Informatia Bucureştiului, august 1963 (Anul 11, nr. 3103-3132)
1963-07-27 / nr. 3103
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI VAI INFORMATI A Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti Aiuri XI — Nr. 3103 4 PAGINI 20 BANI Simbătă 27 iulie 1963 Două noi blocuri în construcţie De curind, colectivul şantierului din bulevardul 1 Mai (I.C.M. nr. 5) a început lucrările la două noi blocuri : cele numerotate convenţional cu cifrele 4 şi 4’. Primul va avea 160 de apartamente, cel de-al doilea 96. La blocul 4 s-au executat de acum fundaţiile, parterul şi se montează panourile prefabricate la etajul III. Constructorii dorind să aplice şi aici experienţa cîştigată la blocul 2’cu 96 de apartamente (montat şi finisat în 76 de zile), au început de acum tencuielile la subsol. La blocul 4’ se lucrează la cofrajele pentru fundaţii. Intilnire cu acad. George Călinescu O dată cu apariţia volumului de versuri „Lauda lucrurilor“, de acad. George Călinescu, la Librăria nr. 17 (bd. Magheru) va avea loc luni „prima zi de difuzare“ a acestei cărţi. La ora 19, va fi prezent in librărie şi autorul, care va răspunde la întrebările cititorilor și va semna autografe. încă 16 aparate de protecţie cinematografică pentru unităţile sanitare Recent, la dispoziţia policlinicilor principale raionale şi a inspecţiilor de stat pentru igienă şi protecţia muncii au fost puse noi mijloace de propagandă şi educaţie sanitară. Dintre acestea fac parte şi noile aparate de proiecţie cinematografică. Fiecare dintre aceste unităţi (în total 16) a primit cite un aparat cinematografic, cu ajutorul căruia vor putea fi prezentate filme de scurt metraj, documentare cu caracter educativ-sanitar. La această dată, la dispoziţia unităţilor sanitare din Capitală se află peste 20 de aparat© de proiecție ernetofatografice. A 10-a ANIVERSARE A ZIARULUI „INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI" Salutul ziarului „Scînteia“ Se împlinesc astăzi 10 ani de la apariţia primului număr al cotidianului „Informaţia Bucureştiului“ — ziar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului popular al Capitalei. In cei zece ani de existenţă, „Informaţia Bucureştiului“ şi-a cîştigat o largă popularitate, preţuirea oamenilor muncii din Capitală pentru activitatea neobosită, bogată în rezultate pe frontul construcţiei socialiste. Colectivul redacţional al ziarului s-a străduit să redea din variate genuri gazetăreşti — aspecte interesante ale vieţii economice, politice şi cultural-educative din Capitală, să informeze pe cititori despre rodnica activitate a oamenilor muncii din uzinele, fabricile, instituţiile sociale şi culturale ale oraşului. La toate acestea şi-a adus contribuţia activul mereu mai larg de corespondenţi voluntari şi de colaboratori ai redacţiei — muncitori, tehnicieni, ingineri, oameni de cultură şi artă, lucrători din aparatul de partid şi de stat. Lărgindu-şi necontenit tematica, îmbogăţind conţinutul materialelor publicate, sporindu-şi combativitatea „Informaţia Bucureştiului“ va răspunde într-o măsură tot mai mare sarcinilor importante ce-i revin. La aniversarea a 10 ani de la apariţie, colectivul ziarului „Scînteia“ transmite redactorilor, colaboratorilor, corespondenţilor voluntari, personalului tehnic al ziarului „Informaţia Bucureştiului“ un călduros salut tovărăşesc, urîndu-le spor la muncă şi noi