludovik Grasso şi Olga Adamcikova. ninii •-o®CARNET DE CINEFIL®»» Vor rula pe ecranele noastre • Printre filmele care îşi anunţă apropiata apariţie, spectatorii noştri vor avea prilejul să vizioneze ecranizarea nuvelei „Colegii“ de V. Aksionov, care a fost recent reprodusă în tălmăcire românească de revista „Secolul XX“. Printre interpreţii acestei adaptări cinematografice realizate de regizorul Aleksei Saharov, se numără actorii V. Livanov, Vasili Lanovoi, protagonistul filmului „Pavel Korceaghin“, Rostislav Pliatt, Tamara Siomina, cunoscută din filmul „Învierea", şi alţii. • După Bunuel şi Visconti, spectatorii noştri vor face curând cunoştinţă cu încă un remarcabil cineast apusean, italianul Alberto Lattuada. Filmul „Plaja“, care le va fi prezentat, o usturătoare demascare a moravurilor burgheze, se petrece intr-o staţiune balneară din Italia zilelor noastre. In rolurile principale apar actorii Martine Carol şi Rail Vallone. • Şi, pentru a adăuga incă un nume bine cunoscut din lumea filmului occidental, Julien Duvivier va fi şi el prezent pe afişul cinematografic bucureştean, cu comedia sa „Dracul şi cele zece porunci“. Pe genericul filmului său, Duvivier a invitat un foarte larg contingent de interpreţi, dintre care spicuim numele celor mai cunoscuţi: Michel Simon, Francoise Arnoul, Micheline Presle, Mel Ferrer, Charles Aznavour, Linn Ventura, Fernandel, Alain Delon, Danielle Darieux, Madeleine Robinson, Georges Wilson, Jean-Claude Bryaly, Louis de Funts, Noéi Roquevert etc. MARELE PREMIU INTERNAŢIONAL al Academiei de Cinema „Steaua de cristal“ a fost atribuit la Paris filmului cineastului italian Vittorio de Sera, „Bandiţii din Orgosolo“ care a rulat şi pe ecranele noastre. „Steaua de cristal“ vine să confirme forţa talentului remarcabilului cineast progresist italian, care înfrîngînd piedicile puse de reacţiune, lipsit de mijloace materiale, a izbutit totuşi să realizeze pe cont propriu un film care nu este la prima sa distincţie. IUBITORILOR muzicii şi baletului le este rezervat săptămîna viitoare, un cuplaj cinematografic care merită a fi remarcat. La cinematograful „Maxim Gorki“ vor rula filmul-balet „Lacul lebedelor“ şi documentarul „Al II-lea concurs internaţional muzical „George Enescu“ LA CINEMATOGRAFELE „I. C. Frimu“ și „Vasile Alecsandri“ va fi prezentat începând de luni un scurt metraj consacrat pictorului maghiar Csontvary, ale cărui opere cu totul deosebite reprezintă un valoros tezaur al artei maghiare din secolul XX. Imagine din „Fraţii*. Caaru a«u nimm „x/blegM*1 Nou ciclu de spectacole la „Seara prietenilor filmului“ Mâine, 4 mai, începe la cinematograful „Vasile Alecsandri" din Capitală reînnoirea abonamentelor pentru un alt ciiclu de patru siectacole la „Seara prietenilor filmului“. Reînnoirea abonamentelor, care se face zilnic, între orele 15-20, va continua pînă miercuri 8 mai, iar începînd de joi 9 mai se vor face noi înscrieri de abonaţi în limita locurilor rămase libere. Reproducem mai jos lista spectacolelor din ciclul care urmează 10, 11, 13 mai — „Teme cehoviene în film“ — prezintă B. Elvin. 17, 18, 20 mai: „Tradiţii progresiste in cinematografia americană“ — prezintă Mihail Lupu. 24, 25, 27 mai : „Lev Kulesov şi F. Ermler“ — prezintă Sandu August. 31 mai, 1 şi 3 iunie : „Gagul cinematografic“ — prezintă T. Caranfil. în fiecare duminică va continua „Dimineaţa prietenilor filmului pentru elevi" cu următorul ciclu : 12 mai : „Petru cel Mare evocat de ecran“. 