Informatia Bucureştiului, august 1971 (Anul 19, nr. 5574-5602)

1971-07-31 / nr. 5577

I PROIFTARI BIXTOATE TAWIB­ UNTTI-VA I­NFORMA­TIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCURESTI AL P.C.R. ȘI Al CONSILIULUI POPULAR Al MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XIX­­ Nr. 5577 6 PAGINI 30 BANT Simbata 31 iulie 1971 I. C. M. Nr. 1. 885 de apartamente vor fi predate înainte de termen in urma măsurilor luate pe şan­tierele întreprinderii de construc­ţii montaj nr. 1 , vizind îmbună­tăţirea graficelor de execuţie, re­distribuirea formaţiilor de muncă, aprovizionarea cu materiale şi uti­laje — pînă la 23 August vor fi predate beneficiarilor (D.G.C.M. și OC.L.P.P.), cu 15 până la 45 de zile înainte de termen, 865 de a­­partamente. CERCETAREA­­IN AVANGARDA PRODUCŢIEI — Centrul dv. este o unitate de cercetare cu vechi tradiţii, ai cărei beneficiari — apreciind nu numai roadele colaborării anterioare, dar şi potenţialul ştiinţific de care dis­puneţi — v-au încredinţat soluţio­narea unor probleme de răspunde­re. Vă aduceţi, în acest sens, con­tribuţia la rezolvarea cîtorva pro­bleme de cercetare prioritare. Cum vă preocupă însă, in prezent, pro­ducţia de miine ? Cu alte cuvinte , se oglindesc, în activitatea dv., pro­blemele dezvoltării în perspectivă a industriei ? — *Aş spune că, în principal, cen­trul nostru, ocupindu-se în chip nemijlocit de rezolvarea unor pro­bleme actuale ale industriei, are în vedere, în acelaşi timp, devan­sarea unor preocupări de moment, în sensul investigării unor domenii ce corespund dezvoltării de pers­pectivă. Relaţiile reciproce pe care le-aţi amintit mai înainte au creat tocmai premisa ca, în actualul cin­cinal, să ne angajăm în cercetări de mai lungă durată, cum ar fi cele referitoare la optimizarea calculelor in construcţia de maşini şi con­strucţii industriale, sinteza- mecanis- I. Adrian Interlocutor : prof. univ. dr. ing. RADU BOGDAN, directorul Centrului de mecanică a solidelor . Uzina „Vulcan". Giganţii din secţia cazangerie Proba de foc a uzinei se pregăteşte in facultate Tinerii despre care va­ni vorba mai jos lucrează la uzina „23 August". Au primit „botezul producţiei" acum doi ani, cind au terminat facultatea. AN­DREI SEVCENCO şi ION MUŞAT sunt absolvenţi ai Facultăţii de mecanică, IOANA DOBROTESCU şi ŞTEFANIA CA­­TANA.. . absolvente ale Facultăţii de chimie. Doi ani, desigur, nu sunt o cifră impunătoare. Şi, totuşi, acest in­terval de timp a fost de ajuns ca des­pre ei să se vorbească frumos la toate nivelurile in uzină. Proaspăt încadraţi în atmosfera industrială propriu-zisă, ei au izbutit să se ilustreze ca oameni pe care se poate conta in secţiile unde au fost repartizaţi. Şi e un lucru de toată stima să poţi impune un nume, o competenţă, într-un timp practic scurt. „Şi, totuşi, îmi spune ANDREI SEV­CENCO, inginer la turnătoria de fontă, integrarea unora dintre noi în pro­ducţie, în miezul ei de foc, s-a făcut relativ greu. De ce ? Iată, eu am ca sarcină coordonarea activităţii de în­treţinere şi reparare a utilajelor de tur­nătorie. Nu e cazul să reamintesc im­portanţa lor la bunul mers al procesu­lui tehnologic de aici. Ţi se cere să cunoşti foarte bine aceste utilaje ca să Vladimir Udrescu (Continuare în pag. a Vl-a) Ziua Marinei Republicii Socialiste România Cu nava-şcoală „Mircea“ la drum Mîine — tradiţionala sărbătoare populară — Ziua Marinei Republi­cii Socialiste România — prilej de cinstire a virtuţilor marinăreşti, a dăruirii cu care marinarii de azi îşi fac datoria faţă de patrie. Publicăm — cu această ocazie — un reportaj din viaţa marinarilor de pe nava-şcoală „Mircea“, pe care autorul i-a însoţit intr-o călă­torie in Marea Mediterană şi Ocea­­nul Atlantic. S­entiment« vorbind, fie »1­­» parte din echipaj. Chiar dacă n-am „rol de manelă“ 1» lansa­rea bărcii sau la întinderea