Informatia Bucureştiului, august 1970 (Anul 18, nr. 5269-5293)
1970-08-04 / nr. 5271/1
i ^uuuumuu%u%m%%%uuu%%%%m%uumumuu%*; \ 5 Ctitorie contemporană Las privirea să curgă liberă sub cerul parcă fără orizont. Pe 3500 de metri, pista aeroportului sefugăreşte sub roţi, din impresia unei fiinţe vii, alunecoase. incit te-aştepţi să scape, la un moment dat, sub pămînt. Luciul ei, în lumina generos revărsată, mă obligă să-mi amintesc deun timp al anului trecut cînd treceam printre mormanele de pămînt răscolit, cu inginerul Diomede Istrătescu, șeful șantierului. Ceea ce văd acum — pistele de rulare, platformele, aerogara cu trei corpuri pentru pasageri, zonele anexe (industrială, deservire a mărfurilor, de carburanţi) — erau atunci mai mult o idee arhitecturală. O idee pe care oamenii şantierului nr. 3 Otopeni — aparţinînd de întreprinderea de construcţii speciale şi transportului Bucureşti — o converteau în forme şi volume de o marcantă originalitate. Nu era atunci o vreme cine ştie cit de fierbinte, mi se pare chiar că era o primăvară cu vînturi iuţi şi umezeală, dar stăruia în toată munca acelor constructori o asemenea frusteţe şi tensiune, incit începusem să mă simt inutil. Dinţi de fier puternici se înfigeau cu furie în coaja pămîntului, muşcînid-o adineschele, uneori ciudat de întortocheate, căutau febrile văzduhui ; maşini, încărcate ochi cu mortar şi conducte şi armături, se încrucişau in toate părţile. Atmosfera de ■ şantier, cu acel nerv frust al mişcării, ce evită stările de contemplaţie, domina, între oamenii aceia, preocupaţi de ale lor, intr-o solidaritate de lucru cum rar văzusem, venisem eu să scriu un reportaj... Din mîinile acelor oameni s-a ivit panorama arhitecturală ce o contempla acum. Iată, îmi spun, cum ştiu cei ce se cheamă cu adevărat meşteri să topească, să adune, să înlănţuie, să combine — într-o alchimie doar de ei cunoscută — cofraje şi cărămizi, tuburi şi sticlă, cabluri şi beton, armături şi marmură, scoţînd din ele asemenea minunăţii moderne. Iată, îmi zic, cu ochii la turnul de control — acest „creier“ electronic al marii porţi aeriene — cu ochii la aerogară, la aeroportul ce poate primi orice gigant al aerului, cit de comună mi se pare însuşirea omului de a scoate apă din piatră seacă ! Şi, totuşi, cit de vrednică de lăudat ! Acum aeroportul e destul de liniştit, respiraţia n-are oboseală. Intîmplarea face să pic într-un moment cind nu pleacă și nu aterizează nici un avion. Cîteva păsări de oțel stau liniștite mai la o parte, așa că pot să mă gîndesc — după imaginea ce mi se oferă — cam ce înseamnă să facianual 23 de milioane dekilometri pe meridianele a patru continente. Nouăsprezece capitale dinEuropa şi bazinul oriental al Mediteranei, îmi spunea comandantul aeroportului, sunt „racordate“ la acest circuit aerian. Iar dacă vreţi o imagine mai plastică a distanţelor, îmi zicea altcineva de acolo, atunci gîndiţi-vă că acestea înseamnă, ocolul pămîntului de 572 ori pe la ecuator. Cam în fiecare zi, deci, se face o dată și jumătate ocolul pămîntului, iar un ocol se efectuează în 80 de ore de zbor, adăuga dînsul. îmi notez aceste date și-mi propun să stau cîndva de vorbă (acum nu-l găsesc) cu pilotul român care, primul la noi, a traversat Pacificul. Cred că trebuie să fie ceva de mare curaj şi sper să nu mă înşel. Prea, mulţi oameni, de mare ţinută profesională, nu vor să mai facă aluzie la asemenea substantive banalizate prin repetiţie. Ce curaj ? Ce eroism ? — zic ei. Nimic mai mult decit treabă făcută ca