Informatia Bucureştiului, august 1971 (Anul 19, nr. 5574-5602)
1971-07-31 / nr. 5577
I PROIFTARI BIXTOATE TAWIB UNTTI-VA INFORMATIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCURESTI AL P.C.R. ȘI Al CONSILIULUI POPULAR Al MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XIX Nr. 5577 6 PAGINI 30 BANT Simbata 31 iulie 1971 I. C. M. Nr. 1. 885 de apartamente vor fi predate înainte de termen in urma măsurilor luate pe şantierele întreprinderii de construcţii montaj nr. 1 , vizind îmbunătăţirea graficelor de execuţie, redistribuirea formaţiilor de muncă, aprovizionarea cu materiale şi utilaje — pînă la 23 August vor fi predate beneficiarilor (D.G.C.M. și OC.L.P.P.), cu 15 până la 45 de zile înainte de termen, 865 de apartamente. CERCETAREAIN AVANGARDA PRODUCŢIEI — Centrul dv. este o unitate de cercetare cu vechi tradiţii, ai cărei beneficiari — apreciind nu numai roadele colaborării anterioare, dar şi potenţialul ştiinţific de care dispuneţi — v-au încredinţat soluţionarea unor probleme de răspundere. Vă aduceţi, în acest sens, contribuţia la rezolvarea cîtorva probleme de cercetare prioritare. Cum vă preocupă însă, in prezent, producţia de miine ? Cu alte cuvinte , se oglindesc, în activitatea dv., problemele dezvoltării în perspectivă a industriei ? — *Aş spune că, în principal, centrul nostru, ocupindu-se în chip nemijlocit de rezolvarea unor probleme actuale ale industriei, are în vedere, în acelaşi timp, devansarea unor preocupări de moment, în sensul investigării unor domenii ce corespund dezvoltării de perspectivă. Relaţiile reciproce pe care le-aţi amintit mai înainte au creat tocmai premisa ca, în actualul cincinal, să ne angajăm în cercetări de mai lungă durată, cum ar fi cele referitoare la optimizarea calculelor in construcţia de maşini şi construcţii industriale, sinteza- mecanis- I. Adrian Interlocutor : prof. univ. dr. ing. RADU BOGDAN, directorul Centrului de mecanică a solidelor . Uzina „Vulcan". Giganţii din secţia cazangerie Proba de foc a uzinei se pregăteşte in facultate Tinerii despre care vani vorba mai jos lucrează la uzina „23 August". Au primit „botezul producţiei" acum doi ani, cind au terminat facultatea. ANDREI SEVCENCO şi ION MUŞAT sunt absolvenţi ai Facultăţii de mecanică, IOANA DOBROTESCU şi ŞTEFANIA CATANA.. . absolvente ale Facultăţii de chimie. Doi ani, desigur, nu sunt o cifră impunătoare. Şi, totuşi, acest interval de timp a fost de ajuns ca despre ei să se vorbească frumos la toate nivelurile in uzină. Proaspăt încadraţi în atmosfera industrială propriu-zisă, ei au izbutit să se ilustreze ca oameni pe care se poate conta in secţiile unde au fost repartizaţi. Şi e un lucru de toată stima să poţi impune un nume, o competenţă, într-un timp practic scurt. „Şi, totuşi, îmi spune ANDREI SEVCENCO, inginer la turnătoria de fontă, integrarea unora dintre noi în producţie, în miezul ei de foc, s-a făcut relativ greu. De ce ? Iată, eu am ca sarcină coordonarea activităţii de întreţinere şi reparare a utilajelor de turnătorie. Nu e cazul să reamintesc importanţa lor la bunul mers al procesului tehnologic de aici. Ţi se cere să cunoşti foarte bine aceste utilaje ca să Vladimir Udrescu (Continuare în pag. a Vl-a) Ziua Marinei Republicii Socialiste România Cu nava-şcoală „Mircea“ la drum Mîine — tradiţionala sărbătoare populară — Ziua Marinei Republicii Socialiste România — prilej de cinstire a virtuţilor marinăreşti, a dăruirii cu care marinarii de azi îşi fac datoria faţă de patrie. Publicăm — cu această ocazie — un reportaj din viaţa marinarilor de pe nava-şcoală „Mircea“, pe care autorul i-a însoţit intr-o călătorie in Marea Mediterană şi Oceanul Atlantic. Sentiment« vorbind, fie »1» parte din echipaj. Chiar dacă n-am „rol de manelă“ 1» lansarea bărcii sau la întinderea velei. Dar m-am legat de băieţi **J*J*141 v®1" ■id in devenire, cu obrajii rumeniţi de ■oare fi priviri scrutătoare sub viziera şepcii de elev al şcolii de ofiţeri. ...Călătoria a început