Informatia Bucureştiului, mai 1963 (Anul 10, nr. 3029-3054)

1963-05-03 / nr. 3030

Pag. a 2-a „Marele fluviu îşi adună apele" pe scena stagiunii de amatori Săptămîna trecută, in stagiunea per­manentă a artiştilor amatori, s-a pre­zentat colectivul de teatru al Com­binatului poligrafic „Casa Scinteii“ cu spectacolul „Marele fluviu îşi adună apele" de Dan Tărchilă. Cunoscut publicului bucureştean încă de a­­cum doi ani, cind a fost jucat de artiştii Teatru­lui pentru tineret şi co­pii, poemul dramatic „Marele fluviu îşi adună apele“ redă intr-o formă scenică emoţionantă şi plină de poezie viaţa u­­nei militante comuniste — Caterina — formarea ei ca luptătoare in peri­oada premergătoare lui August 1944. Povestea vieţii Caterinei nu se de­osebeşte de cea a multor luptători comunişti, iar momentele de răscruce din viaţa ei coincid cu episoade importante din activitatea ilegală a par­tidului nostru. Personajul Caterinei ,­ deşi indivi­dualizat — este caracteri­zat printr-o mare forţă generalizatoare. Nu este deloc uşor pentru o tinără artistă a­­matoare să interpreteze acest rol, mai ales că scurtele episoade scenice — momente-cheie din viaţa ei, cum am mai subliniat — alternează in perma­nenţă cu povestirea autobiografică a eroinei, adresată nemijlocit spectato­rului. Or, interpreta — Maria Duţă — nu a reuşit să realizeze tocmai deo­sebirea ce trebuie să existe intre to­nul confesiunii Caterinei şi jocul ei în nenumăratele scene in care apare. Maria Duţă e furată de tonul povestirii (de multe ori prea declamator, in de­trimentul căldurii cu care trebuie să se apropie de public). Multă vervă şi umor, sinceritate in pasiunea lui pen­tru artă, şi inventivitate in lupta pli­nă de abnegaţie pentru un viitor lu­minos il caracterizează pe micul vîn­­zător de ziare Milan, in interpretarea convingătoare a lui Al. Ştefănescu. P. Stamner a căutat să adincească per­sonajul lui Victor — schematic creat de autor — printr-un joc nuanţat şi in­teriorizat, in timp ce Fl. Axintescu a schematizat şi mai mult rolul trădă­torului Mihai. O serie de artişti au interpretat fiecare mai multe roluri, cu caracter episodic. Amintim pe Mircea Roşea, care a creat veridic două per­sonaje total deosebite. Pe comunistul Oniga, dirz şi neînfricat, liniştit şi si­gur pe justeţea luptei sale şi a victo­riei ce va încununa, această luptă. In­­trebuinţind insă cu totul alte resurse sufleteşti şi alte forme de expresie, a creionat un savuros tip de lăutar fri­cos, plin de umor şi de tragism totodată. Mihai Helban a fost deţinătorul mai multor roluri negative: comisarul, judecătorul şi di­rectorul închisorii — ultimul cel mai bine conturat dintre toate, iar D. Gachi a interpretat un cîrchimar, un ofiţer german, pe procuror şi pe Pe­ter von Krisch, reuşind să imprime ultimului amprenta cruzimii, ingîmfa­­rea şi siguranţa de sine a cuceritorului fascist. I. Goldenberg, interpretul lui Eliad, nu a îmbogăţit personajul, ci a fost numai corect. Foarte reuşite apa­riţii, de un comic irezistibil, a realizat Emil Dinescu în sergentul­­ şi Fritz, iar Gigi Ionescu a marcat în mod sub­stanţial rigiditatea şi asprimea direc­toarei azilului şi ferocitatea gardianei. In general spectacolul realizat de artiştii Combinatului poligrafic „Casa Scinteii“ — regia aparţine lui C. Giura — a fost lipsit de unitate şi de ritm. Adevărul este că unitatea poemului dramatic al lui Dan Tărchilă este realizată doar prin povestirea