Informatia Bucureştiului, mai 1971 (Anul 18, nr. 5500-5524)

1971-05-05 / nr. 5502

1­1 Dacă aţi fi echipei selecţionerul naţionale... Cu ocazie desfăşurării meciului de fotbal dintre echipele reprezen­tative ale CEHOSLOVACIEI şi ROMÂNIEI (la 16 mai, la Bratislava), întil­­nire contînd pentru preliminariile campionatului european, ziarul „INFOR­MAŢIA BUCUREŞTIULUI* iniţiază un sondaj In rîndurile cititorilor săi. Dorinta noastră este de a da posibilitatea unui număr cit mai mare de iubitori ai sportului să-şi exprime preferinţele cu privire la jucătorii care ar merita su îmbrac® tricoul primului nostru „11". Deci, dacă a­i fi selecţionerul echipei naţionale, cu ce nume a|i com­pleta schema de mai jos ? • *T*'r*'8 • Profesiunea e ••••■*•• * Vîrsta • » • • Vă rugăm ca acest buletin, completat fi decupat, să fie trimis prin poştă sau depus personal, pe adresa redacţiei noastre („Informaţia Bucu­­reştiuluî*, str. Brezoianu 231—25, cu mențiunea „SPORT") pînâ la data­­de 9 mai inclusiv. I i ■ P I 5 8 Numele și prenumele 11 * * • Carnet Handbalistic • Mîine, etapa intermediara în a­rvîniile A si B • Echipele nationale în «Trofeul Iugoslaviei" SL «Pilde" antrenorului.» • Cosma n-are nici o vină? In cadrul diviziilor A (mascu­lină) si B (feminină), este progra­mată, mîine de la ora 15,30, pe Sta­dionul tineretului o etapă interme­diară. In Capitală vor avea loc­­jocurile: Rapid — Voinţa Rădăuţi (f), Progresul — Voinţa (f) şi Vo­inţa — Steaua (m). ★ Primele teste importante din se­zonul de vară al naţionalelor noa­stre, de handbal vor avea loc cu prilejul „Trofeului Iugoslaviei“, pro­gramat între 29 iunie şi 4 iulie. La competiţia masculină (ce se va desfăşura în oraşele Rijeka Şi Ban­ja Luka) vor fi prezente formaţiile României, Cehoslovaciei, Spaniei, Olandei, Ungariei, U.R.S.S., Iugosla­viei A şi Iugoslaviei B, iar la cea feminină (locuri de disputare, ora­şele Mostar şi Tuzla) vor lua parte echipele României, Poloniei Ceho­slovaciei, U.R.S.S., R.D. Germane, Ungariei, Iugoslaviei A .* Iugosla­viei B. ★ La un moment dat, în cursul me­ciului „U* Bucureşti —­ „U“ Cluj, de duminica trecută, arbitrul a eli­minat, pentru 2 minute, pe unul dintre oaspeţi. În pauză arbitrul ne-a explicat că jucătorul Petri «­­cel eliminat — se dovedise cel mai nervos, apostrofîndu-şi atît coechi­pierii, dar — mai ales — adversarii Nu ne-am mirat, pentru că mai nervos decît toţi clujenii la un loc era însuşi antrenorul lor, R. Sofi­­riu, a cărui stare de agitaţie —­­e­­preciem noi — s-a transmis, în mod firesc, şi elevilor săi. „U” Bucureşti — „U” Cluj ÎL 14 Un nesperat rezultat pentru oaspeţi, după calculele hîrtiei, însă norocos pentru bucureşteni după modul în care s-au desfăşurat „ostilităţile“. Culmea este că bucureşteni­ puteau, totuşi, ciştiga, însă, în cursul parti­dei, unul dintre ei, Cosma, n-a fructificat două lovituri de Is­t­m pentru că, de fiecare dată, ne­atent, a mişcat piciorul de sprijin călcînd linia care marchează locul de unde se execută loviturile de pedeapsă. Greşeală tehnică, sancțio­nată de regulament cu anularea go­lurilor. Să-i dorim lui Cosma ca, în viitor, să se grăbească mai în­cet.... p p.­ — .fiAŢIONALElE" DE BOX ASTĂZI Şl MÎINE SEMIFINALELE! Antoniu şi Năstac—eroii reuniunilor de ieri Cu cele două reuniuni de ieri s-au încheiat „preliminariile" campionate­lor naţionale. Ciştigătorii, împreună cu cei din ajun. Îşi vor disputa astă seară şi mîine seară semifinalele. Reuniunile de ieri pe Ungă faptul că au avut un plus de dinamism au fost presărate şi cu unele surprize. Una dintre ele se referă la faptul că Aurel Iliescu, campionul semiuşorilor, a fost eliminat de fostul deţinător al centurii (in anii 1908—1969), Vasile Antoniu. Prin acest succes Antoniu REZULTATELE S GALA A­Rt.A­­ Cosma b. p. pe Ganea ; Boboc b. K. O. pe Lumezeanu ; Bălani b. p. pe Bubara ; Mihai Aurel b­ K. O. pe Seydati ; Dumitrescu b. p. pe Manea; Ciocoi b. p. pe Anderco ; Ivanovici b. K. O. pe Pârvu I Moraru b. p. pe Lungu ; Antoniu b. p. pe nnescu s Bumb b. p. pe Simion ; Puşcaş b. p. pe Păuniţă; Ciochină b. p. pe Hoduţ. GALA A IV-A s Filip b. p. pe Ene ; Melinte b. p. pe