Informatia Bucureştiului, iunie 1971 (Anul 18, nr. 5525-5550)

1971-06-25 / nr. 5546

De cîteva zile, vacanţa mare a demarat cu întregul său cortegiu de surprize, de distracţii, de întreceri sportive. Care situ premierele vacanţei 1971 ? Ce oferă organizatorii în timpul liber miilor de copii şi tineri bucureşteni ? Unde se pot distra şi recrea elevii ? Iată cîteva întrebări la care ne-am propus să răspundem în articolul de faţă. Centre cultural-sportive Anul acesta, „Comandamentul vacanţei“ a iniţiat, la sugestia beneficiarilor, o seamă de acţiuni recreative cu caracter permanent, care se desfăşoară la centrele cultural-sportive ce şi-au deschis duminică porţile. După preferinţe şi interese, programul complex al acestor centre oferă elevilor posibilităţi multiple şi variate de odihnă, distracţie, mişcare, club, Modern-club, Casa de cultură a sectorului 1, Clubul isteţilor. Aceste centre oferă elevilor un program diferenţiat, în funcţie de vîrstă, de preocupări şi dorinţe. Se pare însă că la unele centre (Ateneul tineretului, Modern-club, Liceul nr. 33) s-a pierdut din vedere necesitatea desfăşurării activităţii în aer liber, deoarece pe agenda manifestărilor figurează exclusiv seri literare, întîlniri cu poeţi, audiţii muzicale, filme documentare, într-un cuvînt activităţi de sală. Este bine, fireşte, că se organizează şi asemenea manifestări. Dar acestea nu trebuie să excludă activităţile în aer liber, întrecerile sportive, de care elevii au atîta nevoie. Nu e încă tîrziu, credem, ca acest program să fie îmbinat armonios, în raport cu cerinţele şi cu dorinţele elevilor, cu activităţi recreative în aer liber. Complexă se anunţă a fi activitatea de vară de la Palatul pionierilor. Aici, sub simbolica inscripţie „Ţara surîsului“, pot fi practicate cele mai diverse jocuri distractiveducative, întreceri sportive, cercuri etc. Profesori de specialitate îndrumă primii paşi în tainele înotului, supraveghează interesante raliuri automobilistice, iniţiază curse de cartinguri, concursuri de aero şi nave modele. In zilele vacanţei, pe teritoriul „Ţării surîsului“ vor evolua cele mai bune formaţii, artistice şcolăreşti, se vor întrece cei mai buni recitatori, solişti instrumentişti şi de muzică uşoară sau populară. Aici se tem vor fi antrenaţi în excursii cu durata de una, 3—5 sau 6—10 zile (în circuit). Astfel, elevii bucureşteni vor avea prilejul, în cursul vacanţei să cunoască oraşele Iaşi, Suceava, Rădăuţi, Putna, Bacău, Piatra Neamţ, Bicaz, Galaţi, Tulcea, Sulina, Constanţa, Mamaia, Eforie, Mangalia etc. De asemenea, vor fi vizitate cele mai de seamă obiective industriale apărute în ultimul timp pe harta ţării, monumente istorice şi case comemorative, muzee, expoziţii. Elevii din licee şi şcoli profesionale vor întreprinde, prin intermediul B.T.T., excursii tematice . „Pe urmele lui Tudor Vladimirescu“, „Mănăstirile din nordul Moldovei“, „Frumuseţile Deltei Dunării“, „Specificul Ţării Oaşului“, va conferi acţiunilor specific de carnaval. Organizatorii s-au gîndit atît la ambianţa şi cadrul desfăşurării, cit şi la programul artistic, la momentele vesele, la parada costumelor In ziua de 15 iulie, carnavalul vacanţei îşi va semna prezenţa la Mogoşoaia, în 29 iulie — la Palatul pionierilor, în 20 august — în parcul Herăstrău şi la Palatul pionierilor. Din programul carnavalurilor vacanţei nu vor lipsi concursurile de orientare turistică „Roza vînturilor“ şi „Ştafeta iscusinţei“, întrecerile sportive, parada vedetelor, dansul, muzica şi voia bună. Asemenea serbări se vor organiza şi în taberele pioniereşti de la Bran, Timişul de Sus, Dîmbul Morii, Borşa, Suzana, Cozia, Voineasa, Sălişte, Nucşoara, Nucet, Răstoliţa, Năvodari sau în taberele centrale de la Homorod, Băneasa, Zizin, Păuşa, Cîmpeni, Costineşti. Acţiunea „Delfin ’71“... ...Nu mai constituie un secret pentru elevii bucureşteni. Ea presupune o largă activitate de învăţare şi practicare a înotului, ce se va desfăşura pînă la 5 septembrie. Centrele de înot (unde vor fi prezente cadre didactice de specialitate) vor funcţiona în permanenţă la Palatul pionierilor, la ştrandurile „Tineretului“, „Ciurel“, „Constructorul“, „Obor“, „Dinamo“, „16 Februarie“, „Floreasca II“, „Libertăţii“, la bazinul acoperit „23 August“, baza sportivă „Sirena“. Vacanţa de vară abia a început. Calendarul manifestărilor distractivrecreative se anunţă a fi bogat, original, interesant. Rămîne să vedem cum îşi vor onora organizatorii, în continuare, promisiunile. Ileana Barbu La cercul de artă decorativă de la Palatul pionierilor. Bucureştiul-sub pavoazul vacanţei mari In general, programul de vară a fost axat pe activităţi în aer liber, pe terenurile sportive, la ştrandurile şi în pădurile din jurul oraşului. Astfel, ,pînă la 1 septembrie vor funcţionacentre cultural-sportive la : Palatul pionierilor, bazele sportive „Herăstrău“ şi „Sirena“, Ateneul tineretului, Şcoala generală nr. 61, Clubul T 4, stadionul „Olimpia“, Tehnic club, Ştrandul tineretului, Clubul sportiv „Progresul", Liceul nr. 33. Ecranvor desfăşura şezători literare, serbări în jurul focului de tabără, concursuri gen „Cine ştie răspunde“ pe diferite teme. In plus, iubitorii sporturilor vor beneficia din plin de terenurile de handbal, volei, fotbal , pentru antrenament şi întîlniri amicale, iar bazinul de înot va fi pus la dispoziţia elevilor pe toată perioada vacanţei. .Tinere, cunoaşte-ţi ţara!“ Răspunzînd acestei chemări, lansată de Consiliul municipal al pionierilor, peste 60 000 de elevi bucureşt Pe lingă aceste excursii şi drumeţii,în zilele vacanţei mari, vor pleca în tabere montane şi marine peste 11 700 de elevi, iar în taberele locale Pustnicul, Mogoşoaia, Buda-Argeş, Snnagov vor fi găzduiţi circa 4 000 de elevi din alte judeţe. Carnavalul vacanţei va fi prezent în diferite ipostaze. Fie că e vorba de serbări cîmpeneşti, de focuri de tabără sau reuniuni distractive, programul complex şi variat • Centre cultural-sportive 9 Pe teritoriul „Ţării surîsului" 9 60 000 elevi pe cărările vacanţei 9 Invitaţie la carnaval 9 Acţiunea „Delfin 71" In zilele de vacanţă Grădina zoologică cunoaşte o mare afluenţă de vizitatori. Drumul spre succesul artistic Coregraful Ioan Gubernicu îndrumă, de peste două decenii, diferite colective de dansatori. Desigur, nu e de neglijat contribuţia sa la succesul unor formaţii, ca ansamblul folcloric „Doina ’Bucureştiului“, sau echipele de dans modern ale cooperativei „Igiena“ şi ale Casei de cultură „Petőfi Sándor“, prezente în palmaresul celui de-al zecelea concurs republican al artiştilor amatori. — Aveţi o bogată experienţă în îndrumarea amatorilor. Vă preocupă în egală măsură valorificarea scenică a dansului folcloric şi a celui modern. Care credeţi că ar trebui să constituie specificul activităţii formaţiilor de dansuri populare din Bucureşti ? — Consider că cele mai bune formaţii folclorice realizează specificul bucureştean care, după părerea mea, constă în montarea celor mai reprezentative jocuri din toate regiunile ţării. De rezolvat ar fi, cred, altă pro- Tribuna instructorului blemă legată de profilul artistic al dansatorilor amatori bucureşteni. Mă refer la modul în care se face stilizarea folclorului, pentru a nu denatura esenţa fenomenului. Şi în acest sens, un rol important îl are instructorul. Nu subscriu părerii că eleganţa paşilor şi a gestului, sincronizarea figurilor, prelucrarea motivelor decorative de pe costume, ar duce la contrafacerea modelului originar. Astfel de stilizări nu fac decât să „îmbrace“ dansul popular într-o haină scenică atrăgătoare. Bineînţeles, nu pot fi de acord cu exagerările... — în privinţa dansului modern, spre interpretarea căruia sunt atraşi foarte mulţi tineri, care credeţi că ar fi modalităţile — artistice şi organizatorice — de stimulare a practicării lui ? — Pe lingă atractivitate, dansul modern presupune dezvoltarea imaginaţiei (cite variante coregrafice nu poate sugera o partitură muzicală !), cultivarea gustului spre armonie şi eleganţă, ca să nu mai vorbim de „antrenamentul“ fizic complex, depăşind limitele gimnasticii artistice. Iată, deci, argumente pentru înfiinţarea cut mai multor colective de dans modern în întreprinderi, instituţii, case de cultură, cluburi ale tineretului. Numai că, mai