personajului principal. Scurtele episoade, oricît de interesan­te ar fi ele, nu pot constitui un șir ■nesfirşiţ de acte, ci trebuie să fie legate organic de povestirea eroinei. Or cortina trasă după fiecare episod (în loc să se fi utilizat luminile) a fragmentat și mai mult spectacolul. In fotografie : spectacol. T. BOTEZ Un moment din Cei pentru care un valoros cântă­­reţ de muzică uşoară trebuie să fie, in mod obligator, un bărbat înalt, prezentabil, dotat cu o „voce de aur“ şi capabil să întreţină auditoriul cu tot felul de amabilităţi mai mult sau mai puţin amuzante, suferă, poate, o deziluzie în clipa în care pe scena Sălii Palatului R.P.R. îşi face apa­riţia un omuleţ scund, slab, care — fără nici un fel de introducere „spi­rituală“ — începe să cînte cu o voce din cele mai obişnuite. Şi totuşi, acesta este Charles Aznavour, consi­derat în momentul de faţă c­el mai bun cîntăreţ de muzică uşoară al Franţei. După două cîntece — timp sufi­cient pentru ca artistul să se „în­călzească“ —, publicul începe însă să simtă că are în faţă o persona­litate puţin obişnuită. Fiecare din piesele recitalului devine, în interpre­tarea lui Aznavour, un mic crîmpier de viaţă, un moment din existenţa de toate zilele a oamenilor simpli, cu bucuriile şi durerile ei. Modul în care Aznavour se transpune dintr-o atmosferă în alta, diametral opusă, conţinînd, în puţine trăsături carac­teristice, o situaţie, un tip uman, ţine de domeniul unei arte care, deşi face parte din domeniul muzicii uşoare, nu are nimic „uşor“ într-însa. Fantezia inepuizabilă, marea mobili­tate a gesticii şi a mimicii, inteli­genţa cu care sunt evidenţiate valo­rile textelor, au convins repede pu­blicul că trlenumele internaţional al cîntăreţului are la bază temeiuri solide. Piesele prezentate de Aznavour — care este, în majoritatea cazurilor, totodată autorul muzicii și al versu­rilor — sînt urmărite cu interes, desigur, în primul rînd din cauza manierei profund personale în care sînt pus­e în valoare de interpret, dar și pentru că melodia urmărește în chip fidel sensul textului, îm­preună cu care formează un, tot omogen. Ne referim aci cu de­osebire la cîntece ca „Il faut savoir“ (din partea I), „Les comé­diens“, „Bon aniversaire“, „Tu n’as plus“, „C’est formidable“ (din par­tea a II-a). Ca o impresie generală, considerăm că — datorită varietăţii tematicii şi a mijloacelor Interpreta­tive folosite — partea a doua a re­citalului, cuprinzînd şi originala pre­zentare a formaţiei Instrumentale acompaniatoare, a fost menită să se bucure îndeosebi de favoarea pu­blicului. Şi pentru că am pomenit de micul colectiv orchestral care îl însoţeşte pe Aznavour, să nu omitem să amin­tim că fiecare membru al formaţiei este un virtuoz al instrumentului său, nemaivorbiind că aranjamentele pline de fantezie şi sincronizarea desăvîr­­şită obţinută în raporturile între so­list şi orchestră demonstrează de­plina conştiinciozitate profesională cu care a fost pregătit turneul. E. ELIAN Ediţie bibliofilă Rebreanu“ Zilele acestea, a apărut în librării o nouă ediţie bibliofilă, în două volume, din operele lui Liviu Re­­breanu. Apărută în Editura pentru litera­tură, ediţia este îmbrăcată în piele, are un format elegant, iar textul este tipărit pe hîrtie fină, tip „foiţă de ţigară". Precedate de un amplu studiu semnat de Al. Piru, volumele cu­prind: nuvele, schiţe, povestiri apă­rute în volume şi periodice, piesa de teatru „Plicul“, precum şi romanele „Pădurea spânzuraţilor", „Ion“ şi „Răscoala“. Ambele volume numără peste 1700 pagini. ­o­O­o­ Cîntăreţi italieni pe scena Teatrului de operă şi balet Aseară, în spectacolul „Boema“ al Teatrului de operă şi balet, rolurile Rodolfo şi Mimi au fost susţinute de cântăreţii ita­lieni Antonio Pirino şi Li­liana Rossi-Pirino. Solici­tat de diferitele scene liri­ce italiene, printre care şi de renumitul teatru de operă „La Scala“ din Mila­no, tenorul Antonio Pirino se numără printre soliştii vocali apreciaţi din patria sa. Soprana Liliana Rossi- Pirino este cunoscută de publicul bucureştean din concertele formaţiei de mu­zică de cameră „I Menes­trelii“; de această dată, ea s-a manifestat în calitate de cîntăreaţă de operă, do­meniu pe care ii cultivă cu egală stăruinţă. Ambii cintăreţi vor apărea si In spectacolul „Traviata" al Teatrului de operă şi balet, ce va avea loc sim­­bătă 4 mai in Sala Palatu­lui R.P.R. IN EDITURĂ POLITICĂ au apărut: POP SIMION — OAMENI AI ZILELOR NOASTRE Autorul prezintă în lucrarea sa muncitori înaintaţi ai zilelor noas­tre, oameni pentru care interesele producţiei, ale collectivului sunt mai presus de orice, căutători neobosiţi şi promotori ai noului, pătrunşi de năzuinţa de a învăţa, de a se per­fecţiona. Toate acestea, ca şi forma interesantă de prezentare, fac ca lu­crarea să aibă un rol educativ deo­sebit. S. HÂRTIA — SA FOLOSIM CU CHIBZUINŢĂ TERENURILE AGRICOLE Broşura, scrisă într-o formă acce­sibilă şi ilustrată cu numeroase fo­tografii, înfăţişează aspecte din mun­ca desfăşurată de colectivişti şi lu­crători din G.A.S. pentru redarea în circuitul agricol a noi suprafeţe de teren, pentru îmbunătăţirea fertili­tăţii solului. Autorul prezintă metodele de spo­rire a suprafeţei de teren prin re­cuperarea terenurilor inundabile şi mlăştinoase, sărăturoase şi nisipoase, combaterea eroziunii solului etc. Noutăţi de la Uniunea artiştilor plastici I Brigăzi de artişti plastici în documentare In vederea creării unui număr cit mai mare de lucrări artistice de calitate, oglindind aspecte din viaţa cotidiană, grupuri de creatori efectuează deplasări de documentare. Peste 100 de pictori, sculptori şi graficieni împărţiţi în brigăzi, urmează să plece, începind chiar din săp­­tămîna aceasta, în diferite regiuni din ţară şi pe mari şantiere. Vor fi vizitate regiunile Galaţi, Bacău, Oltenia, Mureş- Autonomă Maghiară şi regiunea Bucu­reşti. De asemenea, brigăzi de artişti plastici vor merge în regiunile Hune­­doara, Argeş, Maramureş, precum şi pe şantierul Combinatului siderurgic şi la Şantierele navale Galaţi, la Termocentrala şi la Fabrica de cauciuc sintetic de la Borzeşti, la Fabrica de relon de la Săvi­­neşti şi la Uzinele chimice din Oneşti. In scopul oglindirii în arta plastică a sa­tului colectivizat, se vor face vizite în Oltenia şi în regiunea Bucureşti. Totodată zece artişti plastici — pictori, sculptori şi graficieni — se vor documenta la Filatura Dacia, Uzinele „23 August“, Griviţa Roşie şi în comu­na Otopeni. Expoziţii peste hotare • In­ luna mai se va deschide la Viena o expoziţie de artă romînească contemporană, cuprinzînd lucrări ale maeştrilor Boris Caragea (sculptură) şi Al. Ciucurencu (pictură). In cadrul ace­leiaşi expoziţii, Muzeul de artă al R.P.R. va expune şi cinci sculpturi de Brincuşi. D­intre 1 şi 15 iunie va avea loc la Dresda vernisajul unei expoziţii de artă contemporană, care va include