velei. Dar m-am legat de băieţi **J*J*141 v®1" ■id in devenire, cu obrajii rumeniţi de ■oare fi priviri scrutătoare sub viziera şepcii de elev al şcolii de ofiţeri. ...Călătoria a început cu o furtună, an­­ticipind poate peripeţiile fireşti ale ca­rierei de marinar. O furtună izbucnita pe neaşteptate, ca mai toate furtunile pe mare cu două zile Înaintea plecării. „Coada unui delon«, mi-a explicat cine­va. O coadă zdravănă, in tot cazul. Un vint de treizeci de metri pe secundă bl­­duia furios catargele și partmele, fluie­­rind in arboradă pe zeci de tonuri, ca o ciudată orchestră dezacordată, incli­­nind nava şi făcind-o să tragă cu dis­perare de partalele care-o fixau. Încă, de chei. Locotenentul care era de cart­e seara aceea, un ofiţer tinăr, un al doilea an de carieră, s-a aflat in faţa unui e­­xamen neprevăzut. A luat măsurile ne­cesare pentru vreme rea, a Împărţit dim comenzile cuvenite, a supravegheat în­chiderea hublourilor, a verificat legatu­rile obiectelor de pe punte... Dar fur­tuna a încetat la fel de brusc cum in­ Capitan ION ARAMA (Continuare în pag. a V-a) 1——1773H Eroi ION GRECEA D­icţiomnul limbii române dă o definiţie foarte generală noţiunii de eroism: ^ capacita­tea cuiva de a săvirşi fapte mari. Explicaţie corectă, dar nu laconismul ei destul­­ de săracă în ceea ce priveşte sensul major al noţiunii ca atare. Pentru că, din sfera a­­mintitelor „fapte man“ se în­scriu acţiuni de­ un profund dramatism, acte care cer une­ori sacrificiul suprem, care sunt săvîrşite deliberat in nu­mele unei cauze măreţe şi nobile. Cu ani în urmă la o son­dare a opiniei diferitelor cate­gorii de cetăţeni, s-a consta­tat că foarte mulţi refereau noţiunea de eroism numai la fapte deosebite prin drama­tismul lor, săvirşite in împre­jurări cu totul ieşite din ea­(Continuare în pag. a V-a) (Continuare in pag. a V-a) Pe urmele materialelor publicate Recepţionind semnalele critice ale ziarului, conducerile unor in­stituţii vizate au analizat fenome­nele negative aduse public la cu­noştinţă, au luat măsuri de înlătu­rare a deficienţelor, sancţionind, acolo unde a fost cazul, pe cei vi­novaţi. Am ales dintre răspunsu­rile primite cineva: închiderea uşii iresponsabilităţii Referindu-se la articolul „Sesam deschide-te ?... Nu este nevoie. Uşa (iresponsabilităţii) era deschisă", pu­blicat in nr. 5537, adjunctul minis­trului finanţelor, tov. Emil Hatos, ne informează că modul cum se asi­gură securitatea instituţiei şi apăra-A. Roman (Continuare in pag. a V-a) CAR LA!••• ŞI SANIE NUFĂRUL Intr-o recentă discuţie cu directo­rul întreprinderii de industrie locală „Nufărul“, tov. ing. Pavel Dumitru, am fost informaţi că nu pot fi folo­site integral (în tot timpul anului) capacităţile utilajelor de spălat şi cu­răţat îmbrăcăminte. Ni s-a vorbit despre o aşa-zisă „curbă aplatizată“ a intrărilor, datorată clientelei care apelează în număr prea mare la ser­viciile „Nufărului“, numai în anum­i­­te perioade ale anului. Acesta ar fi unul din motivele care determină, mai ales primăvara şi toamna, aglo­meraţie la centrele de primire a obiectelor, nerespectarea termenelor înscrise pe bonurile de comandă, execuţie calitativ necorespunzătoare. — Nu ştim cum si mai procedăm — ne spunea directorul — ca să-i convingem pe clienţi să readucă în actualitate vechea zicală : vara sanie şi iarna car. Adică să-şi aducă la cură­ţat acum Îmbrăcămintea groasă, iar la iarnă pe cea subţire. Cheltuim zeci de mii de lei in plus peste fondurile rezervate reclamei publicitare, dar rezultatele nu se prea văd. Intr-adevăr, penuria­­n prestaţiile de curăţat şi spălat obiecte de Îm­brăcăminte se naşte şi datorită fap­tului că nu puţini cetăţeni apelează la serviciile Întreprinderii in ultima clipă. De altfel, un test, pe care l-am efectuat demonstrează că numărul acestora se ridică la 88 la sută. Dar prestaţiile