ales în case de cultură, ar trebui depăşite anume „bariere“, ce stăvilesc entuziasmul tinerilor dansatori. E vorba de crearea condiţiilor optime de repetiţie, de organizarea mai multor spectacole, In măsură să aducă satisfacţii interpreţilor. — Care este, după părerea dumneavoastră, secretul închegării unor colective de amatori omogene ? — In afara asigurării unei ambianţe propice pentru desfăşurarea repetiţiilor şi pentru cît mai dese întîlniri cu publicul, cred că principalul catalizator trebuie să-l constituie instructorul. După mine, profesiunea de instructor presupune un sumum de calităţi, începînd cu buna pregătire profesională în domeniul artistic respectiv şi terminînd cu substanţiale cunoştinţe de psihologie şi pedagogie. Să nu uităm că instructorul trebuie să contribuie la educaţia multilaterală a artiştilor amatori. E. C. Prolog la concursul dotat cu Trofeul După cum am mai anunţat, Comitetul municipal pentru cultură şi artă, în colaborare cu Consiliul local al sindicatelor, U.C.M.R. şi Comitetul municipal al U.T.C., organizează, incepind din această vară, competiţia artistică dotată cu trofeul „Arenele romane“. Acesta va fi acordat, în fiecare stagiune laArenele romane estivală, celui mai reuşit spectacol prezentat pe scena al cărui nume îl poartă trofeul, de către formaţiile de amatori din cele opt sectoare ale Capitalei. Marţi seara, pe scena Teatrului de vară din parcul „Herăstrău“ a avut loc tragerea la sorţi a ordinii în care se vor prezenta în competiţie c u formaţiile fiecărui sector. Sorţii au stabilit următoarea ordine : debutul îl va face sectorul 2, în ziua de 11 iulie. Vor urma : sectorul 4 (25 iulie), sectorul 1 (1 august), sectorul 5 (8 august), sectorul 6 (24 august), sectorul 8 (5 septembrie), sectorul 3 (12 septembrie), sectorul 7 (19 septembrie). Concertele tinereţii La începutul acestei săptămîni, am asistat la concertele de închidere a primei stagiuni a tinerilor muzicieni din Bucureşti, denumită sugestiv „De la Ateneul tineretului la Ateneul român“. Şi cum „sfirşitul încoronează opera“, calitatea acestor concerte, ce au avut loc sub cupola Ateneului, a satisfăcut un notabil nivel de exigenţă. Fiecare din cei 21 de interpreţi (elevi la şcoli de muzică, studenţi la conservator, cadre didactice) a constituit o apariţie interesantă, dezvăluind reale aptitudini concertistice, corelate cu o muncă intensă. Abordarea cu succes a unor lucrări dificile, atît din punct de vedere tehnic, cit şi stilistic, denotă maturitatea şcolii noastre muzicale interpretative. Dintre cei mai tineri protagonişti, am remarcat pe Ina Macarie, care a demonstrat o cunoaştere subtilă a partiturii debussyste (suita „Pour le piano“) și pe Iosif Ion Prunner, a cărui sensibilitate artistică a servit pe deplin tragismul ,, Nocturnei op. 32 nr. 1“. O tehnică deosebită, îmbinată cu o frazare naturală, a demonstrat pianistul Tudor Dumitrescu, iar un vibrato bogat, egalitatea sonoră a registrelor sunt calităţi ale interpretării Andei Petrovici. Am regretat că, din cauza acompaniamentului forte al Alicei Capazian, nu am putut savura delicatele „Variaţiuni pe o temă din Flautul fermecat“ de Beethoven, oferite de talentata violonistă Mariana Kaunz. O surpriză plăcută a constituit apariţia corului de cameră al Liceului de muzică nr. 1, dirijat de prof. Nicolae Niculescu. Atît madrigalele de Hassler cit şi „Noaptea de vară“ de D. Cuclin au fost redate cu o transparenţă de filigran. In încheiere, nu putem decît să urăm viitoarei stagiuni a tinerilor muzicieni o i\r ’ -:,ar e și mai efervescentă. I. Staicovici Regizori şi interpreţi Asistînd luni seara, în sala Teatrului Mic, la spectacolul de producţie al clasei de regie-teatru de la Şcoala populară de artă, am remarcat inventivitatea cu care cîţiva elevi, viitori instructori ai formaţiilor de amatori, au adus la rampă piese într-un act, un montaj de versuri şi chiar texte proprii. Th. Crăiniceanu, Dan Armaşu, Eugen Botez. Magdalena Gáspár s-au dovedit însă şi inspiraţi interpreţi, ai propriilor montări, cu precădere Eugen Botez, Magdalena Gáspár, Th. Crăiniceanu vădind aptitudini actoriceşti. Deci, un