succese în activitatea lor. De asemenea au mai adresat saluturi cu prilejul celei de a 10-a aniversări ziarele „Romînia liberă“, „Scînteia tineretului“, „Munca“, „Neuer Weg“, „Előre“, „Steagul roşu“. Consfătuire cu corespondenţii voluntari ai ziarului Joi după-amiază la Uniunea ziariştilor a avut loc o consfătuire cu corespondenţii voluntari şi cu cititori ai „Informaţiei Bucureştiului“. Cu această ocazie a fost prezentată o dare de seamă privind activitatea ziarului. Numeroşi corespondenţi au luat apoi cuvîntul subliniind legătura strînsă ce s-a statornicit intre ziarul „Informaţia Bucureştiului“ şi marea masă de cititori. In continuarea consfătuirii au fost premiaţi cei mai activi corespondenţi voluntari. Măsuri pentru îmbunătăţirea desfacerii produselor de panificaţie Ministerul Industriei Alimentare şi Ministerul Comerţului Interior au analizat recent modul de desfacere a produselor de panificaţie şi au luat o serie de măsuri în scopul asigurării unei cît mai bune aprovizionări a populaţiei. Astfel s-a prevăzut reglementarea transmiterii comenzilor zilnice de către organizaţiile comerciale. S-a hotărît, de asemenea, îmbunătăţirea orarului de funcţionare a magazinelor de desfacere a pîinii, în special în marile oraşe şi staţiunile balneoclimaterice. In plus, s-a dispus organizarea transportului de pîine în timpul nopţii către magazinele de specialitate şi asigurarea preluării produselor de către delegatul organizaţiei comerciale. In acelaşi timp s~a prevăzut organizarea stocurilor de produs© de panificaţia la toate unităţile în aşa fel ca să se asigure o aprovizionare ritmică a populaţiei cu produs© cît mai proaspete. Măsuri importante s-au luat şi în direcţia îmbunătăţirii calităţii produselor. Astfel se va organiza recepţia de către delegaţii permanenţi ai organizaţiilor comerciale chiar în unităţile de producţie. Totodată, s-a hotărît îmbunătăţirea sortimentului minimal de produse de panificaţie prin lărgirea numărului de sortimente şi nominalizarea acestora. Pentru îmbunătăţirea calităţii produselor de panificaţie şi îmbunătăţirea desfacerii acestora, se vor organiza de asemenea controale zilnice, formate din delegaţi ai întreprinderii producătoare şi merceologi ai organizaţiei comerciale, consfătuiri periodice cu consumatorii şi cu lucrătorii din panificaţie şi comerţ etc. Azi, în librării I. Vasilescu şi Gh. Zamfir : „Anchete colective“, Editura tehnică, colecţia „Radio şi televiziune“, 4 lei. C. Luca şi P. B.Iircea : „Stereofonia şi aplicaţiile ei“, Editura tehnică, colecţia „Radio şi televiziune“, 6,25 lei. Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA: Azi, la ora 8, în Bucureşti temperatura aerului a fost de 22 grade. Maxima de ieri in aer a fost de 32 grade, iar minima din cursul de 16 grade. Timpul probabil mîine . Vremea uşor instabilă. Cerul fiabil, favorabil averselor de ploaie. Vint in general slab. Temperatura aerului staţionară, minima va fi cuprinsă intre 16 şi 18 grade, iar maxima între 30 şi 32 grade. Pentru zilele de 29, 30 şi 31 iulie . Vremea va deveni uşor instabilă, cu erul variabil, în cursul după-amiezilor tendinţă de averse trecătoare da ploaie. Vint slab pină la moderate nopţii de devine va Noutăţi turistice Excursii în Munţii Apuseni şi Retezat Incepînd de luni dimineaţă se pun In vîrizare, în calea Victoriei 100, bilete pentru excursiile fie 10 zile organizate