Informatia Bucureştiului, aprilie 1967 (Anul 14, nr. 4242-4266)
1967-04-08 / nr. 4248
Pag. a 2-a VERMUT CU USTUROI Alaltăieri am Intrat tntr-un local. Mi-era sete şi am cerut o halbă cu bere. — Berea o servim numai cu gogoşari ! m-a prevenit ospătarul. — De ce ? Că berea nu merge cu acrituri ! — Merge, nu merge, asta-i, tovarăşe , halba şi gogoşarul ! — Atunci adu-mi o drojdie mare. — Vinee ! O drojdie şi o felie de tort cu alune! şi-a notat ospătarul un carneţel. — Ce să fac cu tortul ? m-am mirat. — Să-l mâncaţi cu linguriţa. — Tort la drojdie . — Se poate şi la ţuică sau la tescovină. — Mai bine dă-mi un sfert de vermut alb. La el sper, nu-mi aduci şi tort, nu . — Desigur ! Nu aduc tort, ci nişte usturoi verde. — Păi vermutul e bun cu lămîie. — Lămîie servim numai la cremvurşti, la picioare moldoveneşti şi la ouă jumări ! m-a informat ospătarul. — Ia ascultă, tovarăşe — m-am înfuriat eu ca o gogoaşă — vrei să mă serveşti sau nu ? — Vreau, cum să nu ! Dar vreau să te servesc aşa cum faci dumneata la teatru. — Cum adică ? — Păi cind vin să fac contract de bilete pentru spectacole la salariaţii T.A.P.L.-ului nostru, uiţi ce faci ? Pe lingă piesele cerute, Îmi dai mereu bilete şi la spectacolele care nu atrag publicul la casă... — Păi trebuie văzute şi alea ! am tngînat eu. — Să le vadă cine le-a scris și le-a pus in scenă ! Că dacă i-au plăcut să le reprezinte, apăi să te privească din stal cu toată familia! — Știi ceva , i-am spus atunci ospătarului. Mă reped pînă la teatru și-1 aduc aici pe director, să-i servești un vermut alb cu usturoi verde. — Nu, pentru el merge altceva la băutură. — Ce anume ? — O salată cu ou şi cu oţet! V. D. Popa — Are cineva o gumă ? Desen de Iori Dogar-Marinescu — Felicitări! Ai devenit poet. Ți-am cumpărat volumul tipărit. — A, tu erai ăla? ! Desen de Cornel Tabacu Din pseudo-poşta redacţiei G. L. Meţu. Din datele ce ni le trimiteţi despre dv. ne dăm seama, cu regret, că nu veţi putea ajunge umorist. Vă lipseşte experienţa de Viaţă. Fără soacră şi copil precoci, cu vecini cumsecade, cu un şef descuiat, cu un magazin model de la care să vă aprovizionaţi sînteţi persecutat de „soartă". încercaţi să scrieţi tragedie. L. Irică: Inovaţia dv. in privinţa sonetului e senzaţională. Ne pare rău că cel trimis nouă nu încape Intr-o pagină de ziar, altfel II publicam. C. Ubucărescu: Vreţi să dramatizaţi epigrama publicată la noi ? E interesant. Vă sfătuim însă mai întîi să realizaţi după ea un scenariu de film, apoi un remak fluviu şi, numai după aceea, o piesă de teatru. Altfel veţi intimpina greutăţi. G. Emal. Am primit versurile dv. însoţite de scrisoarea in care ne întrebaţi dacă e cazul să treceţi la lavalieră. Nu nu e cazul. Rămîneţi la cravată. P. L. Aglatoru. zilele acestea vom chema pe Shakespeare la redacţie şi-i vom atrage atenţia să nu vă mai copieze. Cu Mark Twain o să fie mai greu; nu publică la noi. N. Răbdătoru. Ne scrieţi că lucraui la un volum de opere postume şi vă grăbiţi să-l terminaţi. II aşteptăm. N. Dumeritu. Nu puteţi termina nuvela fiindcă nu ştiţi In ce bătălie a căzut Carol al XII-lea ? Vă precizăm noi in ultima. C. Plasă. Răspunsul dv. autocritic la foiletonul nostru despre ciubucari ne-a bucurat. Să ştiţi însă că in el era vorba despre alt ospătar. In cîteva RENDURI... SPORTIVE Unei extretite E o extremă plină de prestanţă, Dar de-o... extremă... inconstanţă. Unui fundaş Aşa apărător, (Nu mă-ndoiesc o clipă), îşi apără cu spor Doar... locul în echipă. Al. Ciudea Desen de Avram Anton Bucuroşi de oaspeţi vum OLANDEZ Anecdote - Mă îngrijorează fiul meu. I se plînge o femeie unui