lumea, cu simţ. Dar, oricu am fi de reticenţi, trebuie să acceptăm că aici la Otopeni, atîţia oameni pe care nu-i mai ştiu acum au făcut o demonstraţie de profesie, de disciplină a muncii. De responscibilitate. O suprafaţă enormă a fost scoasă din resturile ei şi aşezata pe alte temelii. Totul a Vladimir Udrescu (Continuare în pag. a lll-a) FRONTISPICIU ’70 Aş vrea să stabilim de la început axiomele discuţiei, în primul rînd aceea că economic nu înseamnă sărac şi, în al doilea, că economisirea reprezintă un act de preţuire şi respectare a valorilor materiale. . Se vorbeşte deseori — şi pe bună dreptate — despre aspectul economic al activităţii noastre in nemi-L __________________________________ Apropo de Economie VIRGIL BRĂDĂŢEANU mărate domenii, urmărim, şi preţuim „economicul“ în ceea ce facem, în tot ceea ce are in vedere eficienţa, ţinem■ seama de el pe toate planurile existenţei, şi e firesc să fie aşa, de vreme ce rezultatul îl reprezintă creaţia — sau irosirea — de bunuri, ale indivizilor sau ale colectivităţii. In societatea noastră, in plină dezvoltare pe plan material şi spiritual, în viaţă nouă, in care aspectul definitoriu îl reprezintă construcţia pe o multitudine de planuri, problema are însemnătate deosebită. A construi cu grijă pentru economic — să zicem — locuinţe înseamnă apartamente mai multe, înseamnă condiţii mai bune de viaţă pentru un număr sporit de oameni. A construi astfel înseamnă a nu face risipă de materiale, înseamnăa nu exagera in cine ştie ce viziuni arhitectonice, înseamnă a folosi cu chibzuială terenul, clădirea, utilajul, înseamnă — evident — un (Continuare în pag. a lll-a) ju ...«■** ■Ar* ? .■ zi 2 „ PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI VA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVIII Nr. 5271 / 1 4 PAGINI 30 BANI Marţi 4 august 1970 100 DE CERCETĂTORI NE-AU ÎMPĂRTĂŞIT OPINIILE In cursul lunii iulie redacţia a întreprins o amplă anchetă, în rîndul cercetătorilor ştiinţifici din Capitală. Obiectivul principal al acestei acţiuni a fost de a cunoaşte cît mai multe păreri 113 legătură cu modul în care se desfăşoară colaborarea dinttre cercetarea ştiinţifică şi producţie. Aşadar, chestionarele au cuprins întrebări privind : valoarea tematicii abordate ; modul în care este folosit potenţialul uman şi material din institute ; în ce grad s-a realizat o apropiere a cercetării de necesităţile producţiei şi ale dezvoltării economiei , cum sunt materializate rezultatele cercetării etc. Am primit o sută de răspunsuri individuale sau colective, provenind din şase institute cu profil diferit. Din discuţie au reieşit cîteva concluzii deosebit, de preţioase şi, evident, cea mai importantă e faptul că aplicarea sistemului contractual reprezintă un cadru optim pentru dezvoltarea activităţii ştiinţifice. în unanimitate, cercetătorii au subliniat avantajele incontestabile ale acestui sistem, menţionînd că el asigură nu numai o împletire armonioasă între năzuinţele omului de ştiinţă şi cerinţele societăţii, ci şi împlinirea ideii ştiinţifice prin posibilitatea de valorificare a ei în practică. De asemenea, am reţinut atenţia pe care cercetătorii o acorda propriei lor pregătiri profesionale — responsabilitatea cu care e privit acest act., „Oricît de bine ar fi organizat un institut, dacă oamenii angrenaţi în rezolvarea sarcinilor nu dovedesc un înalt grad de competenţă, succesul e diminuat la jumătate* — ne declară cîţiva participanţi, aparţinînd I.P.A. „Clarviziunea şi competenţa colectivului