lucrări ale sculptorului Corneliu Medrea şi Con­stantin Baraschi, ale pictorilor Lucian Grigorescu, H. Catargi, Ştefan Szöny, Ion Pacea, Brăduţ Covaliu, Mihai Danu şi Ion Biţan, precum şi ale graficienilor Vasile Dobrian, Szabó Bela, Gh. Ivan­­cenco, Marcel Chirnoagă şi Geta Bră­­tescu. Lucrări de artă monumentală • In prezent se montează la Man­galia cel mai mare mozaic din ţară. Este vorba despre o lucrare în faianţă, la Casa de cultură din localitate, executată de Ştefan Constantinescu şi Jules Pe­­rahim. Avînd ca suprafaţă 360 mp, lu­crarea are ca temă revoluţia culturală. Mozaicul va fi montat pînă la începerea sezonului balnear din acest an. • La crama nouă din Murfatlar se execută o serie de lucrări monumentale, printre care un relief realizat de Mac Constantinescu, o frescă de Paul Mira­­covici, precum şi două statui în piatră pe tema „Vinificaţia şi abundenţa“, autori sculptorii Naum Corcescu şi Mara Bîscă Neleanu. Radioteleviziunea romînă inaugurează, începind de duminică, cel de al treilea program radio. Difuzat zilnic pe unde ultrascurte — stația 4,16 m. sau 70,08 mhz. — programul va putea fi audiat, deocamdată,, numai de ascultătorii din Capitală și din împrejurimi, urmînd ca ei să fie extins treptat şi pentru ascul­tători din alte regiuni ale ţării. In zi­lele de lucru, emisiunile vor avea loc intre orele 21 şi 23, iar în zilele de sărbă­toare între orele 19 şi 23. Asigurind o ca­litate superioară a audiţiei, programul III va fi îndeobşte rezervat unor emi­siuni ca seri de teatru şi operă, progra­me muzical-distractive, programe în exe­cuţia unor interpreţi celebri etc. Cu în­cepere de duminică, programul I, difu­zat pînă acum între orele 12 şi 24, va fi extins intre orele 10 şi 1 noaptea, iar sîm­­băta pînă la ora 2 noaptea, începind de la 5 mai AL TREILEA PROGRAM RADIO illlllll Pe prim­ ieful de brigadă Ilie Feher nu vo­ia să audă de schimbul ce i se propu­nea nici in ruptul capului. „Cum a­­dică, să-l dau pe Nae Ion? —spunea el. Nici nu mă gindesc. îmi daţi un alt ajustor în loc ? Ei şi ! Ce-am re­zolvat cu asta. Numeric o să fim tot atîţia ? Da, dar calitativ ? Nu. Mă opun. Categoric, nu. Fiecare să-şi crească oamenii, nu să-i ia de-a gata...“ Şi Ilie pleca, refuzind să asculte mo­tivările maistrului secţiei mecanică grea a Uzinelor „23 August“. D­e fapt, ce voiau maistrul şi, în ultimă analiză, conducerea secţiei ? Să lichideze rămînerile în urmă ale unei brigăzi cu un efectiv de oameni destul de numeros. Fostul şef al a­­cesteia — bun ajustor de altfel — nu dovedise însuşirile necesare unui con­ducător de colectiv. Scăpa din vedere ansamblul muncii brigăzii, nu îndru­ma oamenii, nu le repartiza sarcini de producţie precise şi ceea ce era şi mai grav, nu se sesiza prea mult nici de lipsa de disciplină ce o manifestau unii muncitori — lipsă manifestată cu precădere prin întirzieri şi absen­ţe nemotivate de la program. Toate acestea, bineînţeles, se răsfrîngeau a­­supra planului. Poate că Ilie Feher ar fi stăruit în împotrivirea lui, dacă intr-o zi n-ar fi venit la el însuşi Nae Ion. Ce-i spu­sese acesta ?... ...Tovarăşe Ilie, trebuie să mă duc în brigada vecină. Pierdem vremea cu discuiţii inutile. Gîndeşte-te şi dum­neata. Nici eu nu plec cu inima uşoa­ră din brigadă. Dar vezi bine că in­teresele secţiei sunt mai presus...