Ghiţă ; Hodoşan b p. pe Voicu ; Silber­man b. b. p. pe Ispas ; Năstac b. p. pe Tirilă; Cojocaru b. p. pe Deşliu ; Chivâr b. p. pe Pe­­trea; Stumpf b. p. pe Olteanu ; Prohor b. ab. pe Oprea ; Sănă­­tescu b. p. pe Zelinca ; Iancu b. ab. pe Văcaru. (care in ultimii doi ani a arătat o vizibilă scădere valorică), elevul lui C. Dumitrescu, şi-a PUS candidatura la titlul nationaL De subliniat că Antoniu a obţinut victoria de o ma­nieră incontestabilă şi că meciul a fost de o bună valoare tehnică. Un alt meci care a ţinut încordată atenţia a fost cel dintre Năstac (de asemenea în eclipsă de... succese in ultimii doi ani) şi Tîrîţă. Schimburile violente de lovituri împletite cu mo­mente dramatice au smuls publicului ropote de aplauze. După ce în prima repriză Năstase a poposit la podea, in cea următoare a fost rîndul lui Tîrîtă să facă acelaşi lucru. Păstrind iniţiativa şi în ultimul rând, Năstac a fost răsplătit cu o meritată victorie. Acestea au fost — după părerea noastră — cele mai frumoase şi „gus­tate" Intilniri din reuniunile de ieri. Şi alţi favorit! (în afara lui Ilies­cu) aU fost nevoiţi să plece stea­gul. Petre Ganea şi Gh. Ene — fi­­nalişti ai campionatului trecut ? Au­rel Station şi C. Ghiţă — foşti semi­­finalişti şi M. Lumezeanu — un boxer cu o veche activitate competiţională. Dintre aceştia eşecul lui Ene era cel mai puţin previzibil prin faptul că adversarul său era un debutant, Fi­lip. Evitând tot timpul lupta, iar in momentele cînd s-a văzut „încolţit” ripostînd fără adresă şi anemie, Ene nu putea emite pretenţii la victorie. Ceilalţi campioni care au păşit In ring şi-au luat rolurile in serios, unii impunîndu-se chiar şi înainte de limită, aşa cum a fost cazul cu Mihai Aurel, Horst Stumpf şi V. Sil­­berm­an. Deci de data aceasta cam­pionii s-au prezentat la înălţime. In încheiere, cîteva cuvinte despre un Incident, pe jumătate hazliu, pe jumătate penibil, la încheierea me­ciului de deschidere din gala de aseară între Ene şi Filip, crainicul Gabriel Danciu a pronunţat decizia in favoarea lui... Ene, dar direc­torul de ring Petre Epureanu a ri­dicat braţul lui Filip. Apoi Epureanu a încercat să indice ciştigător pe celălalt pugilist, dar s-a răzgindit şi a solicitat reanunţarea verdictului. A urmat o reconsultare a buletinelor şi, in fine, Filip a fost pus în drepturi. S-ar cere mai multă aten­ţie oficialilor în îndeplinirea sarci­nilor lor. D. Porumbacu Lovitura lui Mihai Aurel care a precedat K.O.-ul lui Kerim Seydali Campionatul municipal de volei în car de-a doua e­­tapă din return­ cam­pionatului municipal de volei rezervat echipelor din categoria onoare, s-au înregistrat unele rezultate nescontate. Astfel, la masculin Iprofit a dispus de Grivita Roşie in patru seturi, iar Tehnica Confecţiei a întrecut pe Sănătatea In tre­ se­turi. Iată rezultatele tehnice Înregistrate : Masculin, Tehnica Con­fecţiei — Sănătatea 3—0, I.T.B. — Electro­magnetica 3—2, Loco­motiva — A.S. Acade­mia militară 3—0, Iprofu­­­r- Griviţa Roşie 3—1, UREM — Celor 3—2, Confecţia — Spar­­tac 3—2, Feminin, Far­ina — Ţesătoriile feu- Du­s 3—0, Unirea Bucur — A.S. Acade­mia militară S—2, A.G.I.S.­B. — Voinţa 3—0, Confecţia — C­­âmpia XPRAN 3—0. O acţiune de efort tehnic (Urmare din pag. 1) Unele organizaţii de partid se sprijină în mică măsură pe cadrele tehnice, nu le antrenează suficient în munca de prospectare, de efectu­are a unor studii şi analize, la sus­ţinerea unor manifestări pe linia propagandei şi informării tehnico­­economice în rîndul salariaţilor. Adesea, cauzele care determină iro­sirea metalului sunt privite cu oare­care superficialitate, se manifestă o scăzută combativitate faţă de factorii responsabili, trăsurile tehnico-admi­­nistrative nu sunt întotdeauna com­pletate de o susţinută activitate po­­litico-educativă Aşa cum s-a relevat în discuţii, pierderile cauzate de rebuturi deţin o pondere însemnată în suita cauze­lor care generează irosirea metalu­lui. Cîteva exemple. La F.M.U.A. au fost rebutate, în cursul anului 1970, circa 700 tone piese, la această situa­ţie contribuind în mare măsură li­vrarea de către uzina „23 August" a unor