Informatia Bucureştiului, iunie 1963 (Anul 10, nr. 3055-3079)
1963-06-07 / nr. 3060
Pag. a 2-a. CARNET DE CINEFIL Colegii Romanul cu acelaşi nume, consacrat, istoriei unei prietenii devotate Intre trei tineri medici, a trezit un viu interes şi in rindurile cititorilor noştri. Este normal ca ediţia cinematografică pe care a realizat-o regizorul Aleksei Saharov să stirnească aceeași curiozitate. Saharov este un regizor tinăr, dar Intr-un film pe care l-a realizat in Studiourile kirghize, pe baza unui scenariu inspirat de scriitorul laureat al Premiului Lenin, C. Aitmatov (este vorba de filmul „Defileul“), regizorul dovedise calităti impunătoare. Iată-l chemat acum tri ecranizeze pentru cel mai mare studio sovietic — „Mosfilm“ —, povestirea lui V. Aksenov. Cine ii înfăţişează pe eroii romananului ? In rolul lui Saşa Zelenin spectatorii îl vor putea revedea pe actorul Vasili Livanov, (in fotografie), cunoscut din filmele „Scrisoare neexpediată“ şi „Muzicantul orb”. Interpretul lui „Pavel Korceaghin“. Vasili Lavovoi îl interpretează pe Aleksei Maksimov, iar în rolul lui Iladka apare actorul D. Anofriev. In fruntea genericului figurează şi o actriţă care, deşi abia a apărut un cinematograf, a cucerit deja aplauzele, publicului : este vorba despre protagoniștii filmului „învierea“, Tamara Siomina, care o interpretează în „Colegii“ pe Casa. Imagine din filmul .Noua prietenă a talii" o operetă de Şostakovici pe ecran Dmitri Şostakovici este bine cunoscut ca unul din cei mai mari Compozitori contemporani. Nu toată lumea ştie insă că reputatul artist acordă atenţie şi genurilor „distractive“, „uşoare“. Studioul Lenfilm şi-a propus să traducă în imagini o operetă datorată marelui compo-, zior sovietic şi astfel s-a născut filmul „Cernomuşki“, o veselă înlănţuire de f cimere, dansuri, scene lirice şi momente comice. Sub această formă vie fi Spirituală filmul ne vorbeşte de aventurile unor locatari abia instalaţi într-un bloc nou. ■Regizorul G. Rapaport, realizatorul filmului, nu este la primul său film muzical. Alte două creaţii ale sale, filmele „Primul spectacol“ şi „Maeştrii baletului rus“, , s-au bucurat de succes, în urmă cu ani, pe ecranele noastre, în,,distribuţia noiisale comedii, el l-a chemat pe valorosul actor Vasili Merkuriev, pe care abia în urmă cu cîteva luni l-am văzut într-un rol episodic de profund dramatism,Cel al chirurgului ,din „Povestea ani■lor înflăcăraţi“. In alte roluri cunoscutul comic SergheiFilippov, Constantin Sorokin şi tinerii actori Olga Zabotkina, Vladimir Vasiliev, S. Jivankova şi alţii. Realizat în culori, filmul va intra începînd de luni pe ecranele cinematografelor V. Alecsandri, G. Coşbuc, Griviţa etc. PE SCURT @ Cine ar fi crezut că după douăzeci de ani de convieţuire comună, căsnicia inginerului Franz Bach ar mai putea sa se destrame ? De vină este tînăra asistentă Irene Sauer, „noua prietenă a tatii". In ajutorul inginerului sar copiii săi și, pînă în cele din urmă, vechea căsnicie va fi salvată într-un mod neprevăzut. In rolul Irenei, apare frumoasa actriţă Angelica Dömröse, protagonista filmelor „Rătăcirile dragostei", „Dacă ţii la mine" şi „Dosarul furat". Noua comedie a cineaştilor din R.D.G. intra pe ecranele cinematografelor „Magheru", „Elena Pavel”, „Ştefan cel Mare" şi „Luceafărul". „ Ştiţi cu ce se ocupă acum Kaneto Shindo, realizatorul „Insulei"? Tocmai a terminat ecranizarea romanului „Kadzinmaru" care, apărut în 1922, istorisea evenimente autentice şi cutremurătoare din viaţa pescarilor japonezi. Intitulat „Omul", noul film al cineastului progresist japonez va trata în esenţă, după spusele