Informatia Bucureştiului, iunie 1963 (Anul 10, nr. 3055-3079)

1963-06-07 / nr. 3060

Pag. a 2-a. CARNET DE CINEFIL Colegii Romanul cu acelaşi nume, consacrat, istoriei unei prietenii devotate In­tre trei tineri medici, a trezit un viu interes şi in rindurile cititorilor noştri. Este normal ca ediţia ci­nematografică pe care a realizat-o regizorul Aleksei Saharov să stirnească a­­ceeași curiozitate. Saharov este un regizor tinăr, dar Intr-un film pe care l-a realizat in Studiourile kir­­ghize, pe baza unui sce­nariu inspirat de scriito­rul laureat al Premiului Lenin, C. Aitmatov (este vorba de filmul „Defi­leul“), regizorul dovedise calităti impunătoare. Iată-l chemat acum tri ecranizeze pentru cel mai mare studio sovietic — „Mosfilm“ —, povestirea lui V. Aksenov. Cine ii înfăţişează pe eroii romana­­nului ? In rolul lui Saşa Zelenin spec­tatorii îl vor putea revedea pe actorul Vasili Livanov, (in fotografie), cunoscut din filmele „Scrisoare neexpediată“ şi „Muzicantul orb”. Interpretul lui „Pavel Korceaghin“. Vasili Lav­o­voi îl interpre­tează pe Aleksei Maksimov, iar în rolul lui I­ladka apare actorul D. Anofriev. In fruntea genericului figurează şi o actriţă care, deşi abia a apărut un cine­matograf, a cucerit deja aplauzele, pu­blicului : este vorba despre protagoniștii filmului „învierea“, Tamara Siomina, care o interpretează în „Colegii“ pe Casa. Imagine din filmul .Noua prietenă a talii" o operetă de Şostakovici pe ecran Dmitri Şostakovici este bine cunoscut ca unul din cei mai mari Compozitori contemporani. Nu toată lumea ştie insă că reputatul artist acordă atenţie şi ge­nurilor „distractive“, „uşoare“. Studioul Lenfilm şi-a propus să traducă în ima­­gini o operetă datorată marelui compo-, zi­or sovietic şi astfel s-a născut filmul „Cernomuşki“, o veselă înlănţuire de f cimere, dansuri, scene lirice şi mo­mente comice. Sub această formă vie fi Spirituală filmul ne vorbeşte de aven­turile unor locatari abia instalaţi în­­tr-un bloc nou. ■Regizorul G. Rapaport, realizatorul filmului, nu este la primul său film muzical. Alte două creaţii ale sale, filmele „Primul spectacol“ şi „Maeştrii baletului rus“, , s-au bucurat de succes, în urmă cu ani, pe ecranele noastre, în,,distribuţia noii­­sale comedii, el l-a chemat pe valorosul actor Vasili Mer­­kuriev, pe care abia în urmă cu cîteva luni l-am văzut într-un rol episodic de profund dramatism,­­Cel al chirurgului ,din „Povestea ani­­■lor înflăcăraţi“. In alte roluri cunoscu­­tul comic Sergh­ei­­Filippov, Constan­­tin Sorokin şi tinerii actori Olga Zabot­­kina, Vladimir Va­­siliev, S. Jivankova şi alţii. Realizat în culori, filmul va in­tra începînd de luni pe ecranele cinema­tografelor V. Alec­­sandri, G. Coşbuc, Griviţa etc. PE SCURT @ Cine ar fi crezut că după douăzeci de ani de convieţuire comună, căsnicia inginerului Franz Bach ar mai putea sa se destrame ? De vină este tînăra asistentă Irene Sauer, „noua prietenă a tatii". In ajutorul inginerului sar copiii săi și, pînă în cele din urmă, vechea căsnicie va fi salvată într-un mod neprevăzut. In rolul Irenei, apare frumoasa actriţă Angelica Dömröse, protagonista filmelor „Rătăcirile dragostei", „Dacă ţii la mine" şi „Dosarul