în Munţii Apuseni şi Retezat. Continuă înscrierile şi pentru excursiile de 10 zile în staţiunile Stîna din vale. Muntele Mic şi Complexul Borşa, cu profil de odihnă. Excursii cu motocicletele în R. S. Cehoslovacă O.N.T. ,, Carpaţi“, agenţia Bucureşti, organizează începînd din luna septembrie excursii în R. S. Cehoslovacă, cu motocicletele în grup de 20 persoane, cu o durată de 10 zile. Itinerarul acestor excursii este următorul: Oradea-B uda pes ta -B ratislava - B rno* Ceske B udejovice-Telc-M radec-Pilsen-Marianske Laznnc-Karlovy VaryJAdice-Praga-Tabor- Jihlava-Brno-Macoca - Austerlitz-Bratislava- Estergon-Visegrad-Budapesta-Oradea. In localităţile respective se vizitează cele mai importante obiective turistice. Aprovizionarea motocicletelor pe parcurs cu carburanţi se asigură de către O.N.T. ,,Carpaţi“. înscrierile se primesc la sediul agenţiei din calea Victoriei 100. Mamira S-a întîmplat mai zilele trecute. Cîţiva studenţi, aflaţi la practică în secţia mecanică grea a Uzinelor „23 August", au poposit în dreptul unui carusel de dimensiuni impresionante. Pupitrul de comandă (fireşte, electronic) al acestui gigant este el însuşi o uzină în miniatură, cu zeci de butoane care impulsionează şi coordonează mişcările maşinii. Se înţelege, studenţii au folosit popasul pentru un schimb de impresii... tehnice. Argumentări aprinse în înveliş trigonometric şi algebric, referiri la proprietăţile altor maşini asemănătoare... Literalmente pe nesimţite, în discuţie a fost atras şi un tînăr care stătuse pînă atunci retras, mulţumindu-se să-i asculte pe ceilalţi. In curînd, însă, tînărul nostru a devenit... solist. — La aflarea diametrului, este neapărată nevoie să pornim de la... Aici intervine următorul calcul... Şi discuţia ar mai fi continuat, dacă tînărul nu s-ar fi adresat celorlalţi ! — Mă iertaţi o clipă. Trebuie să schimb turaţia maşinii... Astfel au făcut cunoştinţă studenţii cu Sebastian Ionescu, caruselistul. Să recapitulăm: douăzeci şi trei de ani, de cinci ani absolvent al şcolii profesionale, de două săptămîni absolvent al clasei a XI-a a liceului seral. Am omis ceva ? Nu credem, între aceste date biografice se circumscrie întreaga viaţă a lui Sebastian Ionescu. Aproape că poţi pune punct după o asemenea sumară prezentare. Numai că, privindu-l în timp ce dirijează cu mişcări calme şi egale complicatul proces de prelucrare a inelului de rulare pentru liniile de ciment (în virtutea dimensiunilor de la „mecanică grea“ inelul trebuie înţeles în sens strict peiorativ) ai certitudinea că acest tînăr a parcurs un drum mai lung decît te lasă să întrevezi datele sale biografice. Să recapitulăm, atunci, din nou : la douăzeci şi trei de ani i s-a încredinţat una din cele mai complexe maşini din secţie; gîndirea sa tehnică este sistematizată prin cunoştinţe aprofundate de matematică şi fizică , studiază, cu creionul în mînă, noţiuni de automatizare, cu convingerea evidentă că îi vor folosi Cu Ion Niţică nu-i de glumă. Gîthi şi-a pus omul ăsta ceva în cap, s-a isprăvit, aşa rămîne! Poate că plusul, acesta de dîrzenie e o compensaţie pentru puţinătatea staturii sale, care i-i cam dat de furcă. Cînd să intre în școala profesională, au clătinat oamenii din cap a neîncredere. — Nici n-ajungi la universalul strungului, măi Barbă- Cot ! — Ba ajung ! Şi siîte-i că e acum strungar „bătrîn“ ; a lucrat multă vreme la strungurile paralele, și i s-a dus prin toată secţia faima de meseriaş priceput. Aşa că, atunci cînd i s-a spus: „Ar trebui să treci pe caruselul de 4 200“, a întrebat numai atît : „De cînd ?