lui Shindo, „primejdia nimicirii în masă a oamenilor de către alţi oameni". „Omul" a fost lucrat de Shindo în afarareţelei monopolurilor cinematografice japoneze şi împotriva lor. Un nou documentar românesc, filmul „Soare şi aer", va fi prezentat în completare la cinematografele „Patria" şi „Gh Doja". Noua producţie a Studioului cinematografic „Al. Sahia" vorbeşte în ajunul sezonului canicular despre cum trebuie folosite soarele şi apa. In acelaşi timp, „Primăvară obişnuită"., excelentul documentar românesc căruia i s-a atribuit anul trecut „Premiul de excelenţa" al UNIATEC este proiectat la cinematografele „Republica" şi „Libertăţii". INFORMATIA Seară de creaţie originală Cea dintâi manifestare publică a cenaclului literar „A. P. Cehov“ a fost zilele trecute la clubul sindicatelor sanitare. Strădania medicului care intervine cu cea mai mare rapiditate să salveze viaţa din care a rămas uneori doar un fir abia simţit , sala de operaţii, cu impresionantul clinchet al instrumentarului mînuit cu dibăcie, medicul ce-şi uită oboseala in faţa unui caz urgent, iată numai cîteva subiecte ale lucrărilor prezentate. Doctorul Şerban Bădulescu foloseşte în schiţa „Inimi“ un limbaj dens, lapidar, cu fraze scurte. Nimic nu este de prisos. Acţiunea are tensiune şi este tratată cu sensibilitate, simplu, convingător. Doctorul Marcel Sufrin întrebuinţează în schiţa „Indian Root Tonic“ mijloace complexe de exprimare, un vocabular bogat, un stil plăcut. O deosebit de agreabilă prezenţă scenică a avut chimista Ştefănia Bărbulescu — Gheorghiu, care a citit cu gingăşie însoţită de pricepere actoricească frumoasele versuri scrise de medicul G. Şubinschi, despre 1 Mai. Printre membrii cenaclului se numără şi doctorul Vasile Dima, care ştie să creeze adevărate stampe de versuri, avînd ca temă, marea lume a celor mici. El a citit din volumul său „Primii paşi“, precum şi o serie de versuri nepublicate. Interesante au fost şi cele patru cîntece pentru copii pe muzică de dr. Alex. Gheorghiu, text V. Dima, prezentate cu ajutorul corului de fete de la spitalul „Al. Sahia“ — solistă asistenta medicală Florenţa Toma. Seara de creaţie s-a încheiat cu un fragment din poemul muzical „Sub flamura partidului“ (muzică AI. Gheorghiu, text Petre Balenty). Cea dinţii seară de creaţie a cenaclului „A. P. Cehov“ a arătat bogatele resurse ale membrilor lui, iar spectacolul îndreptăţeşte şi alte cluburi, case de cultură şi cenacluri să-l găzduiască şi... sâ-l imite. G. B. -OOO' DIN PROGRAMELE CASELOR DE CULTURĂ ZILE PE PROFESII Casa de cultură a tineretului din raionul 30 Decembrie în colaborare cu comitetul U.T.M. de la I.S.C.A.S. organizează vineri 14 iunie la ora 18, „Ziua tînărului proiectant“. Pro „Un petec de hîrtie“ Zilele acestea, aţi putut vedea pe unele străzi ale oraşului un convoi original. In faţă, o maşină cu doi cineaşti, urmată de cîteva maşini ale I.S.B. Explicaţia ? Regizorul Titus Mesaros şi operatorul Wiliam Goldgruber filmau primele imagini dintr-un viitor documentar. Este vorba de filmul „Un petec de hîrtie“, o satiră cinematografică la adresa celor care ţiu respectă curăţenia oraşului. Dramul va cuprinde o conferinţă intitulată „Oraşul Brasilia şi personalitatea arhitectului Oscar Nymaer“, în expunerea arhitectului Constantin Enache de la I.S.C.A.S. Expunerea va fi însoţită de proiecţii, în continuare formaţia de teatru a casei tineretului va interpreta o piesă. CONCURSURI „CINE ŞTIE RĂSPUNDE" „Din realizările fruntaşilor în producţie din întreprinderile raionului 16 Februarie“ este tema concursului „Cine ştie răspunde“ ce va avea loc joi 13 iunie la ora 