furat". Noua comedie a cineaştilor din R.D.G. intra pe ecranele cinematografelor „Magheru", „Elena Pavel”, „Ştefan cel Mare" şi „Luceafărul". „ Ştiţi cu ce se ocupă acum Kaneto Shindo, realizatorul „Insulei"? Tocmai a terminat ecranizarea romanului „Kadzin­­maru" care, apărut în 1922, istorisea eve­nimente autentice şi cutremurătoare din viaţa pescarilor japonezi. Intitulat „Omul", noul film al cineastului progresist japonez va trata în esenţă, după spusele lui Shindo, „primejdia nimicirii în­ masă a oamenilor de către alţi oameni". „Omul" a fost lucrat de Shindo în afara­­reţelei monopolurilor cinematografice japoneze şi împotriva lor.­­ Un nou documentar românesc, filmul „Soare şi aer", va fi prezentat în comple­tare la cinematografele­­ „Patria" şi „Gh Doja". Noua producţie a Studioului cine­matografic „Al. Sahia" vorbeşte în ajunul sezonului canicular despre cum trebuie fo­losite soarele şi apa. In acelaşi timp, „Primăvară obişnuită"., excelentul documen­tar românesc căruia i s-a atribuit anul trecut „Premiul de excelenţa" al UNIATEC este proiectat la cinematografele „Repu­blica" şi „Libertăţii". INFORMATIA Seară de creaţie originală Cea dintâi manifestare publică a cenaclului li­terar „A. P. Cehov“ a fost zilele trecute la clubul sindicatelor sani­tare. Strădania medicu­lui care intervine cu cea mai mare rapiditate să salveze viaţa din care a rămas uneori doar un fir abia simţit , sala de operaţii, cu impresio­nantul clinchet al instru­mentarului mînuit cu di­băcie, medicul ce-şi uită oboseala in faţa unui caz urgent, iată numai cîteva subiecte ale lu­crărilor prezentate. Doc­torul Şerban Bădulescu foloseşte în schiţa „Inimi“ un limbaj dens, lapidar, cu fraze scurte. Nimic nu este de prisos. Acţiunea are tensiune şi este tratată cu sensibili­tate, simplu, convingă­tor. Doctorul Marcel Su­­frin întrebuinţează în schiţa „Indian Root To­nic“ mijloace complexe de exprimare, un voca­bular bogat, un stil plă­cut. O deosebit de agreabilă prezenţă scenică a avut chimista Ştefănia Bărbu­­lescu — Gheorghiu, care a citit cu gingăşie înso­ţită de pricepere actori­cească frumoasele ver­suri scrise de medicul G. Şubinschi, despre 1 Mai. Printre membrii cena­clului se numără şi doc­torul Vasile Dima, care ştie să creeze adevărate stampe de versuri, a­­vînd ca temă, marea lu­me a celor mici. El a ci­tit din volumul său „Primii paşi“, precum şi o serie de versuri nepu­blicate. Interesante au fost şi cele patru cîntece pentru copii pe muzică de dr. Alex. Gheorghiu, text V. Dima, prezentate cu ajutorul corului de fete de la spitalul „Al. Sahia“ — solistă asis­tenta medicală Florenţa Toma. Seara de creaţie s-a în­cheiat cu un fragment din poemul muzical „Sub flamura partidului“ (mu­zică AI. Gheorghiu, text Petre Balenty). Cea dinţii seară de creaţie a cenaclului „A. P. Cehov“ a arătat bogatele resurse ale membrilor lui, iar spec­tacolul îndreptăţeşte şi alte cluburi, case de cul­tură şi cenacluri să-l găzduiască şi... sâ-l imite. G. B. -O­O­O' DIN PROGRAMELE CASELOR DE CULTURĂ ZILE PE PROFESII Casa de cultură a tineretului din raionul 30 Decembrie în colaborare cu comitetul U.T.M. de la I.S.C.A.S. organizează vineri 14 iunie la ora 18, „Ziua tînărului