“. Şi comunistul Nae Ion a plecat. Ca să conduci bine 30 de oameni — pentru că acesta era rostul mutării lui — trebuie mai întîi să-i cunoşti. Or, cunoaşterea e o treabă destul de complicată. Nae Ion avea totuşi un avantaj. Experienţa adunată în munca cu oamenii ca agitator... La aceasta se adăugau şi învăţămintele culese din lunga perioadă în care muncise îm­preună cu Ilie Feher. Metodele d­e organizare a muncii celor peste 20 de ajustori folosite de Ilie, şi le însu­şise şi el. Rămânea să Ie aplice. Prima măsură luată a fost aceea de a trasa sarcini profesionale con­crete fiecărui om din brigadă, înca­drate riguros în timp. Aceasta i-a a­­jutat să-şi dea seama de gradul de calificare al oamenilor. Şi marea ma­i I _____________________ P. IONESCU u i ioc... joritate a ajustorilor au trecut cu bine această probă. Mai puţin Ion Chiper şi Gheorghe Fiţer. Aportul lor în bri­gadă era slab. Ce făceau ? Polizau. De dimineaţă şi pînă se terminau ore­le de lucru ale schimbului. Nu puteau face şi altceva ? Probabil că da. Dar nu se ocupase nimeni serios de ei. Şi noul şef de brigadă i-a înscris la cursul de perfecţionare a calificării, după ce în prealabil a hotărît ca în afara operaţiilor de polizare, să lucre­ze împreună cu el la ajustaj. Şi oa­menii au început să progreseze. Indis­ciplina a curmat-o în alt fel. Cu unii a organizat convorbiri în cadrul bri­găzii, pentru „recidivişti“ a cerut con­vocarea unor şedinţe ale grupei sindi­cale. Şi „împricinaţii" — ca să folo­sim expresia şefului de brigadă — au înţeles de ce este necesară disciplina. Brigada a început să se „urnească“ treptat din locul de codaşă. Mai în­tîi a trecut pe locul penultim al între­cerii (în secţie sunt şapte brigăzi), apoi a săltat pe locul 4. In luna martie ajustorii conduşi de Nae Ion au ter­minat planul cu 4 zile mai devreme (au depăşit planul cu 16 la sută) şi au realizat 2 500 lei economii „disputîn­­du-şi“ locul de fruntaşi pe secţie cu brigada lui Ilie Feher. In întimpinarea zilei de 1 Mai, co­munistul Nae Ion s-a angajat in nu­mele brigăzii sale să obţină economii în valoare de 3 500 lei şi să realizeze ajustarea şi montarea unui uriaş a­­gregat (una din cele mai importante lucrări din secţia mecanică grea) — cale cu role de primire — pentru Hunedoara, cu o zi mai devreme, pre­cum şi un jgheab cu şoc hidraulic pentru scurgerea materialului la fur­nale, cu 2 zile înainte de termen. Comitetul sindical de secţie are o evidenţă precisă a întrecerii. Din da­tele pe care le deţine rezultă fără e­­chivoc, că în cinstea lui 1 Mai, bri­gada lui Nae Ion a cucerit primul loc pe secţie, economiile acesteia crescînd peste angajamentul luat, la aproape 5 000 lei. Vom linişti la locul d­e muncă I „FRAJII“-un film despre Cehoslovacia de ieri . „Fraţii“, noua producţie a studiou­rilor din R.S. Cehoslovacă, va intra săptămîna viitoare în programare o­­bişnuită pe ecranie. Acţiunea filmu­lui, realizat de regizorul Andrei Let­­trich după o nuvelă de Petre Jilem­­nicky, se desfăşoară în anul 1932, în plină criză economică a capitalismu­lui mondial. Rămas şomer, muncito­rul cărămidar Josef Haviar se întoar­ce pentru o perioadă de timp în casa părintească de la ţară, căutînd adă­post la fratele său. Dar Josef nu se întoarce singur, ci împreună cu fa­milia, iar mizeria provocată de criză ameninţă să devină şi mai crun­tă. Iată punctul de plecare al conflic­tului care-i va pune faţă în faţă pe cei doi fraţi Haviar, eroii fil­mului. Printre inter­preţi semnalăm pe Julius Vasek, Ladislav V­ecera, Ludovik Grasso şi Olga