19, la Casa raională de cultură 16 Februarie. Tot joi la ora 19 Casa raională de cultură N. Bălcescu va organiza un concurs pe marginea romanului „Oblcemul ilegal în acţiune" de Fedorov. IN RAZA PROIECTORULUI Julien Duvivier Premiera filmului „Dracul și cele zece porunci" , aduce în rasa proiectorului nostru figura unuia din veteranii filmului francez, regizorul Julien Duvivier. S-a născut în anul 1896, a lucrat întîi în domeniul regiei de teatru, pîhă ce tînăra artă cinematografică l-a cucerit ca actor,printr-un rol din „Roata" lui Abel Gance. Debutul regizoral îl constituie însă filmul „Reîncarnarea lui Serge Rencradier", turnat în 1989. Duvivier este unul dincineaştii a căror arta înfloreşte abia după apariţia cinematografului sonor. „Piepe le Moko" (1936), «Carnet de bal" (1937), „Valsul nemuritor" (1938), ,, Manhattan" (1942) sînt filme care, turnate în studiouri din Franța și S.U.A., II consolidează reputația. Hollywoodul cu industria sa de peliculă pe bandă și mai tîrziu, cu „vînatoarea de vrăjitoare" îl nemulţumeşte însă şi, aidoma lui René Clair, se întoarce în patrie după război. Vă turna o serie de filme în Franţa şi Italia. „Dracul şi cele zece porunci" este ceea ce se numeşte un „film scheci", adică alcătuit din mai multe povestiri, în cazul de faţă din şapte schiţe cinematografice. Cu aproape trei decenii în urmă, Duvivier a mai abordat , acest gen, în filmul „Carnet de bal" în care jucau actori renumiţi, între care Pierre Blanchard, Raimu, Louis Jouvet, Fernandel, Pierre Richard- Wilm etc. Impunătoare este şi distribuţia noului „film scheci" pe care-1 girează Duvivier. Vom avea prilejul ca în această originală comedie cinematografică să-l admirăm pe Michel Simon în rolul unui bătrîn portar dintr-o mănăstire de maici, pe Alain Delon, interpretul lui Rocco, devenit student, pe Charles AznaVour in ipostaza unui seminarist prtes, pe Mel Ferrer în rolul unui miliardar deosebit de sensibil la farmecele lui Fraft Hoise Arnoul, pe George Wilson fit ipostasa unui cap de familie bonom şi cumsecade şi pe Fernandel Însuşi în rolul lui.... dumnezeu III Cu aceasta lista rolurilor şi interpreţilor este încă departe de a fi epuizată. Pentru deplina informare consultaţi... ecranul cinematografelor fucureştene incepînd de Săptămîna viitoare m\\\\\\\\\\\\\\\\\\m\m^ O zi la G.A.C. Vîrteju Dimineaţa pe valea Caragirlei şi puţin mai departe, pe cea a Sabarului, se scurge un furnicar de oameni răsăriţi nu se ştie .And şi de unde. — Aşa e in fiecare dimineaţă ? — Sigur că da, ne răspund inginerul agronom Iordache Truia şi vicepreşedintele consiliului de conducere al gospodăriei Florea Păun. VINE MAŞINA ! Pentru grădinarii din Vîrteju, semnalul acesta înseamnă că este ora 11, şi că recolta culeasă de dimineaţă ia drumul magazinelor şi întreprinderilor de preparate alimentare. Mai precis, la I. I. S. „Fulgerul“ şi la întreprinderea „Antrefrug“ cu care G.A.C. „Unirea“ din Vîrteju are contracte de livrări. Brigadierul de la a IlI-a, Moşu Gheorghe, îşi scrie în caietul său rezultatele muncii de-o zi : s-au recoltat şi s-au livrat 15 000 snopi de ceapă verde, 20 000 bucăţi de salat® FATA CARE VORBEŞTE CU PĂSĂRILE împingem uşa încetişor, ne apropiem de o fată îmbrăcată în halat alb şi o surprindem vorbind de una singură. Dar a o socoti singură, este numai un punct de vedere al vizitatorului, pentru că Tudoriţa Radu e înconjurată de 3 600 de pui cu care se înţelege de minune. Ar trebui să mai fi consemnat tot ce se spune în gospodărie despre conştiinciozitatea Tudoriţei Radu, a surorii ei Dumitra şi a celei de a treia îngrijitoare de păsări, Elena