proiectant“. Pro­ „Un petec de hîrtie“ Zilele acestea, aţi putut vedea pe unele străzi ale oraşului un convoi ori­ginal. In faţă, o maşină cu doi cineaşti, urmată de cîteva maşini ale I.S.B. Ex­plicaţia ? Regizorul Titus Mesaros şi operatorul Wiliam Goldgruber filmau primele imagini dintr-un viitor docu­­mentar. Este vorba de filmul „Un petec de hîrtie“, o satiră cinematografică la adresa celor care ţiu respectă curăţenia oraşului. Dramul va cuprinde o conferinţă in­titulată „Oraşul Brasilia şi persona­litatea arhitectului Oscar Nymaer“, în expunerea arhitectului Constantin E­­nache de la I.S.C.A.S. Expunerea va fi însoţită de proiecţii, în continuare formaţia de teatru a casei tineretu­lui va interpreta o piesă. CONCURSURI „CINE ŞTIE RĂSPUNDE" „Din realizările fruntaşilor în pro­ducţie din întreprinderile raionului 16 Februarie“ este tema concursului „Cine ştie răspunde“ ce va avea loc joi 13 iunie la ora 19, la Casa raio­nală de cultură 16 Februarie. Tot joi la ora 19 Casa raională de cultură N. Bălcescu va organiza un concurs pe marginea romanului „Oblcemul ilegal în acţiune" de Fedorov. IN RAZA PROIECTORULUI Julien Duvivier Premiera filmului „Dracul și cele zece porunci" , aduce în­­ rasa­­ proiectorului nostru figura unuia din­­ veteranii filmu­lui francez, regizorul Julien Duvivier. S-a născut în anul 1896, a lucrat întîi în do­meniul regiei de teatru, pîhă ce tînăr­a artă cinematografică l-a cucerit ca ac­tor,­­printr-un rol din „Roata" lui Abel Gance. Debutul regizoral îl constituie însă filmul „Reîncarnarea­ lui Serge Rencradier", turnat în 1989. Duvivier este unul din­­ci­neaştii a căror arta înfloreşte abia după apariţia cinematogra­fului sonor. „Piepe le Moko" (1936), «Carnet de bal" (1937), „Valsul nemuritor" (1938), ,, Manhattan" (1942) sînt filme care, turnate în studiouri din Franța și S.U.A., II consolidează re­putația. Hollywood­ul cu industria sa de peliculă pe bandă și mai tîrziu, cu „vîna­­toarea de vrăjitoare" îl nemulţumeşte însă şi, aidoma lui René Clair, se întoar­ce în patrie după război. Vă turna o serie de filme în Franţa şi Italia. „Dracul şi cele zece porunci" este ceea ce se numeşte un „film scheci", adică alcătuit din mai multe povestiri, în cazul de faţă din şapte schiţe cinematogra­fice. Cu aproape trei decenii în urmă, Duvivier a mai abordat , acest gen, în filmul „Carnet de bal" în care jucau actori renumiţi, între care Pierre Blanchard, Raimu, Louis Jouvet, Fernandel, Pierre Richard- Wilm etc. Impunătoare este şi distribuţia noului „film scheci" pe care-1 girează Du­vivier. Vom avea prilejul ca în această originală comedie cinematografică să-l ad­mirăm pe Michel Simon în rolul unui bătrîn portar dintr-o mănăstire de maici, pe Alain Delon, interpretul lui Rocco, de­venit student, pe Charles AznaVour in ipostaza unui seminarist prtes, pe Mel Ferrer în rolul unui miliardar deosebit de sensibil la farmecele lui Fraft Hoise Arnoul, pe George Wilson fit ipostasa unui cap de familie bonom şi cumsecade şi pe Fernandel Însuşi în rolul lui.... dum­nezeu III Cu aceasta lista rolurilor şi in­terpreţilor este încă departe de a fi epuizată. Pentru deplina informare con­sultaţi... ecranul cinematografelor f­ucu­­reştene