oferite de „Nufărul“ sunt deficitare chiar şi in actualul sezon, abstracţie făcînd de faptul că cetăţenii nu urmează Îndemnurile din reclamele publicitare. Ar trebui, parafrazînd zicala amintită de direc­tor, să spunem că în primul rînd „Nufărul" trebuie să readucă în ac­tualitate povestea cu vara sanie şi Unitatea „Nufă­rul" din Drumul Taberei. Invitaţie la „mai bine“ iarna car. Pentru că, după cum arată chiar statisticile întreprinderii, cu fiecare an sporesc cerinţele popu­­laţiei la astfel de prestaţii. Cerin-D. Petre (Continuare in pag. a V-a) 41 in Sosirea Capitala a unei delegaţii a oraşului •I Los Angeles Ieri după-amiază a sosit în Ca­pitală o delegaţie a oraşului Los Angeles condusă de Sam Yorty, primarul oraşului, care va face o vizită în ţara noastră. L­a sosire, pe aeroportul Oto­­peni, delegaţia a fost întîmpinată de Dumitru Joiţa, prim-vicepreşe­­dinte al Comitetului executiv­­ al Consiliului popular al munici­piului Bucureşti, Ion Popa, prim­­vicepreşedinte al Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular al municipiului Constanţa, de alte persoane oficiale. A­u fost prezenţi Leonard Meeker, ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. In cursul dimineţii de azi, pri­marul oraşului Los Angeles, Sam Yorty, a făcut o vizită la Consi­liul popular municipal unde a avut o întrevedere cu primarul general al Capitalei, Dumitru Popa, şi alţi membri ai Comite­tului executiv al Consiliului popu­lar municipal. In cadrul întreve­derii a avut loc un schimb de in­formaţii asupra modului cum sunt rezolvate principalele probleme economice, social-culturale şi edi­­­­litar-gospodăreşti ale celor două oraşe. S-A DESCHIS Hanul lui Monac Complexul hotelier şi de alimentaţie publi­că, Hanul lui Monuc*, important vestigiu al istoriei Bucureştiului, cuprinde un hotel cu 32 de camere, mobilate în stil românesc şi al epocii, un restaurant, o cramă şi o grădină de vară. Tot aici, s-a amenajat şi o originală sală de recepţie ce forma odinioară vechea Casă Domnească, în cadrul hanului vor mai funcţiona ma­gazine cu articole de cadouri şi artizanat, un salon de coafură, o simigerie. Contingentul '71 a depus jurămintul militar •Ce oprind uniforma ostăşească au depus­­ jurămintul militar. Prin actul de mare răspundere faţă de patrie, popor şi partid, tinerii m­i­­litari s-au angajat să se încadreze cu toate forţele şi energiile lor, în activitatea multilaterală desfăşura­tă de comandanţi, organele şi or­ganizaţiile de partid şi ale U.T.C., de ceilalţi ostaşi pentru a îndeplini la un nivel calitativ superior planul pregătirii de luptă şi poli­tice, sarcinile din programul de educaţie comunistă, marxist-leni­­nistă, iniţiat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului şi comandant suprem al Forţelor Armate. Dind viaţă înal­tului regămînt ostăşesc, ei sînt ho­­tărîţi să devină mînuitori iscusiţi ai armamentului şi tehnicii moder­ne de luptă, disciplinaţi şi vigi­lenţi apărători de nădejde ai pa­triei. In acelaşi timp, vor înfăptui cu abnegaţie sarcinile încredinţate pe şantierele economiei naţionale, aducîndu-şi contribuţia la edifica­rea socialismului în patria noastră. La solemnităţile depunerii jură­­mintului militar au luat parte mi­niştri şi adjuncţi ai miniştrilor Forţelor Armate, Afacerilor Inter­ne, Consiliului Securităţii Statului, membri ai colegiilor ministerelor respective, reprezentanţi ai orga­nelor locale de partid şi de stat, ai Uniunii Tineretului Comunist, generali şi ofiţeri superiori. Au fost prezenţi veterani din războiul antihitlerist, membri ai gărzilor patriotice, tineri şi tinere din detaşamentele de pregătire a tineretului pentru apărar­ea patriei, pionieri. A zi dimineaţă, in unităţile For­ţele­ Armate, ale trupelor de securitate şi Ministerului Afacerilor Interne, tinerii care au îmbrăcat ! Teasnuns la Întregkir­ea efe­mer»­ş I,a întrebarea : „Pot fi înlăturate paralelismele în activitatea medicală profilactică?