Nicolae, că toate trei sunt îndrăgostite de ocupaţia lor. Agronomul gospodăriei ne mărturiseşte şi el surprinderea : „Nici nu mi-am închipuit că munca aceasta are sâ le facă pe aceste fete aşa de conştiincioase şi pasionate“. CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE O parrcelă de teren cultivată cu roşii aminteşte de un lot de cercetări ştiinţifice. La capătul terenului este înfiptă o tăbliţă pe care stă scris : „Cîmp de hibridare la tomate lombizori“. Alte tăbliţe mai mici sînt înfipte la capătul a cîte 4—5 rînduri şi pe ele se citeşte numele unor colectiviste ca : Maria Mincioiu, Ioana Păun, Maria Neagu, Florica Muşat ş.a.m.d. Aici lucrează brigada specializată în producerea seminţei de roşii din soiul heterozis. Ce anume execută colectivistele din brigada heterozis se apropie foarte mult de munca cercetătorilor din staţiunile experimentale. De altfel, femeile din această brigadă se şi poartă îmbrăcate în halate albe. Dimineaţa, între orele 7 şi 10 şi dupăamiaza între 17 şi 19, pe răcoare, ele fac polenizarea artificială; în acest scop, s-a amenajat la faţa locului o cameră de recoltat polenul. Optzeci de colectiviste au învăţat anatomia florii, se pricep cînd trebuie polenizate plantele şi cînd nu, iar tehnicianul legumicol Anatolie Gudim şi brigadierul Constantin Tănase discută cu ele fără a mai ocoli termenii de specialitate ZILNIC 600 DE COLECTIVIŞTI Echipa de la Dumitrana — cîteva zeci de colectiviste — recoltează ceapa verde, culege cireşe pietroase, priveşte loturile semincere. La marginea satului Pruni s-au adunat“ peste 50 de colectiviste din brigada a 8-a a lui Iiie Stancu şi pînă la ora prînzului au recoltat 1 500 kg de mazăre verde, ce se şi încarcă într-o autodubă frigorifică sosită în mijlocul grădinilor. Pe drumul de cîmp se scurg alene spre sediul gospodăriei căruţele încărcate şi ele cu legume. Pe tarlaua de lîngă forturile vechi au ieşit 180 de colectivişti la prăşitul porumbului, iar Constantin Neagu, Vasile Marin şi Alecu Vasile susţin că anul acesta vor da „lovitura“ cu această cultură. — Cîţi colectivişti au ieşit astăzi la lucru ? — îl întrebăm pe Inginerul agronom. Ziua a trecut de jumătate, dar la sediul gospodăriei agricole colective din Vîrteju nu vezi decît pe căruţaşii care aduc legume la basculă, şi îngrijitoarele de la grajduri, puse pe gîlceavă împotriva joianelor scoase la stabulaţie liberă. La sfîrşitul zilei, la sediul gospodăriei, Se adună iar membrii consiliului de conducere, agronomul, brigadierii, şefii de echipă, ca să facă planul pe a doua zi. C. M. Din grădină se încarcă tone Întregi de legume pentru Capitală —■ Pînă la şase sute de oameni. Sînt aproape toţi pe cîmp. Aici vorbeşte Bucureşteanul DE CE CU OBLOANELE TRASE !... La numărul 136 pe calea 13 Septembre, se află un magazin de mezeluri-brînzeturi-lace. Acest magazin, in orele de funcţionare, stă cu obloanele trase la vitrine, făcînd impresia că este în... inventar. Cu ce oare deranjează pe cei ce deservesc acest magazin pătrunderea soarelui în local, nu se ştie. Cert este însă că procedeul, contravine regulilor de prezentare a produselor în vitrine şi dă localului un aspect inestetic. In consecinţă, ar fi de dorit ca obloanele cu pricina... să elibereze vitrinele. VASILE BERINDEI COLECTAREA FIERULUI VECHI IN CARTIER . Cetăţenii din cartierul Tei participă cu regularitate la acţiunile idiţinte de către sfatul popular ransolal pentru colectarea fierului vechi. Fruntaşi în această acţiune sunt locuitorii circumscripţiilor tir. 165, 170, 171 şi 173. Mobilizaţi de organizaţia de bază P.M.R. nr. 11 de cartier, din raionul 1 