incepînd de Săptămîna viitoare m\\\\\\\\\\\\\\\\\\m\m^ O zi la G.A.C. Vîrteju Dimineaţa pe valea Caragirlei şi puţin mai departe, pe cea a Sabarului, se scurge un furnicar de oameni răsăriţi nu se ştie .And şi de unde. — Aşa e in fiecare dimineaţă ? — Sigur că da, ne răspund inginerul agronom Iordache Truia şi vicepre­şedintele consiliului de conducere al gospodăriei Florea Păun. VINE MAŞINA ! Pentru grădinarii din Vîrteju, sem­nalul acesta înseamnă că este ora 11, şi că recolta culeasă de dimineaţă ia drumul magazinelor şi întreprinderi­lor de preparate alimentare. Mai pre­cis, la I. I. S. „Fulgerul“ şi la între­prinderea „Antrefru­g“ cu care G.A.C. „Unirea“ d­in Vîrteju are contracte de livrări. Brigadierul de la a IlI-a, Moşu Gheorghe, îşi scrie în caietul său rezultatele muncii de-o zi : s-au recoltat şi s-au livrat 15 000 snopi de ceapă verde, 20 000 bucăţi de sa­lat® FATA CARE VORBEŞTE CU PĂSĂ­RILE împingem uşa încetişor, ne apro­piem de o fată îmbrăcată în halat alb şi o surprindem vorbind de una sin­gură. Dar a o socoti singură, este nu­mai un punct de vedere al vizitatoru­lui, pentru că Tudoriţa Radu e în­conjurată de 3 600 de pui cu care se înţelege de minune. Ar trebui să mai fi consemnat tot ce se spune în gos­podărie despre conştiinciozitatea Tu­­doriţei Radu, a surorii ei Dumitra şi a celei de a treia îngrijitoare de pă­sări, Elena Nicolae, că toate trei sunt îndrăgostite de ocupaţia lor. Agrono­mul gospodăriei ne mărturiseşte şi el surprinderea : „Nici nu mi-am închi­puit că munca aceasta are sâ le facă pe aceste fete aşa de conştiincioase şi pasionate“. CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE O parrcelă de teren cultivată cu ro­şii aminteşte de un lot de cercetări ştiinţifice. La capătul terenului este înfiptă o tăbliţă pe care stă scris : „Cîmp de hibridare la tomate lombi­­zori“. Alte tăbliţe mai mici sînt în­fipte la capătul a cîte 4—5 rînduri şi pe ele se citeşte numele unor colecti­viste ca : Maria Mincioiu, Ioana Păun, Maria Neagu, Florica Muşat ş.a.m.d. Aici lucrează brigada specializată în producerea seminţei de roşii din soiul heterozis. Ce anume execută colec­tivistele din brigada heterozis se apropie foarte mult de munca cerce­tătorilor din staţiunile experimentale. De altfel, femeile din această brigadă se şi poartă îmbrăcate în halate albe. Dimineaţa, între orele 7 şi 10 şi după­­amiaza între 17 şi 19, pe răcoare, ele fac polenizarea artificială; în acest scop, s-a amenajat la faţa locului o cameră de recoltat polenul. Optzeci de colectiviste au învăţat anatomia florii, se pricep cînd trebuie polenizate plan­tele şi cînd nu, iar tehnicianul legu­micol Anatolie Gudim şi brigadierul Constantin Tănase discută cu ele fără a mai ocoli termenii de specialitate ZILNIC 600 DE COLECTIVIŞTI Echipa de la Dumitrana — cîteva zeci de colectiviste — recoltează cea­pa verde, culege cireşe pietroase, pri­veşte loturile semincere. La marginea satului Pruni s-au adunat“ peste 50 de colectiviste din brigada a 8-a a lui Iiie Stancu şi pînă la ora prînzului au recoltat 1 500 kg de mazăre verde, ce se şi încarcă într-o autodubă frigo­rifică sosită în mijlocul grădini­lor. Pe drumul de cîmp se scurg alene spre