“... Nimeni nu s-a mai gîndit, văzîndul lingă silueta masivă a maşinii, la statura lui. Fiindcă arătase, de-a lungul anilor, ce poate... Dar au fost altfel de probleme, infinit mai serioase. De pildă, cu fundurile de axuri pentru liniile de ciment. Rectificarea lor se făcea prin polizare. „Pierdere de vreme“ — şi-a spus, în sinea lui, Niţică. Şi fiindcă e perseverent din fire, a conceput un dispozitiv de roluire prin care polizarea devenea anacronică. Dar Niţică n-ar fi fost el dacă s-ar fi oprit aici. A cerut normatorului să recalculeze timpii de lucru la operaţia aceasta, în conformitate cu noile rezultate ce se obţineau. — Cin te puse, măi Niţică, să ceri reducerea timpilor? întrebarea i-a adresat-o, pe un ton bătăios, unul din strungarii care lucrau la aceeaşi operaţie. Şi Niţică a înţeles că are de luptat şi împotriva mentalităţii unora, izvorîtă dintr-un soi de neîncredere în orice înnoire. Degeaba a urmat insă el cercul de economie concretă? Punte şi explică cum şi în ce fel creşte productivitatea muncii, că normele învechite sînt o frînă, că... Pi, succese fulgerătoare n-a avut. Dar oricum, strungarul care-l apostrofase prima oară şi-a schimbat în bună parte atitudinea. A mai avut Niţică şi un dialog cu nişte conuri de închidere care se strîngeau manual. Şi nu s-a lăsat pînă nu a închipuit un sistem de sincronizare prin roţi, care permite executarea automată a conicităţilor. „Maşinale de (Continuare in pag. a III-a) SORIN HOLBAN ★ grea: schite un creion curînd în propria sa meserie. Peste o lună, Sebastian Ionescu se va prezenta la examenul de maturitate. Cu aceeași calmă și nestrămutată convingere că un bun strungar nu se poate dispensa de acest examen... profesional. ★ Se verifică o secvență din masiva „dantua*# morile de ciment pentru FAZA ORĂŞENEASCĂ A CELUI DE Al VH-IIA CONCURS AL ARTIŞTII DE AMATORI Pe scena Teatrului C.C.S., s-a dat startul într-o nouă fază de concurs. Cele peste 190 de echipe artistice din Capitală selecţionate din 950, care au participat la etapele ce s-au desfăşurat pînă acum, se întrec în cadrul fazei orăşeneşti a celui de-al Vll-lea concurs al artiştilor amatori. Ieri a fost prima zi din concurs. De aci înainte, bucureştenii şi juriul se vor întîlni cu amatorii zilnic, în sala Teatrului C.C.S. pînă în ziua de 4 august, între orele 16—22 pentru a-i aplauda şi, respectiv, a-i selecţiona, pe cei mai buni artişti amatori din Capitală. Duminica, spectacolele vor avea loc între orele 8,30—13. Corul comitetului sindicatului M.T.Tc. a deschis programul cu un impresionant medalion intitulat „Glorie clasei muncitoare" — îmbinare de cor, recitatori, solişti şi orchestri, prelucrate de Ion Vanica. Au urmat echipe de dansuri, brigăzi artistice de agitaţie, orchestre, solişti. Spectatorii au... citit, prin intermediul brigăzii artistice a muncitorilor constructori de la I.U.T., „file din cartea întreprinderii“, au aplaudat orchestra de muzicuţe a cooperativei „Igiena“, echipa de dansuri a întreprinderii de panificaţie „Pionierul“. In prima zi a întrecerii s-au prezentat pe scenă şi artiştii amatori de la întreprinderea „Dîmboviţa“ cu orchestra populară, înfiinţată în 1960. a