Maii de deputaţi, În frunte cu comitetele de Stradă şi comisiile de femei din aceste circumscripţii, gospodarii au colectat şi predat zilele acestea întreprinderii de colectare a metalelor 11 tone de fier vechi VASILE DUMITRU BAIE CARE NU FUNCŢIONEAZĂ Cu ani in urma, la Şcoala de 5 ani nr. 20, din strada Trompetului, a fost instalată o baie. că n-a funcţionat niciodată şi nici in prezent nu este folosită. Se pare că abia după instalarea cazanului s-a constatat că spaţiul nu este corespunzător şi, ca atare, baia n-a mai fost dotată cu cele necesare• De atunci, nimeni nu se mai interesează de aceste instalaţii şi ele nu fac altceva decit să încurce locul. Conducerea şcolii propune ca instalaţia respectivă să fie mutată în altă parte unde să poată fi utilizată. TIMOFEI , NUMAI PE JUMĂTATE.... Promptitudinea cu care Întreprinderea de drumuri şi poduri Bucureşti a răspuns sesizării cetăţenilor de pe aleea Pelerinilor, din raionul V. I. Lenin, este de evidenţiat. Lucrările de renovare a trotuarelor-trepie du şi început în urmă CU Clteva. zile. Dar după părerea celor care, zilnic, observă rezultatele muncii acestui colectiv de părdtori, un lucru nu este in regulă. Sunt refăcute numai pietrele din mijloc, bordurile roase de vreme rămlnind ca el pînă acum■ Astfel incit, urcând treptele, piciorul alunecă la fel ca şi mai înainte de începerea reparaţiilor, starea treptelor nefiind îmbunătăţită cu nimic■ Muncitorii întreprinderii de panificaţie „Steagul roşu“, care trec zilnic pe aici se întreabă, ?* e firesc, la ce bun atita muncă dacă nu-i făcută cum trebuie. T. VIERU Ampla expoziţie de pictură, sculptură şi grafică, recent deschisă în noile săli ale Muzeului de artă al R.P.R., prilejuieşte publicului iubitor de frumos emoţia întilnirii cu un bogat ansamblu de opere dintre cele mai reprezentative pentru dezvoltarea actuală a plasticii romîneşti. Selectate cu riguroasă exigenţă, lucrările expuse aici, aparţuiînd celor mai de seamă artişti din întreaga ţară, vîrstnici şi tineri, evocă noua înfăţişare a ţării şi pe oamenii care dau viaţă înaripatelor noastre visuri, transformindu-le în realitate vie. I,arsul orizont tematic al acestei expoziţii, bogata varietate de stiluri proprie artei realiei-socialiste, nivelul elevatal celor mai multe dintre tablourile şi sculpturile expuse, evidenţiază puternic drumul ascendent străbătut în aceşti ani de arta noastră plastică, prestigiul ei sporit, confirmat şi la numeroase manifestări de peste hotare. Asemenea durabile realizări, intrate în patrimoniul artei naţionale, pot sta cu cinste alături de operele înaintaşilor aflaţi în celelalte săli ale acestui muzeu, el însuşi o impunătoare creaţie a regimului democrat popular, care a deschis larg mulţimilor muncitoare porţile nobilelor bucurii ale artei. Expoziţia dovedeşte că plasticienii noştri, ca şi creatorii din alte domenii, îşi află principalul izvor de inspiraţie în realitatea zilelor noastre, care le oferă cu generozitate o mare bogăţie de fapte pilduitoare, le sugerează teme şi subiecte noi, născute din uimitoarele prefaceri sociale, din noile raporturi (mai drepte, mai umane) ce se statornicessc între oamenii. Artiştii noştri plastici (expoziţia o arată din plin!) năzuiesc să redea cit mai expresiv, într-un limbaj emoţionant şi convingător, chipul contemporanilor noştri, luminat de o nouă conştiinţă, de simţul demnităţii umane, rodul unor esenţiale Înnoiri intens trăite, în multe din imaginile îndelungată experienţă de viaţă şi de creaţie, precum şi altora mai tineri, dar tot atît de pasionaţi de activitatea lor, au fost trimise la expoziţiile