piese cu defecte de turnare, care au fost constatate abia în faza de prelucrare. De asemenea, la uzi­na de utilaj chimic „Griviţa Roşie", în vederea înlocuirii pieselor rebu­tate, s-au consumat anul trecut 200 tone de metal. In multe cazuri, coeficientul d­e utilizare a metalului este încă scă­zut. Deşi uzinele „Timpuri Noi", „Vulcan“ şi altele realizează in ge­neral progrese in acţiunea de gos­podărire a metalului, mai fabrică produse la care coeficientul de uti­lizare a metalului este de numai 63- 670­ 0. Un alt canal, de irosire a metalu­lui îl constituie sistemul derogărilor de la tehnologia de fabricație. Ur­m­are a unui astfel de „joc al dero­gărilor“, la întreprinderea „Metalica" anul trecut s-au consumat suplimen­tar 377 tone de metaL Urmărirea defectuoasă a modului Cum se respectă normele d® consum pe fiecare produs facilitează adesea depăşirea lor, ceea ce provoacă im­plicaţii ce se resimt in preţul de cost, în nivelul beneficiilor şi al rentabilităţii­ Din această cauză, la O.M.G.B. s-au depăşit consumurile specifice în 1970 cu peste 1 000 tone de metal, la uzina „Laromet" cu 238 tone, la Uzina mecanică de material rulant cu 103 tone etc. La o aseme­nea situaţie concură şi stabilirea unor norme de consum fără o te­meinică fundamentare, artificial um­flate, care afectează posibilităţile de antrenare a potentelor de gîndire şi creaţie al® colectivului la găsirea soluţiilor optime pentru diminuarea consumului de metal Desigur în procesul muncii de va­lorificare superioară a metalului, o influenţă mobilizatoare deosebită , exercită aplicarea prevederilor H.C.M. 151/1970, referitoare la stimu­larea celor care obţin rezultate bune in acţiunea de gospodărire a mate­riilor prime şi materialelor. Din pă­cate, în numeroase unități industri­ale prevederile acestei hotărîri sînt uitate, sau sînt aplicate limitat. Mo­tivele invocate, cum ar fi : formula­rea laconică a prevederilor, absenţa unor instrucţiuni de aplicare, difi­cultăţile de urmărire şi evidenţiere p® locuri de muncă, produse şi oa­meni a economiilor realizate — pun de fapt în evidenţă lipsa de preocu­pare a factorilor responsabili pentru găsirea unui cadru tehnico-economic adecvat de aplicare a hotărîrii. Or­ganizaţiile de partid, au datoria să combată această stare de lucruri şi să mobilizeze cadrele de conducere, pe ceilalţi specialişti la stabilirea de urgenţă, în funcţie de specificul fie­cărei unităţi, a cadrului corespunză­tor pentru aplicarea prevederilor le­gale de cointeresare a salariaţilor in acţiunea de economisire a materiilor prime, materialelor, combustibilului, energiei etc. în acest sens, cunoaş­terea experienţei din întreprinderile în care comitetele de direcţie au so­luţionat eficient problema stimulării materiale poate constitui un real sprijin. Imbinînd armonios cointeresarea materială cu munca politico-educa­­tivă, organizaţiile de partid vor tre­bui să desfăşoare o susţinută activi­tate în rîndul salariaţilor pentru a le explica pe larg importanţa şi semnificaţia reducerii continue a consumului de metal pe unitatea de produs. O atenţie deosebită trebuie acordată muncii politice de infor­­mare şi documentare tehnică, desfă­şurată în rîndul lucrătorilor din ser­­viciile de concepţie în vederea îm­bunătăţirii caracteristicilor tehnico­­funcţionale ale produselor şi a re­ducerii greutăţii lor. Un larg teren de investigare ştiin­ţifică în vederea economisirii meta­lului îl oferă turnătoriile din Capi­tală, îndeosebi cele d® fontă, unde procentul de rebuturi se menţine ri­dicat. Organizaţiile de partid din aceste unităţi vor trebui să îndrume conducerile administrative, organele sindicale şi U.T.C., să se ocupe mai îndeaproape de ridicarea competen­ţei profesionale a celor ce lucrează în turnatorii, de cunoaşterea şi ge­neralizarea celor mai înaintate me­tode de muncă. In centrul activităţii tehnico-economice şi politico-edu­a­­tive îndreptate spre buna gospodă­rire şi valorificare a metalului tre­buie să se situeze întotdeauna omul, ridicarea cunoştinţelor sale de spe­cialitate, a nivelului de conştiinţă po­litică şi profesională, potenţarea am­belor laturi