“, d­r.­­ Corneliu Borundel, director adjunct al Direcţiei sanitare a municipiului Bucureşti, ne comu­nică : „Depistarea radi­of­otograf­ică, ca şi alte acţiuni medicale cu ca­racter profilactic, se realizează în principal, după domiciliul locuitori­lor, deci după circumscripţia medico­­sanitară. Ritmul de desfăşurare a acestor acţiuni vizează cuprinderea întregii populaţii la un interval de un an şi jumătate — doi ani. Din păcate, cu toate măsurile luate de organele medicale, an de an, nu se reuşeşte mobilizarea şi cuprinderea integrală a populaţiei în această ac­ţiune. De aceea, pentru a elimina imperfecţiunile care apar, s-au sta­bilit şi organizat acţiuni sporite de depistare radiofotografică în anu­mite colectivităţi, mai expuse în funcţie de gradul de periculozitate al factorilor de îmbolnăvire. De bună seamă, pot apărea situaţii în care un membru al unei colectivităţi, care a efectuat la locul de muncă depistarea radiofotografică, să fie chemat şi prin circumscripţia medi­­co-sanitară teritorială. Direcţia sani­tară a municipiului, combate, bine­înţeles, rutina în această activitate, convocarea automată, lipsa de legă­tură intre organele­ care­ efectuează depistările la locul de muncă şi cele care activează în circumscripţiile te­ritoriale. Ne permitem, cu această posesie, să ne adresăm întregii populaţii a municipiului, invitând să răspundă cu toată promptitudinea, integral, la aceste solicitări, înţelegând importan­ţa acţiunii pentru ocrotirea sănătăţii fiecărui individ şi a întregii colec­tivităţi. CÎND VA APĂREA CATA­LOGUL MĂRCILOR POŞTA­LE ROMANEŞTI ? * Cu cîtva timp In urmă s-a anun­ţat că va apărea un catalog al măr­cilor poştale româneşti. Apariţia, insă intirzie, astfel că numeroşi fila­­telişti, lipsiţi de o informare amă­nunţită absolut necesară, ne întrea­bă : cind va apărea catalogul pro­mis? La rindul nostru adresăm a­­ceastă întrebare I. S. „FILATELIA“. A început a XV-a ediţie a „Tetratlonului Prieteniei“ Competiţie născută cu ani în urmă dintr-o iniţiativă a revistei poloneze „Swiat Mlodych“ („Lumea copiilor“), şi concepută ca manifestare sportivă menită să închege prietenii între copiii lumii în cadrul întrecerilor sportive. „Tetratlonul Atletic Inter­naţional al Prieteniei“ a luat azi dimineaţă cel de-al 15-lea start la Stadionul Tineretului din Capitală, în prezenţa tovarăşului Dumitru Popa, primarul general al Capitalei, preşedintele de onoare al acestei ediţii jubiliare, şi a tovarăşului Vir­gil Radulian, preşedintele Consiliu­lui Naţional al Organizaţiei Pionie­rilor, preşedinte al Comitetului de organizare. Premierea echipelor şi elevilor câş­tigători ai „Tetratlonului Prieteniei“ va avea loc mîine după-amiază, cu Începere de la ora 18, la Palatul pio­nierilor, în cadrul unei manifestări ce se va desfășura pe scena teatru­lui de vară. ÎN COMUNELE SUBURBANE S-a încheiat recoltarea cerealelor păioase Din datele centralizate ieri la ser­viciul agricol al Inspectoratului zoove­­terinar al municipiului rezultă că, la cursul zilei de ieri, cooperativele agricole de producţie din comunele suburbane au terminat recoltatul ce­realelor păioase. Printre cooperati­vele fruntaşe se numără cele din Chirila, Mogoşoaia, Otopeni şi Jilava care nu numai că au terminat sece­• Luni, la ora 18, în sala din strada Biserica Amzei nr. 7, are loc expunerea intitulată „Umanismul so­cialist şi combativitatea revoluţio­nară. Socialismul — operă conştientă a tuturor oamenilor muncii din pa­tria noastră“. Prezintă GHEORGHE BERESCU, cercetător ştiinţific prin­cipal. Tema va fi ilustrată de un film artistic, risul şi treierişul la timp şi în bune condiţiuni, dar au obţinut şi re­colte mari la hectar. Concomitent cu recoltarea, pe te­renurile eliberate de orz şi