exerciţiu complex, menit să consolideze pregătirea multilaterală a celor ce vor îndruma echipe de teatru. In acest sens, artistul emerit Paul Stratilat, conducătorul clasei, ne-a declarat : „In activitatea mea pedagogică mă străduiesc să adaptez studiul la specificul Şcolii populare de artă. De aceea stimulez atît înclinaţiile regizorale, cit şi cele actoriceşti ale elevilor. Căci, urmînd să pună in scenă spectacole cu artişti amatori, ei trebuie să se familiarizeze deopotrivă cu alfabetul ambelor profesiuni. In felul acesta, contribuţia lor la îndrumarea amatorilor va fi, desigur, mai eficientă. p. p. „Nostimade de sezon" . Este titlul spectacolului muzicaldistractiv pe care Casa de cultură a sectorului 8 îl organizează în cadrul stagiunii estivale, duminică, 27 iunie, ora 20, la Teatrul de vară din parcul Herăstrău, îşi vor da concursul : formaţia de estradă a Casei de cultură din sectorul 8, ansamblul folcloric „Doina Bucureştiului“, Margareta Pîslaru, Aurelian Andreescu, Marina Voica, Doina Spătaru, Angela Similea, formaţia vocal-instrumentală „Savoy” a Ansamblului U.S.C., Marica Munteanu şi Bimbo Mărculescu, Horia Şerbănescu, Nicu Constantin, Mihai Ciucă, sextetul „Cantabile“, Victor Vlase (prezentator). Continente lirice" Luni, 28 iunie, la ora 20, în sala din str. Nuferilor nr. 62, va avea loc spectacolul de închidere a stagiunii 1970—1971 a Studioului de poezie al Radiodifuziunii române. Sub titlul „Continente lirice — I poezia neagră și latino-americană”, va fi prezentat un program de recitări din cele mai semnificative creaţii lirice ale popoarelor din Africa şi America de Sud. Recită : Violeta Andrei, George Paul Avram, Ioana Casetti, Costel Constantin, Tudor Gheorghe, Aimée Iacobescu, Doru Iacobescu, Marina Maican, Ovidiu Iuliu Moldovan, Lucia Mureşan, Martella Petrescu, Adriana Marina Popovici, Vasile Pupeza, Jeanine Stavarache şi Mihai Vexcescu. Regia muzicală este semnată de Liviu Bellegante, selecţia versurilor a fost făcută de Stelian Tăbăraş, iar regia artistică aparţine lui Constantin Săbăreanu, înalta productivitate a muncii de partidi (Urmare din pag. 1) şi la toţi indicatorii, prin mijloacele proprii muncii politice de masă. Aceasta s-a concretizat, aşa cum se subliniază în referatul prezentat de biroul comitetului de partid de sector, în preocupările organelor şi organizaţiilor de partid pentru organizarea, în cele mai bune condiţiuni, a dezbaterii sarcinilor de plan pe anul în curs şi pe întregul cincinal, pentru elaborarea măsurilor menite să asigure îndeplinirea obiectivelor stabilite, pentru întărirea disciplinei şi răspunderii în muncă a tuturor salariaţilor, pentru creşterea calificării şi măiestriei profesionale a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor. Un aspect important al experienţei muncii de partid din cadrul sectorului 4, relevat în dezbaterile plenarei, este preocuparea ca munca politică de masă să fie axată pe cea mai importantă problemă care frămîntă la un moment dat colectivul, iar amploarea acţiunilor întreprinse să fie direct proporţională cu greutatea pe care o are problema respectivă. „Problema disciplinei constituie în întreprinderea noastră obiectivul central — sublinia astfel, în cuvîntul său, directorul general al Combinatului de sticlă Bucureşti, tovarăşul Dumitru Stoian. Lucrurile sînt explicabile prin faptul că patru cincimi din efectivul întreprinderii îl alcătuiesc noii angajaţi, iar media de vîrstă a salariaţilor nu trecea de 23 de ani. Pe linie administrativă s-au luat, bineînţeles, măsuri energice pentru respectarea fermă a disciplinei în muncă, a disciplinei tehnologice. Aceste măsuri au avut însă efectul scontat şi prin faptul că organizaţia de partid şi, sub conducerea sa organizaţia de tineret şi comitetul sindicatului au desfăşurat o amplă muncă politică, folosindu-se, în primul rînd, metoda formării unei opinii de masă împotriva atitudinilor negative faţă de muncă, punîndu-se în discuţia colectivelor manifestările de indisciplină. O altă metodă, folosită cu bune rezultate, a fost aceea a popularizării celor cu diferite abateri, prin afişare la