sediul gospodăriei căruţele în­cărcate şi ele cu legume. Pe tarlaua de lîngă forturile vechi au ieşit 180 de colectivişti la prăşitul porumbului, iar Constantin Neagu, Vasile Marin şi Alecu Vasile susţin că anul acesta vor da „lovitura“ cu această cul­tură. — Cîţi colectivişti au ieşit astăzi la lucru ? — îl întrebăm pe Inginerul agronom. Ziua a trecut de jumătate, dar la sediul gospodăriei agricole colective din Vîrteju nu vezi decît pe căruţaşii care aduc legume la basculă, şi în­grijitoarele de la grajduri, puse pe gîlceavă împotriva joianelor scoase la stabulaţie liberă. La sfîrşitul zilei, la sediul gospodă­riei, Se adună iar membrii consiliului de conducere, agronomul, brigadierii, şefii de echipă, ca să facă planul pe a doua zi. C. M. Din grădină se încarcă tone Întregi de legume pentru Capitală —■ Pînă la şase sute de oameni. Sînt aproape toţi pe cîmp. Aici vorbeşte Bucureşteanul DE CE CU OBLOANELE TRASE !... La numărul 136 pe calea 13 Septem­­bre, se află un magazin de m­eze­­luri-brînzeturi-lac­e. Acest magazin, in orele de funcţionare, stă cu obloa­nele trase la vitrine, făcînd impre­sia că este în... inventar. Cu ce oare deranjează pe cei ce deservesc acest magazin pătrunderea soarelui în lo­cal, nu se ştie. Cert este însă că procedeul, contravine regulilor de pre­zentare a produselor în vitrine şi dă lo­calului un aspect inestetic. In conse­cinţă, ar fi de dorit ca obloanele cu pricina... să elibereze vitrinele. VASILE BERINDEI COLECTAREA FIERULUI VECHI IN CARTIER . Cetăţenii din cartierul Tei parti­­­­cipă cu regularitate la acţiunile id­i­­­­ţinte de către sfatul popular ransol­al pentru colectarea fierului vechi. Fruntaşi în această acţiune sunt locuitorii circumscripţiilor tir. 165, 170, 171 şi 173. Mobilizaţi de organizaţia de bază P.M.R. nr. 11 de cartier, din raionul 1 Maii de deputaţi, În frunte cu co­mitetele de Stradă şi comisiile de femei din aceste circumscripţii, gos­podarii au colectat şi predat zilele acestea întreprinderii de colectare a metalelor 11 tone de fier vechi­ VASILE DUMITRU BAIE CARE NU FUNCŢIONEAZĂ Cu ani in u­rma, la Şcoala de 5 ani nr. 20, din strada Trompetului, a fost instalată o baie. că n-a func­ţionat niciodată şi nici in prezent nu este folosită. Se pare că abia după instalarea cazanului s-a constatat că spaţiul nu este corespunzător şi, ca atare, baia n-a mai fost dotată cu cele necesare• De atunci, nimeni nu se mai interesează de aceste insta­laţii şi ele nu fac altceva decit să încurce locul. Conducerea şcolii propune ca insta­­laţia respectivă să fie mutată în altă parte unde să poată fi utilizată. TIMOFEI ,­ NUMAI PE JUMĂTATE.... Promptitudinea cu care Întreprin­derea de drumuri şi poduri Bucureşti a răspuns sesizării cetăţenilor de pe aleea Pelerinilor, din raionul V. I. Lenin,­ este de evidenţiat. Lucrările de renovare a trotuare­­lor-trepie du şi început în urmă CU Cl­teva. zile. Dar după părerea celor care, zilnic, observă rezultatele muncii a­­cestui colectiv de părdtori, un lucru nu­ este in regulă. Sunt refăcute nu­mai pietrele din mijloc,­­ bordurile roase de vreme rămlnind ca el pînă acum■ Astfel incit, urcând treptele, piciorul alunecă la fel ca şi mai înainte de începerea reparaţiilor, sta­rea treptelor nefiind îmbunătăţită cu nimic■ Muncitorii întreprinderii de pani­ficaţie „Steagul roşu“, care trec zilnic pe aici se întreabă, ?