grlu s-au efectuat arături de vară pe o supra­faţă de 4 000 hectare şi s-a Insămin­­ţat porumb pentru boabe şi pentru siloz pe o suprafaţă de peste 2 000 hectare. Şi In această privinţă re­zultate bune au Înregistrat coopera­tivele din Otopeni, Mogoşoaia, Do­­broieşti, Dudeşti şi altele. In pre­zent continuă arăturile de vară şi Insăminţările de culturi duble şi se­­fertilizează terenurile pentru însă­­mînţările de toamnă. In acelaşi timp, în grădinile de legume continuă plantarea culturilor succesive pe tere­nurile de pe care s-au recoltat legu­mele timpurii. De pe terenurile I.A.S. Roșia se recoltează porumb furajer CUM GOSPODĂRESC COMITETELE ASOCIAŢIILOR DE LOCATARI FONDURILE DE RULMENT? Banii cetăţenilor pot fi cheltuiţi cu mai multă chibzuinţă Datorită varietăţii tipurilor de construcţie, sistemelor de încălzire, amplasării clădirilor in apropierea sau la o depărtare mai mare de unele dotări edilitare, există o anumită discrepanţă in cuantumul cheltuielilor de în­treţinere a imobilelor, pe care cetăţenii Ie plătesc prin împuterniciţii comitetelor asociaţiilor de locatari. Aşa­dar, variaţiile apar fireşti, chiar dacă este vorba de aceeaşi suprafaţă locativă şi de acelaşi număr de per­soane. Se pune însă Întrebarea : cât de mari pot fi diferenţele ? In ce măsură se justifică ele ? De ce, de pildă, fiecare locatar din str. Sf. Spiridon nr. 3 plă­teşte pentru salariile personalului angajat de asociaţie 27 lei pe lună, in bd. Republicii nr. 68 cite 18 lei, faţă de 3—3 lei in alte imobile ? De ce, in str. Avrig nr. 63, costul apei consumate revine mai scump cu ciţiva lei de persoană, faţă de str. Avrig nr. 9—31 sau şos. Mihai Bravu nr. 148—151 ? De ce, pentru apa caldă, într-un loc se plăteşte 6,1o lei de persoană, iar în altă parte numai 1,80 lei ! L­a o primă vedere aceste dife­renţe par a rezulta din nişte stări de fapt fireşti. Vrea asoci­aţia din str. Sf. Spiridon nr­. 2 — deşi numai cu 23 locatari — să aibă angajaţi care să le asigure admi­nistraţia blocului ? Ii plăteşte. In rea­litate, lucrurile nu stau aşa. Veniturile celor 23 de locatari nu sunt la fel. Şi de aceea suma suplimentară grevea­ză asupra buzunarelor locatarilor. Iată de ce se impune comasarea unor imobile apropiate intr-o asociaţie de tip mediu Aurel Radu (Continuare în pag. a V-a) CEA DE A XXV-a SESIUNE A C. A. E. R. CRONICA săptămînii curente consemnează, ca un eveniment important, cea de-a XXV-a se­siune a Consiliului de Ajutor Eco­nomic Reciproc (C.A.E.R.), desfă­şurată la Bucureşti între 27 şi 29 iulie. La lucrările sesiunii au par­ticipat delegaţiile guvernamentale ale ţărilor membre ale C.A.E.R. — Republica Populară Bulgaria, Republica Socialistă Cehoslovacă, Republica Democrată Germană, Republica Populară Mongolă, Re­publica Populară Polonă, Re­publica Socialistă România, Re­publica Populară Ungară şi Uniu­nea Sovietică — conduse de şefii de guverne ai acestor ţări. A par­ticipat, de asemenea, ca invitată, delegaţia guvernamentală a Iugo­slaviei. Sesiunea s-a desfăşurat sub preşedinţia conducătorului de­legaţiei române, tovarăşul Iot. Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al Repu­blicii Socialiste România. Consiliul a adoptat la această sesiune, în unanimitate, Progra­mul complex al adincirii şi per­fecţionării în continuare a colabo­rării şi dezvoltării integrării eco­nomice socialiste a ţărilor membre ale C.A.E.R. Acest document a fost elaborat pe baza sarcinilor de ba­ză şi direcţiilor de principiu ale sesiunii a XXIII-a (specială), care s-a ţinut în aprilie 1969 la Mosco­va, cu participarea conducători­­lor de partid şi de stat. La acea sesiune a participat delegaţia de partid şi guvernamentală română condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Aşa cum au relatat ziarele de ieri, la dejunul oferit în cinstea (Continuare in pag. a Vl-a) e 1­1

Next