de specialişti sunt hotărîtoare“ — opinează un alt specialist. Şi conchide: „ridicarea continuă a calificării profesionale individuale, coroborată cu preocuparea pentru sudarea unui colectiv cu adevărat competent, reprezintă o preocupare permanentă“. Participanţii au reliefat grija pe care o manifestă conducerile institutelor, organizaţiile de partid faţă de orientarea actului de cercetare, au evidenţiat eficienţa colaborării cu sectorul productiv , colaborarea constând atît în schimbul de opinii cu reprezentanţii producţiei cît şi în folosirea utilajului b uzinal în procesul de experimentare ş.a.m.d.. Raportînd, insă, ceea ce se întreprinde, la capacitatea reală a institutelor de cercetare — pe de o parte, iar pe de alta la interesele majore ale economiei naţionale, rezultatul anchetei nu prezintă Anchetă realizată de Roxana Costache-Gîndu (Continuare în pag. a II-a) PROBLEMATICA INDUSTRIALĂ - „RAMPĂ DE LANSARE" IDEALĂ ÎN CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ Din spital in spital, pentru o intervenţie urgentă Intr-un articol publicat în urmă cu cîtva timp, relatam o întîmplare cu totul ieşită din comun.. O accidentată fusese purtată pe la nu mai puţin de 6 spitale pînă să i se acorde asistenţa necesară. Anchetînd la semnalul ziarului, această gravă abatere de la deontologia medicală, Direcţia sanitară a Capitalei a dispus sancţionarea medicilor şi a altor salariaţi, inclusiv a directorilor spitalelor respective, care, în loc de a asigura imediat primul ajutor bolnavei, determinaseră antrenarea acesteia într-un veritabil carusel al nepăsării faţă de minime obligaţii profesionale. Totodată — ni se comunica — au fost stabilite măsuri de natură să ducă în viitor la evitarea repetării unor asemenea situaţii. IATA-NE însă nevoiţi să revenim pe aceeaşi temă, în seara zilei de 29 iulie, la ora 19, un cetăţean, Dinu Dumitru (din Ploieşti, str. Caporal Dumitrescu nr. 91) a fost victima unui accident de circulaţie petrecut în apropierea intersecţiei calea Văcăreşti — şos. Olteniţei. Rănit, a fost transportat imediat, de către posesorul unui autoturism, la cel mai apropiat spital : „Gh. c. p. (Continuare în pag. a ll-a) Expoziţii reale, şi un public pretenţios O expoziţie bună“ este un inventar de idei, o confruntare de lucrări, pretext de a pune în evidenţă artişti, opere noi sau de mult uitate. Dar, bare net -n, cantaţiî şi noutăţii unei expoziţii îl constituie publicul. Au fost expoziţii pe care acesta, cu îndreptăţită apreciere, le-a primit cu indiferenţă, fiind frecventate doar de cite cinci pînă la zece vizitatori pe zi, in timp ce altele, cum au fost expoziiile „Arta neagră“, „Picasso“, sau cum este cazul recentei expoziţii „Brâncuşi“ au cunoscut între două şi trei mii vizitatori zilnic. Publicul aşteaptă de la o expoziţie ca ea sâ-i suscite privirea şi imaginaţia, fiind sensibil la prezentările noi şi atrăgătoare. în acest, sens păstrez regretul că, o dată organizate şi trimise in străinătate, cineva ex- MIRCEA DEAC poziţii rare şi unice prin conţinutul lor de o importanţă artistică şi naţională cu totul excepţionale nu au fost înfăţişate şi publicului bucureştean, aşa cum s-a îtimplat cu vasta expoziţie „Românii în România“, deschisă doar la Köln şi Roma sau, mai modest, ca proporţii, dar de o strălucire artistică cu totul remarcabil, „Pictura pe sticlă“ care, după un circuit în străinătate, in aproape zece oraşe, a fost retrimisă în depozitele muzeului „Ernikenthal“, deşi modul său de organizare ştiinţifică, pe zone şi