medic psihiatru Toată ziua nu face altceva decit să se joace în nisip, făcînd cozonaci şi prefăcîndu-se că-i mănîncă. - Nu-i nimic îngrijorător, o calmează medicul. E o comportare perfect normală pentru un copil. Da, dar comportarea asta nu-mi place nici mie şi nici soţiei lui. ★ Iată cea mai scurtă povestire premiată la un concurs : „El : Vrei să te căsătoreşti cu mine ? Ea : Niciodată ! Şi au continuat să trăiască fericiţi împreună". ★ Lui Piter nu-i place rochia mea şi eu nu știu ce să fac. - Adică ? - Nu ştiu ce să schimb : rochia sau pe Piter. • • In ce direcție se pate porni la înconjuul pămîntului ? (Din Paris Match) diferite• Fără cuvinte (Din L’Humanité Dimanche) (Din Eulenspiegel) INFORMATIA YftlX' tt ’140/ — Pe cine saluţi ? Pe ea sau marele pavoaz ? Desen de I. Davidescu CARTE POŞTALĂ ILUSTRATĂ ...Ni mai există dubii că OALA CUBICA răspunde doleanţelor eterne ale bucătăriei moderne. La trebuie pusă urgent In fabricaţie, fiind o inovaţie formidabilă, de necesitate indiscutabilă. (Poate e necesar s-o numim INVENŢIE, ceea ce i-ar mări cuantumul de subvenţie). Prin diversele ei aplicaţii, va declanşa o avalanşă de inovaţii, dintre care sugerez ca indicat CAPACUL PATRAT plus altele ce vor urma... (De unde: prime, premii chiar... etc.) (Fragment din raportul unui birou de inovaţii) p. conf. G. Hulubei Către Comisia de triere a invenţiilor şi inovaţiilor Ilustraţia : A. Lambeanu PASTILE TOCMEALA ZGÎRCITULUI Un om intră grăbit în gară şi se îndreaptă spre biroul de informaţii."• Următorul tren spre Piteşti ? — La 13 şi 50. — Bun. Să zicem 15 şi 25 şi îl iau... FEL DE A VORBI O tînără profesoară se urcă în autobuz unde, zărind un om mai în vîrstă, prinde să-i zîmbească. Omul o privește surprins. Tînăra se apropie de el și constatînd confuzia, îi dispare zîmbetul de pe figură și se scuză stîngaci : — Scuzaţi-mă vă rog, credeam că sînteţi tatăl unuia din copiii mei !... Petre Bokor Unuia care schimbă mereu locul de muncă Instabil precum aversa Nici un post de pină-acum Pentru tine n-a fost bun. Cred că este... viceversa. Unor şoferi cu maşină proprie şi cărora ie place să bea cind se află in cursă. A-nceput de ieri să tragă Cîte-un chil Acum a stat Setea şi-a mai răzbunat Pe Fiatul... tamponat. Expoziţia OCTAV ANGHELUŢĂ Vizitatorului acestei expoziţii i se revelează uşor atît preocupările cît şi calităţile artistului. Pentru toţi cei care au urmărit evoluţia pictorului, înzestrarea lui pentru desen este neîndoielnică. Octav Angheluţă excelează pe tărîmul desenului capabil să prindă, în plasa liniilor, expresiile psihologice cele mai diverse. Artistul acesta e un cititor incomparabil al cărţii vii şi infinite pe care o constituie, în viaţă, figurile semenilor săi. Perceperea formelor, chipurilor declanşează automat în cugetul său, traducerea în valori psihologice şi etice. Pentru a mă exprima cu un termen din teoria informaţiei, privirea lui Octav Angheluţă „decodează“ spontan, instantaneu. Aş mai putea adăuga că în afară de această ghicire, din formele şi proporţiile figurilor, ale conţinuturilor sufleteşti proprii modelelor, artistul dovedeşte de asemenea capacitatea sesizării destinului acestor forme. Or, puţini portretişti atestă o asemenea înzestrare. Ea e de fapt aceea a unui artist conştient de faptul că sufletul nostru, cu armoniile, contradicţiile, rupturile de echilibru, reechilibrările etc. lui ne modelează, în ultimă analiză, expresia. Ca atare, Octav Angheluţă surprinde atît structurările fizice ale chipurilor, cît şi modificările petrecute sau posibile sub imperiul conţinuturilor psihice şi morale. Desigur, înclinaţia