Adamcikova. ninii •-o®CARNET DE CINEFIL®»» Vor rula pe ecranele noastre • Printre filmele care îşi anunţă a­­propiata apariţie, spectatorii noştri vor avea prilejul să vizioneze ecranizarea nuvelei „Colegii“ de V. Aksionov, care a fost recent reprodusă în tălmăcire ro­­mânească de revista „Secolul XX“. Prin­tre interpreţii acestei adaptări cinema­tografice realizate de regizorul Aleksei Saharov, se numără actorii V. Livanov, Vasili Lanovoi, protagonistul filmului „Pavel Korceaghin“, Rostislav Pliatt, Tamara Siomina, cunoscută din filmul „Învierea", şi alţii. • După Bunuel şi Visconti, spectatorii noştri vor face curând cunoştinţă cu încă un remarcabil cineast apusean, ita­lianul Alberto Lattuada. Filmul „Plaja“, care le va fi prezentat, o usturătoare demascare a moravurilor burgheze, se petrece intr-o staţiune balneară din Ita­lia zilelor noastre. In rolurile princi­pale apar actorii Martine Carol şi Rail V­allone. • Şi, pentru a adăuga incă un nume bine cunoscut din lumea filmului oc­cidental, Julien Duvivier va fi şi el prezent pe afi­şul cinematografic bucu­reştean, cu comedia sa „Dracul şi cele zece po­runci“. Pe genericul fil­mului său, Duvivier a in­vitat un foarte larg con­tingent de interpreţi, dintre care spicuim numele celor mai cunoscuţi: Michel Si­mon, Francoise Arnoul, Micheline Presle, Mel Fer­­rer, Charles Aznavour, Linn Ventura, Fernandel, Alain Delon, Danielle Darieux, Madeleine Robinson, Geor­ges Wilson, Jean-Claude Bryaly, Louis de Funts, Noéi Roquevert etc. MARELE PREMIU INTERNAŢIO­NAL al Academiei de Cinema „Steaua de cristal“ a fost atribuit la Paris fil­mului cineastului italian Vittorio de Sera, „Bandiţii din Orgosolo“ care a rulat şi pe ecranele noastre. „Steaua de cristal“ vine să confirme forţa ta­lentului remarcabilului cineast progre­sist italian, care înfrîngînd piedicile puse de reacţiune, lipsit de mijloace materiale, a izbutit totuşi să realizeze pe cont propriu un film care nu este la prima sa distincţie. IUBITORILOR muzicii şi baletului le este rezervat săptămîna viitoare, un cuplaj cinematografic care merită a fi re­marcat. La cinematograful „Maxim Gor­ki“ vor rula filmul-balet „Lacul lebede­­lor“ şi documentarul „Al II-lea concurs internaţional muzical „George Enescu“ LA CINEMATOGRAFELE „I. C. Fri­­mu“ și „Vasile­ Alecsandri“ va fi pre­ze­ntat începând de luni un scurt metraj consacrat pictorului maghiar Csont­vary, ale cărui opere cu totul deosebite re­prezintă un valoros tezaur al artei ma­ghiare din secolul XX. Imagine din „Fraţii*. Caaru a«u nimm „x/blegM*1 Nou ciclu de spectacole la „Seara prietenilor filmului“ Mâine, 4 mai, începe la cinemato­graful „Vasile Alecsandri" din Ca­pitală reînnoirea abonamentelor pentru un alt ciiclu de patru si­ec­­tacole la „Seara prietenilor filmului“. Reînnoirea abonamentelor, care se face zilnic, între orele 15-20, va con­tinua pînă miercuri 8 mai, iar înce­­pînd de joi 9 mai se vor face noi înscrieri de abonaţi în limita locu­rilor rămase libere. Reproducem mai jos lista spectacolelor din ciclul care urmează­­ 10, 11, 13 mai — „Teme cehoviene în film“ — prezintă B. Elvin. 17, 18, 20 mai: „Tradiţii progre­siste in cinematografia americană“ — prezintă Mihail Lupu. 24, 25, 27 mai : „Lev Kulesov şi F. Ermler“ — prezintă Sandu August. 31 mai, 1 şi 3 iunie : „Gagul cine­matografic“ — prezintă T. Caranfil. în fiecare duminică va continua „Dimineaţa prietenilor filmului pen­tru elevi" cu următorul ciclu : 12 mai : „Petru cel Mare evocat de ecran“. 