* e firesc, la ce bun atita muncă dacă nu-i făcută cum trebuie. T. VIERU A­mpla expoziţie de pictură, sculptură şi grafică, recent des­chisă în noile săli ale Muzeu­­lui de artă al R.P.R., prilejuieşte publicului iubitor de frumos emo­ţia întilnirii cu un bogat ansam­blu de opere dintre cele mai repre­zentative pentru dezvoltarea actuală a plasticii romîneşti. Selectate cu riguroasă exigenţă, lucrările ex­puse aici, aparţui­înd celor mai de seamă artişti din întreaga ţară, vîrst­­nici şi tineri,­ evocă noua înfăţişare a ţării şi pe oamenii ca­re dau viaţă înaripatelor noastre visuri, transfor­­m­indu-le în realitate vie. I,arsul orizont tematic al acestei expoziţii, bogata varietate de stiluri proprie artei realiei-socialiste, nivelul elevat­­al celor mai multe dintre ta­blourile şi­­ sculpturile expuse, eviden­ţiază puternic drumul ascendent stră­bătut în aceşti ani de arta noastră plastică, prestigiul ei sporit, confir­mat şi la numeroase manifestări de peste hotare. Asemenea durabile realizări, intrate în patrimoniul artei naţionale, pot sta cu cinste alături de operele îna­intaşilor aflaţi în celelalte săli ale acestui muzeu, el însuşi o impună­toare creaţie a regimului democrat popular, care a deschis larg mulţimi­lor muncitoare porţile nobilelor bucu­rii ale arte­i. Expoziţia dovedeşte că plasticienii noştri, ca şi creatorii din alte dome­nii, îşi află principalul izvor de ins­piraţie în realitatea zilelor noastre, care le oferă cu generozitate o mare bogăţie de fapte pilduitoare, le su­gerează teme şi subiecte noi, născute din uimitoarele prefaceri sociale, din noile raporturi (mai drepte, mai umane) ce se statornicessc între oa­­menii. Artiştii noştri plastici (expoziţia o arată din plin!) năzuiesc să redea cit mai expresiv, într-un limbaj emo­ţionant şi convingător, chipul contem­poranilor noştri, luminat de o nouă conştiinţă, de simţul demnităţii uma­ne, rod­ul unor esenţiale Înnoiri in­tens trăite, în multe din imaginile îndelungată experienţă de viaţă şi de creaţie, precum şi altora mai tineri, dar tot atît de pasionaţi de activita­tea lor, au fost trimise la expozi­ţiile romîneşti ce se organizează în prezent la Dresda şi la Viena. Chiar şi fără ele expoziţia comple­tează fericcit Galeria naţională, pre­­zentînd publicului întreaga evoluţie a artei noastre, reliefîndu-i trăsăturile înnoitoare, varietatea precupărilor şi a mijloacelor de ex­primare, autenticitatea şi vigoarea. N­u putem să ne referim aici de­cit la cîteva din aspectele generale ale acestei atît de bogate expo­ziţii, la acel sentiment de plenitudine, de sa­tisfacţie estetică pe care ţi-o dă buchetul de opere închegate, apte a figura în ga­leria artei noastre contemporane, cum sînt prestigioasele pîn­­ze semnate de meşteri ai culorii ca D. Ghia­­ţă (peisaje şi flori de o inegalabilă frumu­seţe, conturînd o per­sonalitate puternică, originală) şi H. Catar­­gi (care s-a afirmat cu atîta vigoare in aceşti ani, in portrete şi compoziţii străbă­tute de un sentiment grav, de căldură şi în­ţelegere pen­tru oame­nii