sa e proprie unui caricaturist. Dar nu oricărui caricaturist. Fiindcă în general şi mai cu seamă în zilele noastre, puţini caricaturişti se interesează cu adevărat de destinul psihic şi etic al modelelor. Cu rare excepţii, caricaturiştii contemporani se mulţumesc să privească printr-o „lentilă a şarjei“ învelişurile, se opresc, altfel spus, la acestea, la suprafaţă. în acest timp, Angheluţă se arată interesat de omul profund, astfel incit, deşi poate părea paradoxal, sarcasmul său are puternice rădăcini secrete într-o nestinsă sete de cunoaştere a semenului. Ca orice portretist veritabil, Angheluţă, descoperindu-i pe ceilalţi se descoperă totodată şi pe sine însuşi, diferit şi asemănător, participînd, prin latenţele şi manifestările sale, la o comună umanitate faţă de care,în străfundurile sale, în ultima instanţă, are o atitudine fraternelă. Fără să vreau, încercînd să conturez darurile de portretist ale lui Octav Angheluţă, am schiţat totodată caietul de doleanţe pe care critica trebuie să-l prezinte caricaturiştilor, autorilor de desene satirice, autorilor de desene umoristice etc. Caricatura nu este un gen prea vechi. Dacă desenul moralizator şi satiric se poate întîlni chiar şi în arta Egiptului antic, caricatura propriu-zisă, adică aceea care se întemeiază pe portretul șarjat al unui model nominalizat apare de-abia la finele veacului al XVI-lea, în Italia, în atelierul familiei Carracci, întemeietoarea academiei eclectice din Bolonia. Teoreticienii artelor plastice au demonstrat că întotdeauna caricatura a presupus, ca o condiţie indispensabilă, existenţa unui model real (cunoscut nemijlocit sau mijlocit, adică din portrete obişnuite). Numai portretul de acest fel poate hrăni necontenit arta desenatorului satiric, umoristic etc. Din motive asupra cărora nu e cazul să insistăm aici şi acum, desenatorii satirici, umoristici etc. din zilele noastre au părăsit tradiţia acestui exerciţiu indispensabil pentru formarea memoriei formelor, pentru dotarea formelor cu o sarcină expresivă. Au ajuns să prezinte intr-un limbaj dominat de stilizare, ficţiuni. Densitatea expresivă a cedat abstractizării şi umanul s-a rarefiat. Personal cred că, prin renunţarea la portretul după model, caricatura (şi tot ce se închega pe temeiul ei) a intrat în criză. Şi peste hotare. Şi la noi. Căci, dacă e să ne referim la arta noastră, cine continuă azi tradiţia strălucită a lui Steriadi (din desenele în care s-a automatizat), Iser, Şirato sau Ross ? Octav Angheluţă e „o pasăre rară“ — chiar dacă îl considerăm în cadrul artei mondiale — dar cred că pasărea e atît de puternic elocventă, atît de puternic pilduitoare, incit cu ea poate începe şi la noi o nouă primăvară. Octav Angheluţă demonstrează totodată o anumită înzestrare pentru compoziţie, în selecţia de lucrări prezentată (în bd. N. Bălcescu nr. 23 A) se citeşte cu limpezime efortul de a ieşi din schemele compoziţionale, tradiţionale pe care le practicase pînă de curînd. Voinţa de a trece la scheme compoziţionale mai moderne, mai dinamice, la ritmări mai marcate, la cadenţe mai inedite se citeşte în cîteva tablouri. în „Plaja“ simetrismul excesiv supără cu atît mai mult cu cît, sub raport coloristic, viziunea care a închegat imaginea nu e o viziune decorativă, singura care ar fi legitimat simetriile atît de accentuate, de viziunea unei picturi de şevalet tradiţionale. Din acest punct de vedere, „Răscoala“ şi „Pescari amatori“ sunt lucrări superioare. O altă preocupare a artistului ni se pare a fi aceea de a ajunge la sugerarea spaţiului printr-o nouă manieră de figurare a acestuia. Am