19 mai: Cineaşti progresişti ame­ricani împotriva rasismului. 26 mai: Filme despre tinereţe şi elevi: „Prima lecţie". 2 iunie: „Neorealismul italian". La acest din urmă ciclu, la care se eliberează abonamente cu preţ redus, se pot face înscrieri numai pe baza legitimaţiei de elev. Abonamentele se eliberează de asemenea începind de miine 4 mai. Ce masuri aţi luat? În urma apariţiei articolului „Alo ! Biroul de comenzi ?" NE RĂSPUND TOVĂRĂŞII: VIC­TOR MARINESCU, DIRECTOR-AD­JUNCT AL T.A.P.L. BUCUREŞTI... „Din cercetările întreprinse de or­ganele noastre de teren, a reieşit că cele semnalate cu privire la activi­tatea bucătăriilor de bloc din Piaţa Splaiului şi str. C. A. Rosetti sunt juste. In vederea remedierii deficienţelor existente, pentru desfăşurarea în bune condiţiuni a deservirii consuma­torilor la domiciliu, s-au trasat sar­­cinii I.A.P.L. „Reşiţa“ şi „Scala“, care coordonează cele două unităţi, să ia măsuri pentru , numirea unui salariat care să primească, să centralizeze şi să urmărească executarea comenzilor. Pentru popularizarea acestui gen de activitate, vom lua măsuri de întoc­mire a unor anunţuri şi panouri care să fie afişate în unităţile respective şi în alte localuri de alimentaţie pu­blică“. ...ŞI CONSTANTIN RÎBU, DIREC­TOR AL I.C.S. COMALIMENT „Am luat măsuri ca salariaţii noştri care-şi desfăşoară activitatea la biroul de comenzi să cunoască in perma­nenţă întreg sortimentul de mărfuri existent în magazin, să răspundă po­liticos la telefon şi să aibă o atitu­dine plină de solicitudine faţă de cetăţenii care cer transportarea diferitelor produse alimentare la do­miciliu“. 183 propuneri de inovaţii La cabinetul tehnic al Uzinei de maşini electrice au fost înregistrate pînă în prezent 183 propuneri de ino­vaţii, dintre care 61 au fost aplicate. Cu rezultate frumoase în producţie s-a introdus inovaţia ing. Nicolae Gavriliu, care a modificat rezistenţa de presiune şi reglaj a unor tipuri de motoare. Se obţin astfel economii antecalculate în valoare de peste 247 000 lei. Inovatorul Gheorghe Dincă a reuşit să recupereze deşeurile de micaroliu la tijele de susţinere de la o serie de repere. Soluţia sa aduce anual economii de peste 11 000 lei. In total, inovaţiile aplicate de la începutul anului vor aduce între­prinderii economii în valoare de 303.778 lei. ! Aici vorbeşte bucureşteanul o PROPUNERE Pe strada Witting trec multe auto­vehicule şi troleibuze. Tot aici se află şi spitalul C.F.R. nr. 1. Zgomo­tul produs de troleibuzele care opresc cu un scîrţit prelung In dreptul acestui spital deranjează pe bolnavi. Propunem I.T.B.-ului să fie mutată staţia in calea Plevnei, mai departe de spital, pentru a-i scuti pe bolnavi de aceste neplăceri. De asemenea, s-ar putea reduce zgomotul produs de celelalte vehicule prin instalarea semnului de circulaţie: clacsonare interzisă. TUDOR ION PINA CIND? Încă din toamna anului trecut, în faţa unui bloc cu 10 etaje din piaţa C. A. Rosetti s-a montat de către I.R.C.R. 1 Mai o schelărie metalică necesară reparaţiilor. Deşi a venit primăvara, nici pînă in momentul de faţă nu au început lucrările. Doar schela falnică şi... ru­ginită tronează nepăsătoare, sfidind parcă natura care a început să se trezească la viaţă. Ce are de spus l.B.C.R. 1 Mai ? IULIAN F. ACŢIUNE OBŞTEASCĂ Cetăţenii din cartierul Militari, circ. 110 (preşedinte tov. Ştefan Telea­­nu) desfăşoară