Prezentat, de atunci aproape 400 de spectacole, dintre care 156 numai în întreprindere. Solişti au fost, ieri seară, Anisia Tudor, de la secţia joc înalt, Paula Mîrsu de la marochinărie şi clarinetistul. Ion Păcuraru, electrician la secţia întreţinere. Un interesant program, atît din punct de vedere al conţinutului, cît şi ca realizare artistică a fost prezentat de brigada Casei raionale de cultură Griviţa Roşie. Intitulat „Casă nouă ca o floare“, programul este dedicat locatarilor din noile blocuri construite în cartierul Griviţa Roşie. Aici, „frumuseţea obligatorie“ spune pe bună este dreptate brigada. Peste tot e curat, flori sunt pretutindeni (pe balcoane, pe paliere, în glastre) iar locuinţele sunt bine finisate. Desigur, totul e nou şi frumos. Dar mai sunt, pe ici, pe colo, şi... părţi negative — un balcon cu rufe întinse la, uscat, chiriaşi gălăgioşi, răi platnici. Bogdan Căuş, instructorul brigăzii, a scris un text izbutit, cu cîteva momente lirice şi a ştiut să transmită celor cinci componenţi ai echipei foarte mult din experienţa pe care o posedă. Un reuşit colectiv artistic, grupul vocal folcloric al Casei de cultură a tineretului din raionul Griviţa Roşie a adus pe scenă vioiciune, muzicalitate, ritm şi... tinereţe (cele 9 fete au între 16 şi 18 ani). Spectatorii au ascultat cu plăcere cîteva şlagăre îndrăgite, interpretate de orchestra de muzică uşoară de la Institutul de fizică atomică. S-au mai perindat şi alţi artişti amatori pe scenă, în prima zi de concurs. Caietele de însemnări ale juriului sunt abia la început. In următoarele zile, noi file vor fi completate. GABRIELA BUCUR Suită de dansuri maramureşene Interpretate de formaţia Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor De pe şantierele noilor obiective social-culturale Urmează instalarea mobilierului Blocul E 1 din şoseaua Mihai Bravu, cel din strada Brezoianu nr. 26—32, blocul 12 din şoseaua Giurgiului. Simt cîteva din construcţiile anului 1963, la parterul cărora s-a prevăzut funcţionarea unor unităţi comerciale si de deservire a populaţiei. In ce stadiu sînt ele astăzi, avîndu-se în vedere că blocurile au fost de-acum recepţionate ? Cele două încăperi de la parterul blocului din str. Brezoianu (executant I.C.M. tr. 5) — una destinată unui magazin de ciorapi, cealaltă pentru funcţionarea unei unităţi Loto-Fronosport, au fost terminate o dată cu apartamentele. Deci, predare concomitentă. Pentru magazinele de la blocurile E 1 (executant I.C.M. nr. 1) şi 12 din şoseaua Giurgiului (I.C.M. nr. 4) s-au stabilit ca termene de recepţionare sfîrşitul trimestrelor III şi, respectiv, IV ale acestui am. Intenţia constructorilor este să scurteze durata de execuţie a acestor construcţii. Şi trebuie menţionat că au reuşit in bună măsură. La blocul E I se fac ultimele retuşări la finisaje. Constructorii sunt încredinţaţi că la 1 august vor fi ţata pentru recepţionare, înaintate sunt şi lucrările în spaţiile comerciale de la parterul blocului 12 din şoseaua Giurgiului. Şi aici, în marea lor majoritate, aceste încăperi sunt gata pentru mobilat. Două cinematografe Cinematograful „Ion Ghica“. Cum va arăta oare, cînd va fi gata, această construcţie care va putea găzdui 800 de spectatori , care este stadiul lucrărilor la noul cinematograf? Sala mare, cu scaunele capitonate textil şi amplasate în formă de amfiteatru, cu ecran lat, instalaţie