detectat-o în special în tabloul „Interiorul“ atelierului. Chiar dacă rezolvarea coloristică nu mi s-a părut tocmai fericită, ideea de a transmite senzaţia unui spaţiu de o anumită calitate, de un anumit timbru liric, prin raporturile dintre ecranele colorate, rămîne remarcabilă. în sfîrşit, în arta picturii lui Octav Angheluţă se manifestă, de mai mulţi ani, hotărirea unei renovări cromatice, unei schimbări a paletei. O judecare a rezultatelor ni se pare prematură atîta vreme cît procesul este în plină desfăşurare, atîta vreme cît mai există fluxuri şi refluxuri, cît nu ne aflăm în faţa unui „precipitat". Cu o înzestrare deosebită de desenator, de portretist, cu evidente şi remarcabile daruri pe tărîmul artei compoziţiei, cu o voinţă de înnoire ce poate fi dată de exemplu, Octav Angheluţă ne apare astăzi ca o fericită împletire de maturitate şi de tinereţe sufletească. Eugen Scheleru Atenţie la dieta alimentara! Numai copii au nevoie . Element deloc rar in natura înconjurătoare, calciul este — firesc — destul de răspîndit şi în organismul uman. Omniprezent şi omni necesar (spusele „nu putem mişca un deget in lipsa calciului" trebuie înţelese şi la propriu, calciul fiind indispensabil activităţii musculare) el participă la multe procese complicate ce stau la baza vieţii, fie în cantități infime, fie în cantităţi considerabile — la formarea sistemului nostru osos. Nu mai trebuie demonstrată deci necesitatea stringentă a unui aport adecvat de calciu în perioada de creştere. Dar adultul ? Dar sistemul osos gata format ? O dată fixat în oase şi dinţi, calciul nu pare a dovedi totuşi o statornicie exagerată (ar fi şi nepotrivită faţă de tendinţa generală de permanentă reînnoire a materiei vii !). Şi dacă astăzi nu se constată des decalcifierea impresionantă a oaselor adultului obișnuit, este în schimb destul de cunoscută zicala, legată de transferul calciului — inerent în cazul unui aport insuficient — de la mamă la făt: „un copil — un dinte" ! Inevitabila — socotită pînă acum — rarefiere osoasă, a vîrstei înaintate, pusă pe seama modificărilor hormonale, e combătută cu succes printr-o alimentaţie bogată în calciu şi expunere la acţiunea razelor solare (necesare transformării provitaminei D, adusă cu hrana, în vitamina D activă). Alimentaţia poate furniza cantităţile necesare de calciu. în alegerea alimentelor în funcţie de nevoi însă, trebuie ţinut cont de cîteva lucruri. Ajuns în interiorul tubului digestiv, preţiosul element pretinde anumite condiţii ca să treacă în singer iar uneori chiar în prezenţa acestora se combină cu un eventual acid provenit tot din hrană — devenind neutilizabil, sub formă de săruri insolubile. Ajuns în singe, pretinde printre altele prezenţa activă a vitaminei D precum şi tovărăşia fosforului — intr-un raport anumit — ca să se fixeze în oase. Iată deci cîteva recomandări : Acum, primăvara, nu ignoraţi legumele. Printre alţi factori nutritivi, ceapa verde, lăptuca, păpădia, pătrunjelul, fasolea şi mazărea verde, frunzele de ţelină, varza verde andivele conţin o mare cantitate de calciu. Spanacul, loboda, sfecla sunt şi ele bogate în calciu dar conţin de asemenea foarte mult acid oxalic, cu care acesta se combină, ceea ce le face contraindicate in alimentaţia copiilor. De asemenea recomandată cu căldură în alimentaţia raţională (datorită bogăţiei sale in factori nutritivi) pîinea din făină integrală nu trebuie asociată cu alimente pe al cărui conţinut în calciu contăm, acidul fitic din pîine „sustrăgîndu-1", la fel, sub formă de săruri insolubile organismului nostru. In alimentaţia copiilor se poate introduce în schimb, în diverse compoziţii, coaja de ou, pisată. Şi nu uitaţi: ori de cite ori e nevoie acută de calciu recurgeţi la lapte : el conţine calciu şi fosfor în proporţia cerută, conţine vitamina D activă, acid citric şi lactoză, precum şi alţi factori ce favorizează buna lui utilizare de către organism. în derivatele de lapte — dintre care să nu uitaţi urda — veţi găsi de asemenea calciu în cantităţi apreciabile. Dr. E. Grosu ifitffli&sate"" P ORIZONTAL. 