intr-un tot unitar , contribuţie tot mrai însemnată o pot aduce colectivele de agitatori care trebuie informate cu regularitate asupra celor mai diverse aspecte re­feritoare la folosirea metalului în procesul de producţie. Metodele po­­litico-educative de intervenţie cu­rentă în practica muncii trebuie să fie mai judicios folosite, diferenţiate şi diversificate în directă corelare cu specificitatea locurilor de muncă, cu gradul de percepere şi asimilare al oamenilor. Organizaţiile de par­tid nu trebuie să treacă pasive pe lingă cazurile de încălcare a disci­plinei tehnologice, de depăşire a consumului de metal, de rebutare a unor produse etc. Supunerea sis­tematică a unor astfel de cazuri în discuţia colectivului, va determina formarea unei opinii favorabile mo­bilizării salariaţilor la înlăturarea cauzelor ca­re le generează. Ţinînd seama de prevederile cu­prinse în planurile de măsuri intoc­­mite cu prilejul dezbaterii sarcinilor de plan pe anul în curs, organizaţiile de partid vor trebui să acţioneze mai energic pentru cunoaşterea lor de către masa salariaţilor, pentru completarea acestor măsuri, să ur­mărească zi de zi realizarea lor, să concentreze în acest sens întregul evantai de mijloace şi forme al® muncii politico-educative de masă Comitetele de sector, organele şi or­ganizaţiile de partid vor trebui să studieze şi să generalizeze atent ex­perienţa înregistrată, în diferite uni­tăţi economice din Capitală, să pro­moveze iniţiativele valoroase, să se ocupe de structurarea pirghiilor teh­­nico-economice şi politico-educative de influenţare într-un sistem înche­gat de acţiuni, într-o asemenea vizi­une, valorificarea superioară a me­talului poate căpăta atributele unui proces continuu, în măsură să con­fere certitudini viitoarelor Înfăptuiri. Folosind mai activ toate mijloacele şi formele muncii politice de masă, organizaţiile de partid, sindicatele şi organizaţiile de tineret au datoria de a se ocupa îndeaproape de ridicarea rolului factorilor educativi în proce­sul de antrenare a salariaţilor la ac­ţiunea de valorificare superioară a metalului. Ele nu trebuie să scape nici un moment din vedere că în aprecierea finalităţii muncii politice criteriul hotărttor il constituie rezul­tatele obţinute In Îndeplinirea planu­lui, nn sporirea continuă a eficienţei producţiei./ Meciul de fotbal Progresul­ Rapid, programat pe stadionul Republicii, simbătă iniţial, de la ora 15,15, va avea loc la ora 16,30. Biletele pentru această întîlnire, care are in deschi­dere un frumos program polisportiv, au fost puse în vînzare la casete o­­bişnuite. • Dumitru Cherescu (comuna Popești-Leor­­deni) a pornit noaptea, in stare de ebrietate, într-o cursă de... agre­ment cu un tractor al I.A.S. Popești-Leordeni. Nechibiuința i-a fost fatală s vehiculul s-a răsturnat intr-o groapă adîncă de aproape 4 metri, D.C decedînd in urma accidentului. • A fost trimisă în judecată, pentru tăi­nuire, Aurelia Vladutu (str. Bute Gheorghe nr. 2 A) care îşi transfor­mase lactînta intr-un veritabil depozit, unde ascundea lucrurile fu­rate de o bandă de hoţi alcătuită din Ma­rian Ivan (str. Cocioc nr. 22), Pavel Istrate­­(str. Roşia Montană, bloc 17, ap. 79) şi Teo­dor Dumitru (str. Podi­şului nr. 54). f1 Dintr-un vagon în­cărcat cu confecţii şi aflat un tranzit prin Bucureşti s-au sustras prin spargere o seamă de obiecte. Se fac cer­cetări pentru a se sta­bili locul şi autorul faptei. • în perioada sep­tembrie 1970 — ianua­rie 1971, Margareta David (str. Reconstruc­ţiei nr. 1) si Florica Co­buri (str. Arsuri nr. 3), gestionare la O.C.L. Alimentara a sectorului 4, au delapidat aproape 10000 lei, insusindu-si bani din vinzare. Au fost trimise In judecată. • La unitatea d­in splaiul Unirii nr. 180 a cooperativei de invalizi .Chimica* *-a produs un accident de muncă. Lucrând la o mașină de tăiat, lui Marin Bucue­­ru i-a fost amputată palma dreaptă. • Aseară, a fost gă­sit suspendat pe izola­torii transformatorului electric din comuna Mo­­goșoaia, cadavrul lui Ion Anghel (11 ani, str. Putut cu Brad nr. 46, Mogoşoaia). Decesul a survenit in urma elec­trocutării. • În timpul unei ma­nevre, pe o linie de garaj a întreprinderii de aprovizionare Bucu­reşti, un vagon a ava­riat automacaraua 31* B-5908 care staţiona pe şine. s&\mm\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\w Azi, începe o nouă ediţie a „Cupei T.M.B.