stiluri, selecţia riguroasă ar fi trezit un mare interes în rîndurile crescînde ale colecţionarilor şi iubitorilor acestui gen de artă. In spiritul aceleiaşi idei, sperăm ca expoziţia „Tezaure de artă veche“, ce se bucură de un meritat succes în sălile muzeului „Petit Palais“ din Paris, datorită şi celebrei „Cloşca cu puii de aur“ şi altor comori arheologice descoperite în ultimii ani, să fie prezentată şi întruna din sălile bucureştene, după întoarcerea sa de la Stockholm. (Continuare în peg. a ll-a) # Rampă mobilă pentru posesorii de autoturisme Cooperativa meşteşugărească „Metalica“ a organizat fabricaţia unor ingenioase rampe mobile pentru autoturisme. Este vorba de un dispozitiv uşor, cu gabarit redus, care se fixează pe roţile vehiculului făcîndu-l să se ridice pe verticală, pentru a se putea efectua diverse reparaţii şi lucrări de întreţinere. Noul produs poate fi solicitat de automobilişti, la comandă, apelindu-se la numărul de telefon 13.06.06. Răspuns la semnalele ziarului Măsuri pentru îmbunătăţirea transportului pe calea ferată De la Regionala de căi ferate Bucureşti sîntem informaţi asupra unor măsuri ce au fost luate pentru îmbunătăţirea condiţiilor de servire a călătorilor în staţiile de cale ferată şi agenţiile de voiaj din Bucureşti, precum şi pentru transportul călătorilor spre litoral., Programul de lucru al agenţiilor de voiaj C. F. R. In scopul servirii călătorilor în condiţii mai bune, toate agenţiile de voiaj din Capitală şi de pe litoral vor funcţiona zilnic între orele 5,30 şi 22,30. Pentru descongestionarea caselor ,lte bilete ale agenţiilor de voiaj din Griviţa şi calea Victoriei, au fost deschise şi două unităţi de cartier : agenţia de voiaj CFR din bd. Dimitrov nr. 96 şi agenţia Puişor din calea 13 Septembrie nr. 69 (în localurile oficiilor poştale respective). Peste cîteva zile (pînă la 15 august a.c.) se va deschide şi agenţia de voiaj CFR Militari, in localul autogării Militari din bd. Păcii. Au fost luate de asemenea măsuri ca în perioadele mai solicitate ale zilei, la staţiile din Bucureşti Nord şi Constanţa, să funcţioneze în piua (Continuare în pag. a lll-a) Ce materiale moderne oferiţi şcolarilor? Ne răspunde ing. ION IOV, tirectorul întreprinderii „Didactica" — în contextul modernizării şcolii de toate gradele, perfecţionarea mijloacelor de predare ocupă un loc bine definit. Azi, învățămîntul este tot mai pregnant adoptat la ritmul de progres al ştiinţei contempo didactice g rave, mijloacele audio-vizuale silit organic integrate în procesul de învăţământ — ceea ce vizează orientări noi în procedeele şi metodica de predare. Răspunzind acestor deziderate, întreprinderea noastră işi organizează producţia în raport de cerinţele şcolii, urmărind să pună la dispoziţia profesorilor şi elevilor materiale didactice, noi şi perfecţionate. Noutăţile survenite în conţinutul învăţământului ,constituie o preocupare permanentă pentru specialiştii întreprinderii şi creatorii de materiale didactice. In acest an au fost realizate o seamă de materiale didactice calitativ superioare, în aşa fel concepute incit pot reduce timpul de pregătire a demonstraţiilor practice. Apoi, produsele anului 1970 sînt mai rezistente (nu au fragilitatea celor fabricate pînă acum), şi pot realiza un număr mai mare de experienţe (după principiul grupărilor în combine, truse etc.), în acelaşi timp fiind utilizabile şi diferenţiat, în şcolile generale, profesionale sau în licee. Printre materialele didactice recent rea Ileona Barbu (Continuare