19 mai: Cineaşti progresişti americani împotriva rasismului. 26 mai: Filme despre tinereţe şi elevi: „Prima lecţie". 2 iunie: „Neorealismul italian". La acest din urmă ciclu, la care se eliberează abonamente cu preţ redus, se pot face înscrieri numai pe baza legitimaţiei de elev. Abonamentele se eliberează de asemenea începind de miine 4 mai. Ce masuri aţi luat? În urma apariţiei articolului „Alo ! Biroul de comenzi ?" NE RĂSPUND TOVĂRĂŞII: VICTOR MARINESCU, DIRECTOR-ADJUNCT AL T.A.P.L. BUCUREŞTI... „Din cercetările întreprinse de organele noastre de teren, a reieşit că cele semnalate cu privire la activitatea bucătăriilor de bloc din Piaţa Splaiului şi str. C. A. Rosetti sunt juste. In vederea remedierii deficienţelor existente, pentru desfăşurarea în bune condiţiuni a deservirii consumatorilor la domiciliu, s-au trasat sarcinii I.A.P.L. „Reşiţa“ şi „Scala“, care coordonează cele două unităţi, să ia măsuri pentru , numirea unui salariat care să primească, să centralizeze şi să urmărească executarea comenzilor. Pentru popularizarea acestui gen de activitate, vom lua măsuri de întocmire a unor anunţuri şi panouri care să fie afişate în unităţile respective şi în alte localuri de alimentaţie publică“. ...ŞI CONSTANTIN RÎBU, DIRECTOR AL I.C.S. COMALIMENT „Am luat măsuri ca salariaţii noştri care-şi desfăşoară activitatea la biroul de comenzi să cunoască in permanenţă întreg sortimentul de mărfuri existent în magazin, să răspundă politicos la telefon şi să aibă o atitudine plină de solicitudine faţă de cetăţenii care cer transportarea diferitelor produse alimentare la domiciliu“. 183 propuneri de inovaţii La cabinetul tehnic al Uzinei de maşini electrice au fost înregistrate pînă în prezent 183 propuneri de inovaţii, dintre care 61 au fost aplicate. Cu rezultate frumoase în producţie s-a introdus inovaţia ing. Nicolae Gavriliu, care a modificat rezistenţa de presiune şi reglaj a unor tipuri de motoare. Se obţin astfel economii antecalculate în valoare de peste 247 000 lei. Inovatorul Gheorghe Dincă a reuşit să recupereze deşeurile de micaroliu la tijele de susţinere de la o serie de repere. Soluţia sa aduce anual economii de peste 11 000 lei. In total, inovaţiile aplicate de la începutul anului vor aduce întreprinderii economii în valoare de 303.778 lei. ! Aici vorbeşte bucureşteanul o PROPUNERE Pe strada Witting trec multe autovehicule şi troleibuze. Tot aici se află şi spitalul C.F.R. nr. 1. Zgomotul produs de troleibuzele care opresc cu un scîrţit prelung In dreptul acestui spital deranjează pe bolnavi. Propunem I.T.B.-ului să fie mutată staţia in calea Plevnei, mai departe de spital, pentru a-i scuti pe bolnavi de aceste neplăceri. De asemenea, s-ar putea reduce zgomotul produs de celelalte vehicule prin instalarea semnului de circulaţie: clacsonare interzisă. TUDOR ION PINA CIND? Încă din toamna anului trecut, în faţa unui bloc cu 10 etaje din piaţa C. A. Rosetti s-a montat de către I.R.C.R. 1 Mai o schelărie metalică necesară reparaţiilor. Deşi a venit primăvara, nici pînă in momentul de faţă nu au început lucrările. Doar schela falnică şi... ruginită tronează nepăsătoare, sfidind parcă natura care a început să se trezească la viaţă. Ce are de spus l.B.C.R. 1 Mai ? IULIAN F. ACŢIUNE OBŞTEASCĂ Cetăţenii din cartierul Militari, circ. 110 (preşedinte tov. Ştefan