înfăţişaţi, cărora le conferă monumen­talitate şi o ţinută „Răscoala“ demnă, impunătoare), pentru a începe cu aceşti proaspeţi laureaţi ai Premiului de Stat­ După cum compoziţii ca „Oţelarii” lui C. Baba, mărturisind o trăire autentică în faţa faptelor de viaţă redate, sau „Primul­­ Mai li­ber“ de A. Ciucurencu, cu exuberan­tăurite de ei, străbătute de idei şi datorate unor maeştri încercaţi, cu o ţa­n­sa col­oristică ,exprimind explozia Impunătoare imagine a plasticii romîneşti sentimente majore, caracteristice vre­mii noastre, se simte cu putere ade­vărul vieţii, înaltul idelal spre care năzuim. Expoziţia mărturiseşte astfel orientarea sănătoasă a artei noastre plastice, tendinţele ei de a sluji de­liberat, cu luciditate, marea cauză a ridicării fiinţei umane, efortul de a se exprima într-un limbaj elocvent, atrăgător, inteligibil. Sunt aici expuse, in condiţiile op­time asigurate de­­noile săli ale mu­zeului, lucrări create în anii trecuţi, care au figurat şi în alte expoziţii, precum şi unele mai puţin cunoscute publicului, realizate­ de curînd. O serie de alte valoroase lucrări, bucuriei populare, arată strălucitele calităţi ale acestor doi pictori pe care Academia R.P.R. i-a primit de cu­­rînd în rindurile membrilor săi co­respondenţi. Ne-am referi apoi la verva colo­­ristică atît de specifică creaţiei lui Lucian Grigorescu, acest maestru al peisajului, care a trecut în anii din urmă, cu deplin succes, la genul com­poziţiei şi al portretului, la compo­ziţiile lui St. Szönyi, inspirate din trecutul de luptă al clasei noastre muncitoare, cum este zguduitorul ta­blou „Nu-i vom uita!“, precum şi la lucrările unor artişti mai tineri, ca E. Popa, S. Chintilă, B. Covaliu, Gh. Savu, I. Biţan, I. Gheorghiu, I. Pacea şi alţii, personalităţi atît de distincte, care vestesc picturii noas­tre perspective dintre cele mai îmbu­curătoare. Atrag de asemenea atenţia marele număr de sculpturi, unele monumen­tale, destinate a împodo­bi salba staţiunilor de pe litoral, cum este, de pildă, acea „Tinereţe“ de Boris Caragea, un nud cu forme zvelte, frumos sti­lizat, întruchipînd purita­tea adolescenţei, prospe­ţimea privhăvâratică a vieţii, a cărei semnifica­ţie poate fi extinsă la însăşi tinereţea şi avîntul romantic al epocii noas­tre. Admirăm in reliefu­rile lui Jalea („învăţă­tura lui Lenin" şi „împă­rat şi proletar“) măiestria la care a ajuns acest maestru al sculpturii ro­mîneşti, după cum por­tretele lui Irimescu dove­desc adincă pătrundere a psihologiei umane, iar Vida Geza, în amplul său basorelief in lemn „Se unesc haturile“ sau in masivul „Colectivist“, izbutită compoziţie de asemenea în lemn, se arată acelaşi iscusit şi original cioplitor, figură aparte în arta noastră plastică. La flndu­le, sculp­tori ca c. Medrea, Gh. Anghel, I. Vlad, O. Maitec şi alţii aduc laa expo­ziţie lucrări caracteristice pentru crea­ţia lor. R­eprezentată cu toate ramurile ei (afiş, caricatură, ilustra­ţie de carte, desen de şeva­let) şi cu toate tehnicile (gra­vură, acuarelă, tuş etc.), grafica re­uneşte doar o mică parte din bo­gata creaţie a acestor ani de maximă dezvoltare a genului, slujit de artişti ca J. Perahim, V. Dobrian, Gy. Szabó Bela, I. Ross, Paul