“ . PRIMA DIVIZIONARA A, CARE ASALTEAZĂ TROFEUL — PRO­GRESUL După cum S® ştie, In ultimii ani, a devenit tradiţională competiţia de fot­bal cu handicap organizată de echipa T.M.B. (fostă „Sportul muncitoresc“), din divizia C, la care parti­cipă — alături de gazde — cele patru divizionare A din Capitală. Astăzi, În­cepe o nouă ediţie, tot cu handicap, dar cu o schimbare foarte interesantă a regulamentului. Pînă acum, meciul începea cu scorul de 2—0 pentru for­­maţia organizatoare. Anul acesta, cri­teriul handicapului a devenit mai fot­balistic, jucătorii de la T.M.B. benefi­ciind nu de două goluri, ci de două penaitiuri pe care Ie vor executa înain­te de începerea partidelor. Deci, se poate „pleca“ și cu 2—0, dar și cu 1—0 sau chiar cu 0—0... Prima divizionară A care asaltează trofeul — Progresul, care cu această ocazie îşi verifică potenţialul pentru confruntarea cu Rapidul. Jocul dintre T.M.B. şi Progresul va avea loc azi, pe terenul T.M.B. (şoseaua Giurgiului, sta­ţia Drumul Găzarului), de la ora 17. fotbal : Campionatul categoriei „Onoare" Dinamo Obor fi I.C.S.I.M. continua ...oscilaţiile • Triumf învingătoare cu ajutorul arbitrului o Fine cînd va mai fi isterst jocul brutal? Ne este incă destul de greu să ne for­măm o părere exactă asupra posibili­tăţilor şi şanselor fiecărei formaţii din grupul fruntaş a! campionatului cate­goriei „Onoare* de fotbal. Foarte des s-a intimplat — In ultimele etape — ca unele echipe să producă surprize. La acest „joc al rezultatelor* a participat chiar şi lidera, al cărei avans oscilează de la o etapă la alta intre două şi pa­tru puncte. Spre exemplificare, in etapa intermediară din cursul săptăminii tre­cute (a 23-a) Dinamo Obor nu numai că nu a cedat din avans (fiind oaspete ai Granitului, iar I.C.S.I.M gazdă cu Viscoza), dar a şi majorat diferenţa la patru puncte ! In ultima etapă (a 24-a), Dinamo Obor a jucat pe teren propriu, iar I.C.S.I.M. in deplasare. Paradoxal, dinamoviştii nu au putut trece de Agro­nomia (o umbră a... Agronomiei din toamnă !), terminind nedecis in timp ce I.C.S.I.M. s-a impus mai uşor decît s-ar crede in faţa formaţiei Bere Rahova pe terenul acesteia. La sfirşitul acestei săptămini, va fi rîndul echipei Dinamo Obor să fie oaspete, iar I.C.S.I.M. gazdă. Ce se va intimpla ? Dificil de prevăzut la condiţiile lipsei de constanţă mani­festate, după cum se vede, de cele două fruntaşe­. Cînd o formaţie, la primul an de pro­movare, luptă dera răsputeri pentru a „prinde* o treaptă cit mai Înaltă în cla­sament este un fapt bun și merită toate aprecierile. Dar cind echipa respectivă utilizează mijioace care ies in afara li­mitelor regulamentului, este cu totul altceva. Echipa de care vorbim este UREMOAS care nu admite sub nici un motiv să părăsească terenul învinsă. Nu o dată jucătorii acestei echipe au transformat terenul de fotbal in... ring de box Duminică, la jocul cu Granitul formaţia UREMOAS a practicat ori­ce numai fotbal nu. De pildă, (ca di dăm un singur exemplu­) Oct Anghel de la Granitul a fost, pur şi simplu, făcut K.O. (fractură de maxilar­e) de către Petre Lazăr, împotriva unor asemenea comportări nesportive Comisia munici­pală de specialitate are datoria de a in­terveni cu maximă severitate. Din această etapă două rezultate reţin atenţia. Victoria echipei Acumulatorul (după ce in etapa precedentă Încasase... # goluri) asupra formaţiei C­.I.L. şi suc­cesul echipei Triumf, în dauna revela­ţiei returului. Constructorul. Trebuie menţionat că stoparea Constructorului s-a făcut cu largul concurs al arbitrului Gh. Niculescu, care a avantajat vizibil pe gazde. D. P. REZULTATELE: Automatica — Vis­­eogo 3—1; Acumulatorul — C­.I.L. Pipera 2—1; Gloria — Avuntul 9 Mai 3—3; Granitul _­UREMOAS .7—1­; Bere Rahova — I.C.St.M. 0—1; I.O.R. — TAROM 0—0; Triumf — Constructo­rul 1—0; Dinamo Obor — Agronomia 0—0. CLASAMENTUL 1. DINAMO OBOK 24 14 7 3 41—19=35 2. A.C.S.I.M. 24 12 8 4 25—11=32 8. Automatica 24 11 9 4 32—21—31 4. Granitul 24 11 1 6 26—18=29 5. I.O.R. 24 8 12 4 38—28=23 6. UREMOAS 24 11 5 8 36—23=27 7. TAROM 24 8 11 5 26—15=27 8. .Cqnstnictoru! 