locurile de muncă sau la intrarea în incinta întreprinderii“. Tocmai în aceasta constă înalta menire a muncii politice de masă : să sădească în conştiinţa fiecăruia nu numai că e bine să respecte disciplina muncii, dar şi de ce trebuie să o respecte, că aceasta este o obligaţie morală faţă de societate. Organizaţiile de partid dintr-o serie de unităţi industriale şi economice ca „Anticoroziv“, „Select“, Fabrica de ace, uzina „7 Noiembrie“, cooperativa „Mobilă şi tapiţerie“ şi altele au pus în centrul preocupărilor lor problema reducerii consumurilor specifice ca fiind de cea mai stringentă actualitate, organizînd pe această temă studii, consfătuiri, schimburi de experienţă. La rîndul său munca politică de masă a susţinut interesul colectivului ajutîndu-l, prin mijloace adecvate, să înţeleagă sensul profund al acestor măsuri, că valoarea adevărată a celei mai mici economii nu este doar cea intrinsecă, ci se repercutează la scara naţională, condiţionînd în ultimă analiză bunăstarea întregului popor şi implicit a fiecărei familii. Gazetele de uzină, gazetele de perete, staţiile de radioamplificare, programele brigăzilor artistice de agitaţie, propaganda vizuală şi celelalte forme ale muncii politice de masă au ţinut permanent trează preocuparea pentru gospodărirea cu grijă a materiilor prime şi materialelor, criticînd aspectele negative şi popularizînd metodele bune şi iniţiativele valoroase. La fel s-a procedat şi pe alte obiective majore ale planului de producţie, cum ar fi calitatea produselor, folosirea integrală a timpului de lucru, îngrijirea utilajelor, ridicarea calificării profesionale, mecanizarea şi autoutilarea, etc. Tema calităţii produselor, de pildă, componentă de bază a planului de producţie, a polarizat numeroase acţiuni ale muncii politice de masă) întreprinse de organizaţii de partid dintr-o serie de întreprinderi ca „Bobinatul“, „Grafica nouă“, „Crinul“, „Stăruinţa“, cooperativa „Sporul“ etc. Discuţii „la marfa de faţă“, „la rampa de control“, „la capătul benzii“ sau „cu cei care dau produse de slabă calitate“, vitrine ale produselor rebutate însoţite de numele autorilor lor, expoziţii în care produse de calitate inferioară sunt comparate cu altele ireproşabil executate, emisiuni speciale la staţiile de radioamplificare, s-au dovedit forme care, folosite cu pricepere, au contribuit la îmbunătăţirea situaţiei, la creşterea calităţii producţiei, îndeplinirea planului de producţie, la toţi indicatorii, se bazează pe participarea conştientă şi entuziastă a maselor. In acest sens „noi punem un accent deosebit în munca politică de masă desfăşurată — arăta tovarăşul Nicolae Iordăchescu de la uzina „Policolor“ — pe o largă popularizare a sarcinilor de plan ale întreprinderii, asigurînd cunoaşterea de către fiecare muncitor, la locul său de muncă sau în sectorul de care răspunde, a ceea ce are de făcut“. Aceasta are drept efect creşterea responsabilităţii fiecăruia faţă de planul general al întreprinderii. vie activitate desfăşoară orga-- nele şi organizaţiile de partid şi, sub conducerea lor, organele şi organizaţiile de tineret şi sindicate din unităţile sectorului . Şi în ce priveşte propaganda tehnică, una din formele eficiente ale muncii politice de masă în sprijinul problemelor economice. In cuvîntul său, tovarăşul Nicolae Florescu, secretar al organizaţiei de bază de la Institutul de cercetări textile, s-a aocat tocmai pe această formă a activităţii, propaganda tehnică şi ştiinţifică . „In antrenarea efectivă a salariaţilor institutului în rezolvarea în condiţii superioare a sarcinilor ce ne revin, obiectivul central al muncii noastre l-a constituit propaganda ştiinţifică şi tehnică, orientîndu-ne în special în două direcţii şi anume: munca de propagandă în scopul îmbunătăţirii activităţii profesionale a cercetătorilor şi munca de propagandă pentru îmbunătăţirea producţiei“. In acest scop au fost organizate opt cursuri de pregătire tehnică, cu program diferenţiat în funcţie de pregătirea profesională a participanţilor, o atenţie deosebită acordîndu-se documentaţiei tehnice şi bibliotecii tehnice din institut. Merită