Erdős (şi el lau­reat al Premiului de Sta­t acordat în această primăvară), V. Kadar, L. Ma­­covei, X. Molnár, E. Tatu, M. Chir­­noagă, Gh. Ivancenco, C. Daneţ, Flo­rica Cordescu, Mariana Petraşcu, Emi­lia DUmitrescu, Gh. Boţan şi nume­roşi alţii. Deschisă cu prilejul recentei Confe­rinţe pe ţară a Uniunii artiştilor plas­tici, expoziţia constituie un amplu bi­lanţ de creaţie, care conturează tră­săturile semnificative ale artei epocii noastre. MARIN MIHALACHE !.... VIDA GEZA CORNELIU BABA MARCEL OLINESCU Construcţii noi Cartiere noi „Oţelarii“ Răspunsuri la două note In numărul 3­021 al ziarului au apă­rut două note : „Numai nepăsare ?“ şi „In miez de noapte“. Ambele ma­teriale tratau o problemă destul de acută la ora actuală : liniştea pe timpul nopţii. Concret, prima se referea la folosirea pentru descărcatul mărfuri­lor în magazinul din bulevardul 1818 nr. 44, a unor cărucioare cu roţi me­talice, fapt ce făcea ca vibraţiile pro­duse să se transmită spre locuinţele celor de la etaje. In cea de-a doua ne asociam punc­tului de vedere al unor cetăţeni de pe calea Griviţei care nu erau de acord ca prin megafonul instalat în faţa Casei de cultură a raionului Griviţa Roşie să se transmită muzică pînă noaptea tirziu. Ca răspuns la cele semnalate, s-au­ luat următoarele măsuri: O.C.L. Ali­mentara, raionul T. Vladimirescu, a obţinut de la I.I.S. Pirogov roţi din cauciuc înlocuindu-se cele metalice, iar Sfatul popular al raionului Griviţa Roşie a dispus demontarea megafo­nului, în felul acesta respectivele surse de zgomot au fost înlăturate, asigurîn­­du-se liniştea cetăţenilor. Vor fi îngrijiţi într-uin grupaj „De ici, de colo“, una dintre note. „Cine-i îngrijeşte ?“ reliefa făptui că la curtea Muzeului de istorie a oraşului Bucureşti, pre­cum şi pe trotuarul din faţă se află cîţiva arbori bătrîni cărora nimeni nu le-a mai acordat atenţie de multă vreme. Sfătul popular al raionului T. Vladimirescu s-a sesizat şi a luat măsuri pentru îngrijirea lor. „UNDE MERGEM?" Discuţie obişnuită la „Electronica": „Unde mergem în această săptămînă?“ Nimic mai firesc decît asemenea discuţii, în faţa numeroaselor afişe care anunţă oamenilor spectacolele teatrelor bucureştene, ale formaţiilor artistice de peste hotare aflate în turneu etc. „Oceanul“ și „Trandafirii Doftanei“, „Ana Karenina“ şi „Cînd înfloresc migdalii", iată doar citeva, din spectacolele vizionate în ultima vreme de către muncitorii întreprin­derii. De la începutul arcului, aici au fost difuzate peste 6000 de bilete la diferite spectacole. Amrnare de spectacol Spectacolul care trebuia că aibă loc astăzi 7 iunie ora 20 la Biroul de stat, se amină pentru data de 19 iunie ora 20. Biletele cu Sefid 80 sjunt ved­abile pentru această dată. Gospodarii cartierului Numeroşi cetăţeni din complexul de blocuri Giuleşti-stadion au lucrat, zilele trecute, la nivelarea unui te­ren, în spatele blocului VI, unde se va amenaja o mică piaţă de desfacere a zarzavaturilor şi legumelor. De asemenea, locatarii blocului VI, Scările I şi II, au răspuns chemării comitetului de bloc (preşedinte Ilie Dicoiu) şi au prestat muncă patriotică în vederea amenajării unui spaţiu de joacă pentru copii. N. CORBU corespondent

Next