romîneşti ce se organizează în prezent la Dresda şi la Viena. Chiar şi fără ele expoziţia completează fericcit Galeria naţională, prezentînd publicului întreaga evoluţie a artei noastre, reliefîndu-i trăsăturile înnoitoare, varietatea precupărilor şi a mijloacelor de exprimare, autenticitatea şi vigoarea. Nu putem să ne referim aici decit la cîteva din aspectele generale ale acestei atît de bogate expoziţii, la acel sentiment de plenitudine, de satisfacţie estetică pe care ţi-o dă buchetul de opere închegate, apte a figura în galeria artei noastre contemporane, cum sînt prestigioasele pînze semnate de meşteri ai culorii ca D. Ghiaţă (peisaje şi flori de o inegalabilă frumuseţe, conturînd o personalitate puternică, originală) şi H. Catargi (care s-a afirmat cu atîta vigoare in aceşti ani, in portrete şi compoziţii străbătute de un sentiment grav, de căldură şi înţelegere pentru oamenii înfăţişaţi, cărora le conferă monumentalitate şi o ţinută „Răscoala“ demnă, impunătoare), pentru a începe cu aceşti proaspeţi laureaţi ai Premiului de Stat După cum compoziţii ca „Oţelarii” lui C. Baba, mărturisind o trăire autentică în faţa faptelor de viaţă redate, sau „Primul Mai liber“ de A. Ciucurencu, cu exuberantăurite de ei, străbătute de idei şi datorate unor maeştri încercaţi, cu o ţansa coloristică ,exprimind explozia Impunătoare imagine a plasticii romîneşti sentimente majore, caracteristice vremii noastre, se simte cu putere adevărul vieţii, înaltul idelal spre care năzuim. Expoziţia mărturiseşte astfel orientarea sănătoasă a artei noastre plastice, tendinţele ei de a sluji deliberat, cu luciditate, marea cauză a ridicării fiinţei umane, efortul de a se exprima într-un limbaj elocvent, atrăgător, inteligibil. Sunt aici expuse, in condiţiile optime asigurate denoile săli ale muzeului, lucrări create în anii trecuţi, care au figurat şi în alte expoziţii, precum şi unele mai puţin cunoscute publicului, realizate de curînd. O serie de alte valoroase lucrări, bucuriei populare, arată strălucitele calităţi ale acestor doi pictori pe care Academia R.P.R. i-a primit de curînd în rindurile membrilor săi corespondenţi. Ne-am referi apoi la verva coloristică atît de specifică creaţiei lui Lucian Grigorescu, acest maestru al peisajului, care a trecut în anii din urmă, cu deplin succes, la genul compoziţiei şi al portretului, la compoziţiile lui St. Szönyi, inspirate din trecutul de luptă al clasei noastre muncitoare, cum este zguduitorul tablou „Nu-i vom uita!“, precum şi la lucrările unor artişti mai tineri, ca E. Popa, S. Chintilă, B. Covaliu, Gh. Savu, I. Biţan, I. Gheorghiu, I. Pacea şi alţii, personalităţi atît de distincte, care vestesc picturii noastre perspective dintre cele mai îmbucurătoare. Atrag de asemenea atenţia marele număr de sculpturi, unele monumentale, destinate a împodobi salba staţiunilor de pe litoral, cum este, de pildă, acea „Tinereţe“ de Boris Caragea, un nud cu forme zvelte, frumos stilizat, întruchipînd puritatea adolescenţei, prospeţimea privhăvâratică a vieţii, a cărei semnificaţie poate fi extinsă la însăşi tinereţea şi avîntul romantic al epocii noastre. Admirăm in reliefurile lui Jalea („învăţătura lui Lenin" şi „împărat şi proletar“) măiestria la care a ajuns acest maestru al sculpturii romîneşti, după cum portretele lui Irimescu dovedesc adincă pătrundere a psihologiei umane, iar Vida Geza, în amplul său basorelief in lemn „Se unesc haturile“ sau in masivul „Colectivist“, izbutită compoziţie de asemenea în lemn, se arată acelaşi iscusit şi original cioplitor, figură aparte în arta noastră plastică. La flndule, sculptori