24 11 2 11 35—36=24 9. VSseoza 24 8 7 9 25—26=23 10. Gloria 24 9 5 10 31—33—2-1 11. Agronomia 24 6 11 7 19—23=23 12. Bere Rahova 24 8 6 19 33—38=22 13. Trtliml 24 7 8 9 23—28=22 14. C.I.L. Pipera 24 S 6 12 32—38=18 13. Acumulatorul 24 4 4 16 16—47=12 16. Av. 9 Mai 24 2 4 la 21—60= 8 bscrieri anticipate pentru cărţi in curs de apariţie Tov. Ştefan Firn­­­că, şef de serviciu la Centrul de libră­rii Bucureşti, ne in­formează : Cu începere de astăzi se introduce la libră­riile Academiei, M. Sadoveanui, Tehnică, I. L. Carasiale, Libră­ria nr. 50 din bd. Gh. Gheorghiu-Dej un sistem de în­scrieri anticipate pen­tru o serie de lucrări in curs de apariţie la editurile : Academiei, Albatros, Cartea Ro­mânească, ceres, Da­cia, Didactică şi peda­gogică, Eminescu, En­ciclopedică, Junimea, Medicală, Meridi­ane, Minerva, Mili­tară, Muzicală, Sta­dion, Tehnică, Uni­vers. înscrierile se fac fără solicitarea vreunui avans din partea cum­părătorului care trebuia doar să completeze ru­bricile unui chestionar ce ră­mine in cartoteca librăriei. Solicitatorul are obligaţia ca ime­diat ce este informat de către librărie (care are această obligaţie în termen de 24 pină la 48 de ore de la apa­riţie) să se prezinte pentru a ridica lucra­rea la care s-a inscris. Cartea este ţinută la dispoziţia cumpărăto­rului timp de 10 zile — Ce „documentare" au la tndemină cei r* doresc să facă înscrieri la lucrării® in cura da apariţie 1 — La fiecare din cele cinci librării din Capi­tală au fost trimisa liste cu lucrările la care se fac înscrieri anticipate. Actualele liste cuprind pentru început titlurile ce ur­mează să apară in tri­mestrul II. Responsa­bilii librăriilor pun la îndemina solicitetorilor formularul care trebuia completat­­e loc astfel ca livrările cărţilor să se facă in ordinea în­scrierilor. Sperăm ca această metodă de lu­cru să ducă la o îm­bunătăţire substanţială a muncii de difuzare a Cărţii. • Azi dimineaţă, la Clubul sindicate­lor din I.T.B. (calea Dudeşti nr. 1­3, vizavi de depou) s-a inaugurat o expo­ziţie de inovaţii ale lucrătorilor din in­treprindere. Expoziţia va rămine des­chisă pînă In ziua de 20 mai a.c., pu­ţind fi vizitată zilnic» Intre orele 8—18. Fauna d­n in pavilionul „N“. (Urmare din pag. 1) plas la 9 mai, trofee de cerbi carpa­tini, cunoscute şi apreciate toată Europa, precum şi o valoroasă colec­ţie de trofee de căpriori şi mistreţi. Una dintre cele mai atractive părţi din expoziţie o constituie insa blănurile de urs fi­nis, precum »I colecţia de coarne de capr­e negre» D a menţionat că la toate expoziţiile de vinătoare or­ganizate tre ultimul 50 de ani, ţara noas­tră s-a situat pe primul loc, cu cele mai viguroase capre negre şi cu cele mai frumoase şi mai mari blănuri de urs şi rîs, animale care constituie o podoabă a Carpaţilor româneşti. Ţara noastră deţine şi in prezent recordul mondial la aceste specii, piesele record puţind fî văzute in cadrul expoziţiei. Expoziţia scoate, de asemenea, in e­­videnţă faptul că, in patria noastră, printr-o raţională gospodărire vinăto­­rească, s-a reuşit a se păstra şi dez­volta unele specii de animale dispă­rute de mult în unele ţâri din vestul Europei. Interesante fotomontaje cu imagini de vinătoare şi pescuit sportiv, precum şi cîteva animale naturalizate completează în mod atractiv exponatele. Expoziţia constituie o bună ocazie de îmbogăţire a cunoştinţelor vizitatorilor, îndeosebi ale elevilor, despre natură, despre bo­gata noastră faună cinegetică, de înţe­legere a necesităţii ocrotirii şi păstrării acesteia. . % I de VIZITAŢI ÎNTRE 5-8 MAI 1971 Expoziţia specializată ambalaje şi maşini de ambalaj cu participare multinaţională organizata la Bucureşti ele către Agenţia română a de pu­blicitate internaţională PUBLICOM în pavilionul B din cadrul Complexului expoziţional Bucureşti, Piaţa Scînteii 1. Ore de vizitare: zilnic între 10—16 Pot fi vizionate mostre de ambalaje şi maşini pentru am­balat prezentate