în mod deosebit subliniat felul în care au înţeles multe organe şi organizaţii, de partid din cadrul sectorului să se ocupe de propaganda tehnică, nu substituindu-se organelor administrative în organizarea acestei activităţi, ci influenţînd masele, stimulîndu-le setea de a acumula noi cunoştinţe, formîndu-le gustul pentru astfel de preocupări. In întreprinderile din raza sectorului 4 mai există, desigur, greutăţi şi lipsuri în activitatea productivă , risipă de materiale, pagube produse avutului obştesc, manifestări de indisciplină, produse de calitate inferioară sau rebutate, maşini şi instalaţii insuficient utilizate, neglijenţă în îndeplinirea sarcinilor. Este adevărat că rezolvarea lor, prin însăşi natura funcţiei, este o îndatorire a conducerilor administrative, dar nu-i mai puţin adevărat că această misiune revine, deopotrivă, ca o principală atribuţie şi muncii politice de masă şi celor chemaţi să o susţină. Ea „Select“, de pildă. In primele patru luni ale anului acesta, s-au înregistrat respingeri în valoare de pesta 75 000 lei, mari cantităţi de cupoane, capete şi fîşii. Aceleaşi probleme ale calităţii produselor s-au semnalat la unităţi ca „Producţia 11, „Arta mobilei“, „Eprubeta“. Intr-o seria de întreprinderi, mai ales din ramura industriei uşoare, există încă fenomenul neîndeplinirii normelor de producţie. La „Unirea“, bunăoară, s-a ajuns la un moment dat ca aproximativ 30 la sută dintre muncitori să nu-şi realizeze normele. Deficienţe organizatorice, pe de o parte, insuficientă îndrumare tehnică pe de altă parte, constituiau principalele cauze, diminuînd pînă la urmă interesul oamenilor. In situaţii cum sînt cele descrise mai sus, se impunea de la sine ca organizaţiile de partid să iniţieze acţiuni susţinute. Cu toţi factorii de răspundere, întreprinzînd analiza temeinică a cauzelor, stabilind judicioase măsuri tehnico-organizatorice şi subordonînd îndeplinirii acestora, efectiv întreaga muncă politică de masă. Analizînd asemenea aspecte, în spi- rit critic şi autocritic, numeroşi par- ticipanţi la discuţii au relevat necesitatea ridicării neîncetate a nivelului muncii politice de masă la înălţimea obiectivelor economice de mare răspundere trasate de actualul cincinal. „Angajamentul organizaţiei municipale de partid, în fond al întregii muncitorimi bucureştene — sublinia tovarăşul Constantin Petre — este de a da în acest an o producţie marfă suplimentară în valoare de 900 milioane lei şi să depăşească cu 125 milioane lei valută sarcina de export. Pentru realizarea lui se impune ca, paralel cu preocuparea pentru organizarea superioară, ştiinţifică, a producţiei şi a muncii să perfecţionăm neîncetat munca noastră politică de masă, formele şi metodele ei“. In ziarul de mîine, partea a IlI-a a articolului: ClND OMUL ÎNŢELEGE RESPONSABILITATEA SOCIALĂ A MUNCII SALE In holul Casei de cultură a sectorului 6, din calea Rahovei nr. 151, Gabriel Burcea, absolvent al Şcolii populare de artă, expune circa 40 de lucrări. Sunt prezentate picturi pe sticlă şi lemn, metaloplastii, tapiserii şi măşti din ceramică. Concert coral la Ateneu Continuînd seria de spectacole în sala Ateneului român ale unor prestigioase formaţii de amatori, corul bărbătesc „Gh. Danga“ al Casei de cultură a sectorului 5 prezintă duminică, 27 iunie, ora 20, un concert. Programul va cuprinde piese clasice şi contemporane din muzica românească şi universală, printre care oratoriul „Tudor Vladimirescu“ de Gh. Dumitrescu, „Mioriţa“ de M. Neagu, „în poieniţă“ de Gh. Danga, un cor din opera „Hernani“ de Verdi ş.a. Dirijorul corului: Anatol Goreaev-Soroceanu. Solişti: Alexandru Vîrgolici, Vladimir Gheorghiu, Nicolae Deculescu, Ilie Bulgaru. •„Metafore In alb şi negru“ — expoziţie de fotografii cuprinzind lucrările realizate de membrii „Ecran clubului“, se deschide joi, 1 iulie, ora 18, în holul clubului. • Cu prilejul „Zilei învăţătorului“, la clubul T 4, din str. Turturele nr. 11, are loc miercuri, 30 iunie, ora 11, un spectacol muzical-coregrafic prezentat de formaţiile reunite din sectorul 4. • Continuînd familiarizarea librarilor cu creatori, epoci sau curente