1. Cercuri imaginare pe suprafața pămîntului — Haina... calda a pămîntului. 2. Fiu al Geei, zeița pămintului — Pămînt cultivat. 3. Pămînt neted — Pămînt — Intre cer și pămînt. 4. Tese — Muncitor în adîncul pămîntului — Vechi locuitori ai pămîntului patriei noastre. 5. Granule de rocă — Uriaşe întinderi de ape. 6. Intrări — Diminutiv masculin — Material de construcţie. 7. Lucrează vase de pămînt — A pişcă. 8. Consoane — Extras din minereurile pămintului — Terminaţie latină. 9. Parcele de pămînt — Vio, sprinten. 10. A revăzut pămîntul patriei după o peregrinare de douăzeci de ani (mit) — Măsură de pămînt — Pană. 11. Zi din săptămînă — Pronume. 1?‘. Numeral — Mioare — Muncă a pămîntu- A M I N T lui. 13. Vaste suprafețe de pămînt — A lucra pămîntul. VERTICAL. 1. Pămînt ne*locuit — Brăzdează pămîntul în lung și în lat (pl). 2. Zeul războiului şi vrăjmaşul pămîntenilor (mit) — Mamifere subpămîntene. 3. Pămînt neted, şes (fig) — Fluviu pe pămîntul Africii — Loc, regiune, pămînt. 4. Ciclu de rotaţie a pămîntului — Notă muzicală — Munţi în ţară bogaţi în zăcăminte aurifere. 5. Pămînţel — Rolă (reg). 6. Autorul poeziei „Peste lunca mea sihastră“ — Mei ! — Halogen. 7. Aşezate din nou — Bluză înflorată. 8. Văzduh — Pămînt de-a lungul mării. 9. Perioadă de timp — Piesă la şah — Campioni. 10. Sau — Celebru savant italian care a afirmat despre pămînt că „totuşi se învîrteşte”. 11. Bogăţie extrasă din pămînt — Ocupă două tre imi din suprafaţa pămîntului. 12. Perioade determinate de înclinarea axei pămîntului faţă de ecliptică — Are . 13. Pămîntul natal (pl) — Făcută una cu pămîntul. I. I. Mihai VIITOARE MĂRCI POŞTALE Au apărut primele emisiuni de mărci poştale pe anul 1967. La timpul potrivit le-am prezentat. De data aceasta prezentăm cîteva din viitoarele emisiuni de mărci poştale: Emisiunea „Aniversări culturale" — popularizează o parte dintre oamenii de ştiinţă şi cultură a căror comemorare va avea loc in acest an. Printre aceştia se numără Mihail Kogălniceanu şi Gr. Antipă Va fi continuată seria de mărci poştale cu tema „Monumente istorice“ începută in anul 1960. Anul acesta vor fi popularizate monumente ca: „Mănăstirea Voronei“, „Biserica de lemn de la Piapiş“etc. O parte dintre cele mai frumoase Hori ale munţilor Carpaţi vor constitui tema pentru emisiunea de mărci poştale „Flora carpatină". Această emisiune este formată din 6 valori. Machetele grafice sunt semnate de Aida Tasgian Constantinescu. Mărcile se vor tipări in sistemul „tieidrick“ in 4 culori, pe hiftie crome. O altă tematică a mărcilor poştale este sportul. Vor fi puse in circulaţie emisiunile: „Campionatul mondial de lupte", formată din 8 valori, „Olimpiada de iarnă" formată din 11 valori ele. Altă emisiune va fi destinată Zilei mărcii poştale, eveniment care se sărbătoreşte in fiecare an in tara noastră, prilej de trecere in revistă a succeselor obţinute de marca poştală românească. Din succinta prezentare a emisiunilor de mărci poştale ce vor fi puse in circulaţie îrn cursul anului 1967, rezultă că tematica lor este mai bogată şi variată faţă de anii trecuti. Iloitarul alb şi zaganul din emisiunea „trăsări răpitoare“