de firmele­­ Pentru invitaţii şi informaţii suplimentare, adresati-ve­ Agenţiei române de publicitate internaţională PUBLICOM bd. N. Bălcescu 22 — telefon 14.75.35. PUBLICOM­­~JG10­30E2M. — ADRIA — BOLLATI & MOSCA SpA — BRUDER TEICH — CENTROTECNICA — Ing. DOLCI — MECCANICHE MODERNE — WERNER KAMM ANN Iugoslavia italia Austria Italia [falia italia R.F.G. ÎNTREPRINDEREA poligrafică Informația, str. Brezoianu­ 23—25, tel. 13.36.20, angajează CONSI­­LIER juridic. * ÎNTREPRINDEREA de aprovizio­nare tehnico-materială pentru a­­gricultura nr. 23, București, an­gajează ECONOMIST principal, MERCEOLOGI principali, PLA­NIFICATOR, CALCULATOR prin­cipal, MAGAZINERI principali, PAZNIC, cu îndeplinirea condiţi­ilor de studii şi stagiu. Informa­ţii in str. înclinată nr. 24, sectorul 6, sau la tel, 23.33.80. ORGANIZAŢIE de proiectare pentru Judeţul Ilfov, cu sediul la Bucureşti, săgajează! PRO­IECTANT!,­­PROIECTANT! ■ Prin­cipali şi SUBINGINERI la spe­cialităţile arhitectură, rezistenţă şi instalaţii­ electrice-sanitare-ter­­mice, ECONOMIST pentru efici­enţa economică, cunoscător al specificului producţiei din uni­tăţile agricole, şi CONTABIL pentru activitatea financiară. Re­lații la telefon 13.98.73. t . cu 1­4SI Inspectoratul comercial (Urmare din pag.­ni contravenţionale sau, de la caz la caz, întocmesc acte de trimitere a vinovaţi­lor în faţa instanţelor de judecată. C­oordonatele competenţelor fiind deci reliefate, să vedem la ce măsură activitatea curentă a Inspectoratu­lui comercial răspunde tuturor acestor cerinţe. Multilateralele Investigaţii, con­sultarea unor specialişti din domeniul circulaţiei mărfurilor ne-au condus spre o concluzie unică . Inspectoratul comer­cial de stat al municipiului este încă destul de departe de ceea ce ar trebui să fie acest organ de control care îşi exercită atribuţiile în cel mai mare oraş al ţării. Concluzia, cu nimic exagerată, dă naştere unei alte întrebări : de ce nu este Inspectoratul comercial ceea ce ar trebui să fie ? Pentru a da răspuns, să încercăm o analiză mai amănunţită a modului de organizare şi funcţionare curentă a acestei instituţii. în prezent, Inspectoratul comercial dispune de un corp de 13 Inspectori cărora l se alătură Inspectorul şef şi inspectorul şef adjunct, în total, deci, 15 persoane. Cum îşi desfăşoară aceştia activitatea ! Doi inspectori urmăresc toate problemele privind calitatea mărfu­rilor. Alţi trei inspectori se ocupă de soluţionarea sesizărilor şi reclamaţiilor cumpărătorilor primite telefonic sau în scris. In sfîrşit, ceilalţi opt sunt repar­tizaţi pe sectoare teritoriale.­­Nu ne-am propus să analizăm dacă repartizarea amintită este sau nu adecvată şi în con­secinţă nici nu vom insista asupra ei). Fiecare dintre cele opt sectoare a cu­noscut an de an o dezvoltare ascendentă aşa incit ele pot fi comparate acum cu oricare oraş din ţară. Au crescut şi re­ţeaua comercială precum şi volumul mărfurilor vindute populaţiei. In medie, in fiecare sector există aproximativ stt unităţi comerciale cu cele mai diferite şi complexe profiluri cărora li se adaugă ■Şi un număr de magazine ale coopera­ţiei de consum aflate în comunele sub­urbane. Pot c­ele cuprinse în între­gime de un singur inspector comercial ? 3i da şi nu. DA în condiţiile în care con­trolul Înseamnă o vizită de cîteva minu­te intr-un magazin şi NU atunci cînd inspectorul este obligat să cerceteze dife­rite aspecte ale activităţii, să indice mă­suri şi să Încheie — acolo unde e cazul -- acte contravenţionale. Numărul mare de unităţi comerciale repartizate, plus alte sarcini cu caracter sezonier ce in­tervin pe parcurs, se răsfrâng in final asupra calităţii controlului efectuat. La toate acestea se adaugă şi faptul că uneori inspectorii comerciali sunt obli­gaţi să se ocupe de soluţionarea anu­mitor probleme ce cad exclusiv în sar­cinile organizaţiilor şi întreprinderilor comerciale. Chreită experienţă şi pregătire profe­sională ar avea un inspector, el nu poate cunoaşte în egală măsură toate sectoarele comerţului Capitalei. Farma­ciile şi staţiile PECO ridică, de exem­plu, cu totul alte probleme decît pie­­ţele şi unităţile