în pag. a 11-a) Lingă expoziţii cu colecţiile articolelor de bumbac, „arbitrii“ frumosului şi ai calităţii îşi... adjudecă sortimentele ciştigătoare ! In pavilionul „C“ din cadrul Complexului de expoziţii din piaţa Scinteii. comimiA comractările . Eforturile colectivelor de muncă ale unităţilor de construcţii-montaj din Capitală — îndreptate spre realizarea unor lucrări de calitate şi cu un preţ de cost cît mai redus — s-au materializat prin înscrierea în bilanţurile economice, pe şapte luni ale anului, a unor economii la capitolul materiale în valoare de 86,5 milioane lei concretizate în 2 741 tone metal, 904 m.c. material lemnos, 2 789 tone ciment, 2,5 milioane cărămizi ş.a. • Noutăţi turistice • Au început înscrierile pentru petrecerea revelionului peste hotare • Croaziere pe Dunăre • Serii de 6 zile în tabere de odihnă. • Azi dimineaţă, la sediul filialei O.N.T. din calea Victoriei nr. 100, au început înscrierile pentru petrecerea revelionului în R. S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Polonă, R. P. Ungară şi Uniunea Sovietică. Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul filialei. • La aceeaşi agenţie se primesc, începînd de azi, înscrieri pentru croaziera pe Dunăre cu motonava „Carpaţi“, cu plecarea în 16 octombrie a.c. pe itinerarul Bucureşti - Giurgiu-Belgrad-Budapesta-Bratislava. Înapoierea de la Bratislava la Bucureşti, cu trenul. De asemenea, se primesc înscrieri pentru excursia din 18 octombrie pe itinerarul Bucureşti—Bratislava, cu trenul, înapoierea de la Bratislava, prin Budapesta-Belgrad-Giurgiu, cu motonava „Olteniţa“. „ La solicitarea întreprinderilor, instituţiilor şi şcolilor se organizează excursii peste hotare de la o zi pînă la 15 zile, pe diferite itinerare. • La sediul din calea Victoriei nr. 100, s-au pus in vinzare locuri pe litoral în serii de 6 zile cu cazarea în corturi de 2 persoane in tabere de pe litoral cu plecarea în 13, 19, 25 și 31 august. 5 și 11 septembrie. Continuă înscrierile pentru excursiile organizate cu prilejul zilei de 23 August, la cabanele de pe Valea, Prahovei, în nordul Moldovei, Delta Dunării şi la cabana de la Ilgani. I . Zilnic curse autorapide Bucureşti — Constanţa — Eforie Sud începînd de mîine, 5 august, pe traseul BUCUREŞTI—CONSTANŢA—EFORIE SUD circulă, zilnic, o cursă autorapidă de călători. Plecarea din Bucureşti, agenţia de voiaj din calea Victoriei nr. 2, la ora 5,40. Sosirea la Constanţa la ora 11,30, iar la Eforie Sud la 12,20. Plecarea din Eforie Sud spre Bucureşti la ora 15,30, sosirea în Capitală la ora 22,20. Cursa opreşte numai în localităţile : Slobozia, Giurgeni, Constanţa, Eforie Nord Bucureşti. August 70 Foto : N. Dumitrescu Verificarea anuală a autovehiculelor se desfăşoară în Cercul vicios al aproximaţiei şi improvizaţiei După cum în genere se ştie, noile reglementări ale circulaţiei pe căile publice prevăd obligaţia ca toate autovehiculele să fie supuse anual unei verificări tehnice amănunţite , efectuate în unităţi specializate — în urma căreia posesorilor li se eliberează o dovadă ce atestă perfecta stare a maşinii. Operaţiunea trebuie executată pînă la 1 iunie a fiecărui an. Numai în mod excepţional anul acesta s-a stabilit pentru vehiculele proprietate de stat sau ale organizaţiilor obşteşti termenul de 30 iunie, iar pentru cele proprietate personală — limita de 30 septembrie. Evident, controlul anual nu exclude verificarea periodică, în garaje, a maşinilor. Măsura in sine — survenită în contextul unei sporiri a accidentelor