de condiţionare a aerului, (sub duşumea) etc. va avea intrarea principală prin bd. 1848, iar ieşirile — una prin str. Ion Ghica şi alte două prin strada Doamnei. Elementele de rezistenţă se vor face din beton precomprimat turnat pe şantier. Stîlpii de contur vor avea înălţimea de 9,67 metri. Acoperişul cinematografului se va executa din fîşii prefabricate. Stadiul actual ? Constructorii (I.C.M. nr. 2) au executat de-acum fundaţiile, zidăria la canalele de ventilaţie şi — parţial — zidurile portante ale sălii de spectacol. S-au turnat stîlpii de contur pînă la înălţimea de 5,67 cm. se fac lucrări de consolidare şi pregătire în vederea turnării planşeului pentru duşumea. Intr-un stadiu mai avansat e cinematograful de pe şoseaua Giurgiului (constructor I.C.M. nr. 4). E drept, aici lucrările au început încă din 1962. Amplasat in spatele blocului 11, cinematograful va avea 909 de locuri. O sală în formă de trapez, cu aer condiţionat, ecranat etc. In loc de parchet, covor din p.v.c. In prezent, constructorii termină de finisat subsolul , au turnat planşeul peste sala de spectacole. Treaba aceasta n-a fost de loc uşoară ; planşeul e făcut din beton precomprimat, cu nervuri de oţel întinse pe trei direcţii. Astăzi, consstructorii grăbesc ritmul de execuţie, pentru ca la începutul trimestrului IV să poată începe activitatea de mobilare a cinematografului, înaintea graficului: 20 de zile Documentaţia pentru noul complex de locuinţe din şoseaua Mihai Bravu prevede ca la parterul blocului D-14 să se construiască o policlinică (spaţiul : 763 mp). Termenul de predare — sfîrşitul trimestrului IV. Se cuvine însă reţinut faptul că s-au creat de pe acum condiţii ca policlinica să fie gata cu circa 20 de zile înaintea datei prevăzute in grafic. Dovadă, stadiul lucrărilor din interioare : se montează faianţa, tîmplăria, se lucrează la instalațiile interioare. Tencuielile sînt gata în proporție de aproximativ 50 la sută. ...Fapte ilustrînd strădania constructorilor pentru darea în folosință înainte de termen a unor obiective socialculturale. V. LUPAN AGENDA CONCURSULUI P© scena Teatrului C.C.S., astăzi dupăamiază s© va desfăşura în continuare, de la ora 16, faza orăşenească a celui de al Vll-lea concurs al artiştilor amatori. Printre formaţiile ce se vor prezenta, se numără corul întreprinderii poligrafice „Informaţia", corul căminului cultural Domneşti, brigăzile artistice de la întreprinderea nr. 3 izolaţii-montaj, de la cooperativa „Artă şi precizie", echipele de dansuri de la Uzinele „23 August", „Republica", căminul cultural din Domneşti. Vor fi vizionate şi o serie de orchestre, precum şi colectivul de operetă al clubului sanitar. Bogat este şi programul de duminică, ce se va desfăşura de la ora 3,30. Amintim, dintre concurenţi, pe artiştii amatori de la Electronica (cor, dansuri, muzică uşoară), dansatorii de la Flacăra roşie, căminul cultural Chitila, Casa de cultură a tineretului Tudor Vladimirescu, căminul cultural din Domneşti, precum şi brigăzi artistice de agitaţie şi orchestre. Spectacolul din faza orăşenească a celui de-al Vll-lea Concurs al artiştilor amatori care urma să aibă loc în sala Teatrului C.C.S. — luni 29 iulie a.c. — se va ţine în sala Teatrului de stat de operetă între orele 16,30 şi 22. Succesele oţelarilor Una dintre căile importante de scădere a preţului de cost al produselor este