literare mai puţin cunoscute, Centrul de librării Bucureşti a invitat , pentru cursul de prezentare a producţiei editoriale, care are loc luni dimineaţa , pe poetul Saşa Pană. El va împărtăşi auditoriului impresii inedite despre viaţa literară interbelică. (Urmare din pag. I) ceperea noului an de învățămînt , punem la îndemîna elevilor acest atlas, întreprinderea „Arta grafică“ a primit la 5 iunie 1971 lucrarea, urmînd să ne comunice data tipăririi ei. Noi arţi cerut ca atlasul să fie pus la dispoziţia difuzării la data de 20 septembrie 1971, dată ce nu a fost Încă acceptată de conducerea întreprinderii“. NOTA REDACŢIEI : Răspunsul primit din partea Editurii didactice şi pedagogice nu este nici de această dată suficient de fermă fraza .»sperăm că o dată cu începerea noului an şcolar“* evidenţiind faptul că editura nu dovedeşte preocuparea necesară pentru apariţia la timp a unei lucrări mult solicitate de către elevi. în decursul a patru luni (iunie-septembrie) se pot crea condiţii pentru tipărirea atlasului, care însumează numai 5 coli de autor. Şi încă un amănunt. Din informaţiile pe care le deţinem „Atlasul geografic şcolar“ va fi tipărit într-un tiraj de 50 000 exemplare — cantitate redusă faţă de numărul mare de cereri existente în întreaga ţară. Baza pentru desfacerea cărţii — avînd experienţa difuzării precedentelor atlase pentru elevi — nu ar trebui să revadă comanda, astfel ca în următorii doi, trei ani să nu mai fie nevoie de retipărirea lucrării ? (Urmare din pag. 1) aparenţă liniştită, cînd santinela de la pichet a zărit o steluţă roşie arcuinduse sub cupola cerului. A stabilit imediat legătura cu comandantul subunităţii, care tocmai atunci se întorsese din controlul posturilor şi patrulelor. In asemenea momente, capacitatea organizatorică şi gindirea tactică a comandantului îşi spun cuvîntul în mod hotărîtor. Trebuie acţionat cu ingeniozitate, pentru a-1 surprinde pe cel ce a îndrăznit să încalce frontiera, astfel incit să nu-i rămînă nici o portiţă de scăpare. Fiecare post, fiecare patrulă fusese alarmată şi cutezătorii străjuitori intraseră în acţiune. Erau clipe de totală angajare, de o intervenţie promptă. Grănicerii cunosc preţul secundelor în asemenea situaţii şi ştiu cum să procedeze, avînd la dispoziţie maşini şi mijloace moderne de deplasare şi comunicare rapidă. Lingă urma aceea descoperită la rădăcina unui salcim, urmă abia perceptibilă, dar cu înţelesuri clare pentru grăniceri, începea un drum sinucis, de căutare şi urmărire a infractorului. Scotocind terenul acoperit de o bogată vegetaţie, fruntaşii Paul Arsenescu şi Adam Ghentier trebuiau să rezolve cu succes o misiune deosebit de complexă. Şi cu toate că inainte de a deveni ostaşi avuseseră profesii diferite — unul fusese mecanic auto la Craiova, iar celălalt tehnician electroenergetic la Timişoara — aici, în pichet, învăţaseră cu sîrguinţă aceeaşi meserie, de o mare nobleţe : meseria armelor, pentru a străjui cu fermitate hotarele patriei socialiste. Ieşiseră din pădurice şi urcau pe o potecă îngustă, rătăcită parcă pe colina aceea singuratică. Acţionau cu deplină siguranţă, ca un singur om. La un moment dat, fruntaşul Arsenescu sesizase ceva. Ii făcu semn fruntaşului Ghentier să acţioneze în dreapta, ocolind colina, iar el comunică prin radio-telefonul, pe care-l avea asupra sa, amănuntul descoperit. Aşteptă o clipă ordinul comandantului şi apoi, cu pieptul lipit de pămîntul jilav, se deplasă tîrîş pînă spre scorbura aceea găunoasă unde, în fîşia argintie a razei de lună, licărea ceva. Cînd ajunse aproape de scorbură și soma, îl văzu pe fruntașul Ghentier făcînd un salt spectaculos, astfel încit „necunoscutul” se pomeni strîns ca-n cleşte ; atunci el îşi întoarse faţa spre grănicer. Avea ochelari şi lentilele care au reflectat în luciul lor o rază de lună, l-au dat de gol. Dar să observi un asemenea licăr, mai mic decît sclipirea unui licurici, îţi trebuie să ai, într-adevăr, priviri de şoim. Fruntaşul Arsenescu raporta prin „radiotelefon : — A fost reținut un necunoscut la reperul... — Supravegheaţi-1! Va sosi îndată un autoturism. ...