Teleanu) desfăşoară o activitate rodnică pentru înfrumuseţarea cartierului. Dintre iniţiativele luate amintim: înfiinţarea unui solar pentru copii, amenajarea unei sere de flori proprii, repararea bordurilor pe bd. Libertăţii etc. S-a hotărît, de asemenea ca cetăţenii să vegheze la respectarea şi menţinerea pe mai departe a curăţeniei imobilelor şi a străzilor. Acţiunea continuă. ION MALANCU PENTRU viaţa unor POMIŞORI Nu demult, pe bd. 1 Mai, în faţa blocului F şi pe calea Griviţei, în faţa blocurilor M, IV şi G s-au plantat pomişori de către serviciul de spaţii verzi al raionului Griviţa Roşie. Aceşti pomişori, mici şi plăpinzi deocamdată, ar fi trebuit însă înconjuraţi cu un gărduleţ pentru a fi feriţi de copiii care se joacă în jurul lor, înclinîndu-i într-o parte şi în alta. IOAN D. GHEORGHE UN NOU MAGAZIN La parterul blocului de pe calea Griviţei nr. 163, s-a deschis în cinstea zilei de 1 Mai un mare magazin de încălţăminte pentru bărbaţi şi femei. Sortimentul bogat de modele, estetic aranjate in vitrine, incintă pe cumpărători. Magazinul are amenajată şi o expoziţie cu vinzare. MARIA ŞTEFĂNESCU poşta juridică TUDOR ALEXANDRU întreabă dacă angajaţii Centrocoop retribuiţi pe bază de cotă procentuală (remiză) sunt asimilaţi cu salariaţii permanenţi. RĂSPUNS : Persoanele remunerate pe bază de remiză din cadrul Centrocoop beneficiază de toate drepturile ce sunt stabilite salariaţilor cu salariul fix. Prin actele normative de legislaţie a muncii, numai dacă au fost îndeplinite următoarele condiţii : Au avut contract de muncă închegat cu o unitate a Centrocoop-ului, în baza căruia s-au obligat să presteze un anumit gen de muncă în schimbul unei remuneraţii. Au fost încadrate în efectivul scriptic al unei unităţi. Au fost cuprinse în prevederile unui regulament de ordine interioară. Au avut program de lucru stabilit printr-un act normativ. S-au plătit cotele de asigurări sociale. Au avut sarcini de plan precis stabilite. Nu se încadrează în prevederile de mai sus și nu beneficiază de drepturile ce decurg dintr-un contract de muncă acei remizieri care nu au program de lucru stabilit printr-un act normativ (care au caracter sezonier și desfac produsele în casele proprii). DANIELESCU ANGHEL ne cere să-i indicăm care sunt dispoziţiile legale cu privire la acordarea ajutoarelor pentru proteze dentare — în cadrul asigurărilor sociale de stat — salariaţilor care au suferit un accident de muncă. RĂSPUNS : Angajaţii cu contracte de muncă pe durată nedeterminată care au suferit un accident de muncă au dreptul la ajutor gratuit, in cadrul asigurărilor sociale de stat, pentru proteze chirurgicale, dentare, centuri abdominale și aparate ortopedice, indiferent de mărimea salariului tarifar lunar. PADURELEANU M. a dat examen de admitere la Institutul pedagogic şi apoi examenele de anul I — sesiunea de iarnă. Ar dori să fie transferat la o altă facultate, din cadrul Universităţii. Ne roagă să-i răspundem cum trebuie să procedeze. RĂSPUNS : Studenţii din învăţămîntul superior nu pot urma studiile decit la institutul de învăţămînt superior sau la facultatea la care au dat concurs de admitere. Nu se admite trecerea de la o facultate a Institutului pedagogic da 3 ani la o facultate din cadrul Universităţii. Pentru ca un student să urmeze cursurile la Universitate, trebuie să se prezinte la un concurs de admitere la Universitate (la una din facultăți).