reducerea cheltuielilor regiei de fabricaţie. Iată de ce in secţia turnătorie a Uzinelor „23 August“ se acordă o deosebită atenţie acestei probleme. Numai in primul semestru al anului in curs, la capitolul cheltuieli de regie — care au o pondere însemnată în cheltuielile secţiei — oţelarii au realizat economii în valoare de peste 370 000 Iei. Este un succes care a fost posibil prin reducerea normelor de consum la nisipul cu arţea cu 2760 kg, iar la cuiele de turnătorie cu aproximativ 35 500 kg. Cum am ajuns la etajul 12 al unuia din cei şase „plopi“ pe care i-au plantat constructorii de-a lungul lacului Floreasca ? Pornisem, de fapt, agale, la plimbare. Un ceas pe malul apei, un amurg, cînd arşiţa mai stăruie încă, cînd tumultul oraşului e departe de a se fi domolit, e reconfortant.. Firesc. Cînd vîritul adie lin, făcîndu-şi simţită prezenţa prin treimi- Tul abia perceptibil al frunzelor, dinspre lac se simte o boare răcoroasă care te înviorează. Iar decorul ? E parcă desprins dintr-o proaspătă ilustrată. Pe bulevardul care şerpuieşte pe fosta cornişă ce despărţea odinioară oribila groapă Floreasca de luciul lacului — împiedicînd parcă să i se oglindească chipul — se scurg autoturismele. Şoferii agreează acest drum neted fără nume, neînregistrat încă la: ,,nomenclatură“, pe care constructorii l-au botezat ,,bulevardul de cornişă“. Poate pentru pantele sale line, sau pentru priveliştea înconjurătoare care a suferit o metamorfoză de poveste. Cîndva, înălţimile erau străjuite aici de plopii semeţi înşiraţi din loc în loc. Ei au rămas acum mult în urmă. Constructorii au ridicat „plopi“ mai înalţi... ...Cu unul din autoturisme trecu pe aici un amic. A oprit maşina. — Nu ştii, unde vine strada Protopopescu?... Primeşti un apartament într-un bloc nou! Etajul 12. Să i-l arăt nevesti-mi. S-a speriat de a De la etajul 12... temenea altitudine. O... ameţesc înălţimile! Visează o căsuţă cu parter, grădiniţă. Gusturi depăşite. — Protopopescu e vecină cu strada Paparei, Trestiei, Nufărului şi Popîndăului... M-am uitat pe hartă, vorbi cu ironie soţia amicului. Am zîmbit. Străzile Popîndăului şi celelalte există numai pe hartă. Aici s-a croit altă geografie. Colo unde luceşte gazonul a fost strada Nufărului. Dincolo, în dreptul dalelor roşcate ale aleii parcului — strada Papurei... Ne- am îndreptat împreună spre blocul căutat, iată-ne urcînd cu liftul la etajul 12, în ţaţa căruia se aşterne o uriaşă şi minunată panoramă a Bucureştiului. Amicii mei au rămas de-a dreptul înmărmuriţi, ca in faţa unei splendide descoperiri. Străzile par atît de apropiate. Şoseaua Ştefan cel Mare e parcă la doi paşi. Iată şi fosta barieră a Vergului. Prin apropiere se profilează şi etajele celui mai mare bloc al anului, pe care constructorii îl numesc „D-14“. El are 367 de apartamente şi o lungime de vreo 230 de metri. Cinci asemenea blocuri, completează latura unui Întreg bulevard de peste un kilometru. Dincolo — şi parcă tot la doi paşi — îşi înalţă silueta blocul-turn din Piaţa Palatului R.P.R. purtind un (Continuare în pag. a IlI-a) P. IRIMESCU f-f^1 - - fV * f-f •'**f- 1 ■ ff ^**‘ * — f f*r — . f.------L f-r -----L. ■ r injVi Şoseaua Giurgiului — perspectivă nouă şi modernă. Intre blocul turn şi blocul nr. 12 (pe dreapta) — clădirea noului restaurant. La parterul blocului 12 încăperile destinate magazinelor Foto : N. DUMITRESCU