o activitate rodnică pentru înfrumuseţarea cartierului. Din­tre iniţiativele luate amintim: înfiin­ţarea unui solar pentru copii, amena­jarea unei sere de flori proprii, repa­rarea bordurilor pe bd. Libertăţii etc. S-a hotărît, de asemenea ca cetăţenii să vegheze la respectarea şi menţi­nerea pe mai departe a curăţeniei imobilelor şi a străzilor. Acţiunea continuă. ION MALANCU PENTRU viaţa unor POMIŞORI Nu demult, pe bd. 1 Mai,­ în faţa blocului F şi pe calea Griviţei, în faţa blocurilor M, IV şi G s-au plan­tat pomişori de către serviciul de spaţii verzi al raionului Griviţa Ro­şie. Aceşti pomişori, mici şi plăpinzi deocamdată, ar fi trebuit însă încon­juraţi cu un gărduleţ pentru a fi feriţi de copiii care se joacă în jurul lor, înclinîndu-i într-o parte şi în­ alta. IOAN D. GHEORGHE UN NOU MAGAZIN La parterul blocului de pe calea Griviţei nr. 163, s-a deschis în cinstea zilei de 1 Mai un mare magazin de încălţăminte pentru bărbaţi şi femei. Sortimentul bogat de modele, estetic aranjate in vitrine, incintă pe cumpă­rători. Magazinul are amenajată şi o expoziţie cu vinzare. MARIA ŞTEFĂNESCU poşta juridică TUDOR ALEXANDRU întreabă dacă angajaţii Centrocoop retri­buiţi pe bază de cotă procentuală (remiză) sunt asimilaţi cu salariaţii permanenţi. RĂSPUNS : Persoanele remunera­te pe bază de remiză din cadrul Centrocoop beneficiază de toate drepturile ce sunt stabilite salariaţi­lor cu salariul fix. Prin actele nor­mative de legislaţie a muncii, nu­mai dacă au fost îndeplinite urmă­toarele condiţii : Au avut contract de muncă înche­gat cu o unitate a Centrocoop-ului, în baza căruia s-au obligat să presteze un anumit gen de muncă în schimbul unei remuneraţii. Au fost încadrate în efectivul scrip­tic al unei unităţi. Au fost cuprinse în prevederile unui regulament de ordine interi­­oară. Au avut program de lucru stabilit printr-un act normativ. S-au plătit cotele de asigurări so­­ciale. Au avut sarcini de plan precis stabilite. Nu se încadrează în prevederile de mai sus și nu beneficiază de drepturile ce decurg dintr-un con­tract de muncă acei remizieri care nu au program de lucru stabilit printr-un act normativ (care au caracter sezonier și desfac produsele în casele proprii). DANIELESCU ANGHEL ne cere să-i indicăm care sunt dispoziţiile legale cu privire la acordarea aju­toarelor pentru proteze dentare — în cadrul asigurărilor sociale de stat — salariaţilor care au sufe­rit un accident de muncă. RĂSPUNS : Angajaţii cu contracte de muncă pe durată nedeterminată care au suferit un accident de mun­că au dreptul la ajutor gratuit, in cadrul asigurărilor sociale de stat, pentru proteze chirurgicale, dentare, centuri abdominale și aparate orto­pedice, indiferent de mărimea sala­riului tarifar lunar. PADURELEANU M. a dat exa­men de admitere la Institutul pe­dagogic şi apoi examenele de anul I — sesiunea de iarnă. Ar dori să fie transferat la o altă facultate, din cadrul Universităţii. Ne roagă să-i răspundem cum trebuie să procedeze. RĂSPUNS : Studenţii din învăţă­­mîntul superior nu pot urma stu­diile decit la institutul de învăţă­­mînt superior sau la facultatea la care au dat concurs de admitere. Nu se admite trecerea de la o facultate a Institutului pedagogic da 3 ani la o facultate din cadrul Uni­versităţii. Pentru ca un student să urmeze cursurile la Universitate, tre­buie să se prezinte la un concurs de admitere la Universitate (la una din facultăți).

Next