ca c. Medrea, Gh. Anghel, I. Vlad, O. Maitec şi alţii aduc laa expoziţie lucrări caracteristice pentru creaţia lor. Reprezentată cu toate ramurile ei (afiş, caricatură, ilustraţie de carte, desen de şevalet) şi cu toate tehnicile (gravură, acuarelă, tuş etc.), grafica reuneşte doar o mică parte din bogata creaţie a acestor ani de maximă dezvoltare a genului, slujit de artişti ca J. Perahim, V. Dobrian, Gy. Szabó Bela, I. Ross, Paul Erdős (şi el laureat al Premiului de Stat acordat în această primăvară), V. Kadar, L. Macovei, X. Molnár, E. Tatu, M. Chirnoagă, Gh. Ivancenco, C. Daneţ, Florica Cordescu, Mariana Petraşcu, Emilia DUmitrescu, Gh. Boţan şi numeroşi alţii. Deschisă cu prilejul recentei Conferinţe pe ţară a Uniunii artiştilor plastici, expoziţia constituie un amplu bilanţ de creaţie, care conturează trăsăturile semnificative ale artei epocii noastre. MARIN MIHALACHE !.... VIDA GEZA CORNELIU BABA MARCEL OLINESCU Construcţii noi Cartiere noi „Oţelarii“ Răspunsuri la două note In numărul 3021 al ziarului au apărut două note : „Numai nepăsare ?“ şi „In miez de noapte“. Ambele materiale tratau o problemă destul de acută la ora actuală : liniştea pe timpul nopţii. Concret, prima se referea la folosirea pentru descărcatul mărfurilor în magazinul din bulevardul 1818 nr. 44, a unor cărucioare cu roţi metalice, fapt ce făcea ca vibraţiile produse să se transmită spre locuinţele celor de la etaje. In cea de-a doua ne asociam punctului de vedere al unor cetăţeni de pe calea Griviţei care nu erau de acord ca prin megafonul instalat în faţa Casei de cultură a raionului Griviţa Roşie să se transmită muzică pînă noaptea tirziu. Ca răspuns la cele semnalate, s-au luat următoarele măsuri: O.C.L. Alimentara, raionul T. Vladimirescu, a obţinut de la I.I.S. Pirogov roţi din cauciuc înlocuindu-se cele metalice, iar Sfatul popular al raionului Griviţa Roşie a dispus demontarea megafonului, în felul acesta respectivele surse de zgomot au fost înlăturate, asigurîndu-se liniştea cetăţenilor. Vor fi îngrijiţi într-uin grupaj „De ici, de colo“, una dintre note. „Cine-i îngrijeşte ?“ reliefa făptui că la curtea Muzeului de istorie a oraşului Bucureşti, precum şi pe trotuarul din faţă se află cîţiva arbori bătrîni cărora nimeni nu le-a mai acordat atenţie de multă vreme. Sfătul popular al raionului T. Vladimirescu s-a sesizat şi a luat măsuri pentru îngrijirea lor. „UNDE MERGEM?" Discuţie obişnuită la „Electronica": „Unde mergem în această săptămînă?“ Nimic mai firesc decît asemenea discuţii, în faţa numeroaselor afişe care anunţă oamenilor spectacolele teatrelor bucureştene, ale formaţiilor artistice de peste hotare aflate în turneu etc. „Oceanul“ și „Trandafirii Doftanei“, „Ana Karenina“ şi „Cînd înfloresc migdalii", iată doar citeva, din spectacolele vizionate în ultima vreme de către muncitorii întreprinderii. De la începutul arcului, aici au fost difuzate peste 6000 de bilete la diferite spectacole. Amrnare de spectacol Spectacolul care trebuia că aibă loc astăzi 7 iunie ora 20 la Biroul de stat, se amină pentru data de 19 iunie ora 20. Biletele cu Sefid 80 sjunt vedabile pentru această dată. Gospodarii cartierului Numeroşi cetăţeni din complexul de blocuri Giuleşti-stadion au lucrat, zilele trecute, la nivelarea unui teren, în spatele blocului VI, unde se va amenaja o mică piaţă de desfacere a zarzavaturilor şi legumelor. De asemenea, locatarii blocului VI, Scările I şi II, au răspuns chemării comitetului de bloc (preşedinte Ilie Dicoiu) şi au prestat muncă patriotică în vederea amenajării unui spaţiu de joacă pentru copii. N. CORBU corespondent