provocate de defecţiuni tehnice — este extrem de binevenită, fiind de natură să revitalizeze responsabilitatea faţă de securitatea traficului rutier. CUM SE APLICA, INSA, ŞI CU CE REZULTATE ? Vom relata, pentru început, o situaţie paradoxală, referitoare la vehiculele proprietate de stat. Deşi termenul de 30 iunie a trecut de mult, o bună parte din aceste maşini nu au fost supuse verificării şi, ca atare, circulă fără dovada respectivă. „Explicaţia“ ? Dacă unităţile mari (I.T.B., O.N.T., I.T.A. etc.) au posibilitatea să execute controlul în cadrul propriilor autobaze, care sunt dotate corespunzător, nu acelaşi lucru se petrece cu maşinile aparţinînd garajelor cu un parc redus şi care nu dispun de aparatura necesară. Acestor unităţi l s-a recomandat să apeleze la întreprinderile înzestrate cu dispozitivele speciale. In fapt, insă, multe asemenea apeluri s-au soldat cu refuzuri nete, autobuzele mari pretextînd că nu dispun de capacitate de lucru. In măsura în care realmente aşa stau lucrurile, este necesar ca forurile de resort să recurgă la alte soluţii, mai judicios,gândite, astfel ca verificarea autovehiculelor să se poată efectua. Totodată, însă, apare necesar ca Inspectoratul general al miliţiei să fixeze altă limită pentru verificarea acestei categorii de maşini, termenul iniţial — 30 iunie — dovedindu-se nerealist faţă de situaţia existentă. Să vedem ce se întimplă și ca automobilele proprietate personală. Aparent, faptul că pînă la expirarea termenului de 3o septembrie mai e destulă vreme, ar putea acredita ideea că, în acest sector, lucrurile merg mai bine, existlnd răgazul suficient. Totuși, o vizită întreprinsă, împreună cu maiorul I. Ciubotaru, din serviciul circulaţie al I.M.M.B., prin cîteva unităţi specializate,, ne-a dezvăluit o seamă de inadvertenţe. Unele ţin direct de proprietarii maşinilor. Pînă în prezent, doar foarte puţini s-au prezentat pentru efectuarea controlului, ceea ce va duce, evident, la o supraaglomerare — în Petru Calapodescu (Continuare în pag. a lll-a) I • 86,5 milioane lei , economii de materiale II I I • Galeriile de artă fotografică din str. Brezoianu 23—25 vor găzdui, începînd de mîine (ora 18,30), o expoziţie de fotografii ce va reuni lucrări aparţinînd artiştilor V. T. Crainic şi din Oradea. SPORT • „Cupa Cehoslovaciei“ la fotbal a fost cucerită de formaţia Gotwaldov, care în finală a întrecut cu 4—3 (0—0) pe Slovan Bratislava. • Proba de dublu bărbaţi din cadrul turneului de tenis de la Louisville a revenit cuplului Newcombe-Roche, învingător cu 8-6, 5—7, 6—4 în faţa perechii Laver- Emerson . • Turul ciclist al Scoţiei a luat sfârşit cu victoria rutierului polonez Matusiak, urmat de Bolik (Cehoslovacia) la 2:29 şi Janbroers (Olanda) la 2:42. Pe echipe au învins cicliştii cehoslovaci. • în „Cupa Rappan“ s-au disputat noi întâlniri. La Cracovia, Wisla a învins cu 5—1 pe Winterthur (Elveţia), iar la Innsbruck, echipa locală Wacker a fost întrecută cu 3—2 de Polonia Bytom. St. Weiss ERA ADDONIZIO S-A ÎNCHEIAT LA NEWARK „High Addonizio nu va mai fi niciodată primar la Newark“ , scrie un ziarist francez. Au fost suficienţi opt ani ca administraţia acestui oraş american, girată de Addonizio, să se prăbuşească în corupţie şi teroare. Opt ani în care primăria din Newark s-a aflat la discreţia Mafiei. Un juriu federal a confirmat recent cele 64 de capete de acuzare ridicate împotriva fostului primar şi a unora din complicii săi. Urmează acum să se afle la cîţi ani va fi condamnat. (Continuare în pag. a IV-a)