alimentare Aşa se face ca In general cea mai mare parte a controalelor se efectuează în unităţile de alimentaţie publică, ţegasme-»niete, alimentare, mai rar prin cele din secto­rul nealimentar şi numai accidental prin celelalte. Există, de exemplu, nenumă­rate unităţi comerciale care nu au p­u­­tut fi controlate nici măcar o sum­­ă dată în ultimii­ 3 ani şi cum aminteam mai sus, trei in­spectori comerciali se ocupă de so­luţionarea reclamaţiilor şi sesizărilor cumpărătorilor, primite de inspectorat. In­sul anului trecut aceştia au rezolvat de reclamaţii. Cu cîteva zile In urmă am încercat un test privind ope­­rativitatea cu care se Intervine is se­­sizările cetăţenilor. La orele 18 am for­mat 15.39.55 şi am solicitat deplasarea urgentă a unui inspector in cartierul Titan. Am indicat cu precizie locul unde se află magazinul, precum şi carul tre­sine deosebit de grav. Aşteptarea a fost însă zadarnică. Inspectorul nu s-a de­plasat imediat să cerceteze reclamaţia, ci a lăsat-o pentru a doua zi. Cazul re­latat nu este singurul care ilustrează operativitatea In pas de melc a Inspec­toratului comercial. Explicaţia ara gă­sit-o mai repede decît ne aşteptam. Inspectoratul comercial, care îşi desfă­şoară activitatea pe intreg teritoriu! mu­nicipiului, plus comunele suburbane ,­ nu are la dispoziţie nici un mijloc pro­priu da transport. Aşa se face că pen­tru deplasări „operative“, inspectorii a­­pelează uneori la cite 2—3 mijloace de transport In comun, fapt pentru care verificarea unei reclamaţii necesită o zi de muncă. I­nsuficient de aprofundate sunt şi problemele calităţii mărfurilor afa­­te in reţeaua comercială. Comple­xitatea şi varietatea aspectelor nu per­mit celor doi Inspectori să fie întotdeau­na „pe fază*. In cadrul controlului ce se efectuează In reţeaua comercială, se impune uneori recoltarea de probe şi trimiterea lor la analize. Dacă pentru produsele alimen­tare se poate apela la laboratorul In­­spectoratului sanitar de stat, pentru alte grupe de mărfuri nu există nici un la­borator care să efectueze, la cerere, a­­nalizele necesare în vederea determină­rii calităţii mărfurilor. Şi în această pri­vinţă se impun unele măsuri organiza­torice. U­n ultim aspect asupra căruia ara mai vrea să ne oprim. Constatări­le mai grave ale inspectorilor co­merciali - vînzare cu lipsă la gramaj, suprapreţ, diluare de băuturi ş.s. — fac obiectul unor dosare penale ce se înain­tează organelor de procuratură ale sec­toarelor. Nu de puţine ori se Intimplă insă ca acestea să fie clasate cu destul de multă uşurinţă Ne vom referi con­cret la două exemple la 15 octombrie 1970, organele Inspectoratului comercial constată că la un magazin se vinde peşte care şi-a pierdut prospeţimea. Vin­­zatorul recunoaşte, în declaraţia scrisă: ,,tr'adevăr peştele nu corespunde calitativ. Buletinul de analiză eliberat de Inspectoratul sanitar confirmă cele depistate organoleptic. La 17 ianuarie 1971, Procuratura sectorului 7 trimite Inspectoratului comercial un răspuns care contrazice buletinul de analiză şi declaraţia vinzătondul ... Un alt caz. In Piaţa Unirii este depistat un vînzător care avea sub nasul cîntarului cîteva greutăţi, In declaraţia scrisă el recu­noaşte că înşela cumpărătorii. Dosarul ajunge la Procuratura sectorului * care H clasează. .Sesizată» Procuratura wiuni» cipiului a redeschis dosarul în cauză. D­in cele relatate în ancheta noastră rezultă clar cît de departe se gS- h» inspectoratul comercial faţă de sarcinile şi atribuţiile sale. Cum ar trebui _ să fie 7 Vom sintetiza din nou părerile specialiştilor consultaţi . „Un organ de control bine Înzestrat’şi utilat, cu un corp de inspectori specialişti pe diversele sectoare comerciale, care să lucreze în permanenţă cu cea mai mare operativitate şi care să aibă un obiectiv numai problemele majore ale circula­ţiei mărfurilor. Activitatea se cere eşa­lonată proporţional pe toate sectoarele, aşa incit să poată fi vizitată periodic întreaga reţea de magazine*. Este o concluzie la care subscriem fără rezerve şi pe care o supunem atenţia Ministerului comerţului Interior, Comi­tetului executiv la C.P.M.B.

Next