începea să se lumineze. Cînd comandantul pichetului recepţiona prin radiotelefon toate rapoartele grănicerilor aflaţi în misiune, privi atent schema cu dispunerea raionului de pază şi zimbi satisfăcut. Subordonaţii săi se dovediseră şi la acest exerciţiu tactic la fel de iscusiţi ca şi in serviciul de pază, pe care-l execută cu deplină destoinicie. Şi indiferent dacă hotarul urcă spinări de munte, străbate cîmpii sau se însoţeşte cu ape, pretutindeni, în fiecare foişor şi lingă fiecare bornă, ostaşii grăniceri înconjoară patria cu un brîu de inimi înflăcărate şi cutezătoare. La hotarul patriei Expoziţiile şcolare de sfîrşit de an au Intrat în tradiţia învăţămîntului nostru, cu valoare de bilanţ şi demonstraţie. In ultimul timp s-au organizat expoziţii de artă plastică, de artizanat, de tehnologia instruirii, „Minitehnicus“ — cu mostre originale şi Interesante ale Inventivităţii, talentului şi pasiunilor elevilor. Dar expoziţiile prezentate de Grupul şcolar auto şi Grupul şcolar .Vulcan” — prin complexitatea obiectelor expuse, prin gradul de dificultate şi prin nivelul tehnic al execuţiei — se depăşesc pe altele, ca semnificaţie. Avem de-a face, aici, cu realizări ce se impun şi ca utile materiale da instruire didactică In procesul de formare a unor specialişti stăpîni pe tehnica modernă. E lf Ilevii Grupului şcolar auto de pe str. Voiniceni 29 (şcoala profesională, şcoala tehnică de maiştri, şcoala de specializare postliceală) expun diferite materiale didactice specifice : instalaţia de aprindere SR-211, instalaţia electrică generală a automobilului, instalaţiile de rărire, alimentare şi ungere a motorului SR-211 — toate în stare de funcţionare. Majoritatea lucrărilor sunt prototipuri vizînd autodotarea In laboratoarele şi atelierele şcolare. (De altfel, elevii acestor şcoli au realizat materiale didactice de profil, In valoare de 130 000 lei, excelent executate, în care se îmbină fericit precizia detaliului tehnic cu acurateţea execuţiei). Realizările tehnice ale elevilor Grupului şcolar „Vulcan”, reflectate în expoziţie, excelează prin succesiunea de demonstraţii practice care conving vizitatorul de multiplele posibilităţi de pregătire profesională şi Instruire practică a tinerilor. Prin faţa celor peste 200 de exponate (piese tehnice, macheta cazanului la scara 1/100, strunguri, freze, maşini de rectificat, de ascuţit, lucrări de lăcătuşărie artistică etc.) s-au perindat elevii din ultimele clase ale şcolilor generale nr. 115, 127, 122. Şi unii dintre ei au rămas tentaţi de meseriile şcolii profesionale -„Vulcan“, lăcătuşărie mecanică, turnătorie-formare, tratamente termice, cazangerie, lăcătuşărie pentru Industria aeronautică (secţie nou înfiinţată), lăcătuşărie mecanicăauto, modelărie etc. Fiind concepute într-o prezentare funcţională, In aşa fel Incit fiecare exponat să contribuie la demonstrarea operaţiei ce se execută cu aparatul respectiv, expoziţiile grupurilor şcolare auto şi „Vulcan* oferă căi Şi sugestii pentru dotarea şi autodotarea şcolilor, inscriindu-se, alături de strădaniile de Înnoire şi perfecţionare a invăţămtntului, în contextul preocupărilor permanente pentru legarea mai strânsă a învăţămlntului de nevoile producţiei, de activitatea practică. B. Ileana • Azi, la ora 18, în cadrul salonului literar al Bibliotecii municipale „M. Sadoveanu", din str. Nikos Beloiannis nr. 4 are loc întâlnirea tinerilor cititori cu scriitorul EUGEN FRUNZA. El va fi prezentat de Ion Butnaru. Expoziţiile — cartea de vizită a şcolii Teatrul Giuleşti pe malul mării Pina la sfirşitul acestei luni, un colectiv al Teatrului Giuleşti se afla pe litoral, pentru a prezenta comedia lui Victor Eftimiu, Omul care a văzut moartea, In staţiunile : Constanţa, Techirghiol, Eforie Sud, Neptun, Medgidia, Mamaia, Eforie Nord, Năvodari. • Mihai Titus Carapanc, doctor în ştiinţe medicale, cercător ştiinţific principal la Instittul de fiziologie normală şi patlogică „Daniel Danielopolu“ academiei de ştiinţe medicale, a de numit vicepreşedinte şi delef pentru România al Institutului ternaţional pentru problemele mane ale muncii. — Centru imidiat de promovare a muncii.