cu o furtună, anticipind poate peripeţiile fireşti ale carierei de marinar. O furtună izbucnita pe neaşteptate, ca mai toate furtunile pe mare cu două zile Înaintea plecării. „Coada unui delon«, mi-a explicat cineva. O coadă zdravănă, in tot cazul. Un vint de treizeci de metri pe secundă blduia furios catargele și partmele, fluierind in arboradă pe zeci de tonuri, ca o ciudată orchestră dezacordată, inclinind nava şi făcind-o să tragă cu disperare de partalele care-o fixau. Încă, de chei. Locotenentul care era de carte seara aceea, un ofiţer tinăr, un al doilea an de carieră, s-a aflat in faţa unui examen neprevăzut. A luat măsurile necesare pentru vreme rea, a Împărţit dim comenzile cuvenite, a supravegheat închiderea hublourilor, a verificat legaturile obiectelor de pe punte... Dar furtuna a încetat la fel de brusc cum in Capitan ION ARAMA (Continuare în pag. a V-a) 1——1773H Eroi ION GRECEA Dicţiomnul limbii române dă o definiţie foarte generală noţiunii de eroism: ^ capacitatea cuiva de a săvirşi fapte mari. Explicaţie corectă, dar nu laconismul ei destul de săracă în ceea ce priveşte sensul major al noţiunii ca atare. Pentru că, din sfera amintitelor „fapte man“ se înscriu acţiuni de un profund dramatism, acte care cer uneori sacrificiul suprem, care sunt săvîrşite deliberat in numele unei cauze măreţe şi nobile. Cu ani în urmă la o sondare a opiniei diferitelor categorii de cetăţeni, s-a constatat că foarte mulţi refereau noţiunea de eroism numai la fapte deosebite prin dramatismul lor, săvirşite in împrejurări cu totul ieşite din ea(Continuare în pag. a V-a) (Continuare in pag. a V-a) Pe urmele materialelor publicate Recepţionind semnalele critice ale ziarului, conducerile unor instituţii vizate au analizat fenomenele negative aduse public la cunoştinţă, au luat măsuri de înlăturare a deficienţelor, sancţionind, acolo unde a fost cazul, pe cei vinovaţi. Am ales dintre răspunsurile primite cineva: închiderea uşii iresponsabilităţii Referindu-se la articolul „Sesam deschide-te ?... Nu este nevoie. Uşa (iresponsabilităţii) era deschisă", publicat in nr. 5537, adjunctul ministrului finanţelor, tov. Emil Hatos, ne informează că modul cum se asigură securitatea instituţiei şi apăra-A. Roman (Continuare in pag. a V-a) CAR LA!••• ŞI SANIE NUFĂRUL Intr-o recentă discuţie cu directorul întreprinderii de industrie locală „Nufărul“, tov. ing. Pavel Dumitru, am fost informaţi că nu pot fi folosite integral (în tot timpul anului) capacităţile utilajelor de spălat şi curăţat îmbrăcăminte. Ni s-a vorbit despre o aşa-zisă „curbă aplatizată“ a intrărilor, datorată clientelei care apelează în număr prea mare la serviciile „Nufărului“, numai în anumite perioade ale anului. Acesta ar fi unul din motivele care determină, mai ales primăvara şi toamna, aglomeraţie la centrele de primire a obiectelor, nerespectarea termenelor înscrise pe bonurile de comandă, execuţie calitativ necorespunzătoare. — Nu ştim cum si mai procedăm — ne spunea directorul — ca să-i convingem pe clienţi să readucă în actualitate vechea zicală : vara sanie şi iarna car. Adică să-şi aducă la curăţat acum Îmbrăcămintea groasă, iar la iarnă pe cea subţire. Cheltuim zeci de mii de lei in plus peste fondurile rezervate reclamei publicitare, dar rezultatele nu se prea văd. Intr-adevăr, penurian prestaţiile de curăţat şi spălat obiecte de Îmbrăcăminte se naşte şi datorită faptului că nu puţini cetăţeni apelează la serviciile Întreprinderii in ultima clipă. De altfel, un test, pe care l-am efectuat demonstrează că numărul acestora se ridică la 88 la sută. Dar prestaţiile oferite de „Nufărul“ sunt deficitare chiar şi in actualul sezon, abstracţie făcînd de faptul că cetăţenii nu urmează Îndemnurile din reclamele publicitare. Ar trebui, parafrazînd zicala amintită de director, să spunem că în primul rînd „Nufărul" trebuie să readucă în actualitate povestea cu vara sanie şi Unitatea „Nufărul" din Drumul Taberei. Invitaţie la „mai bine“ iarna car. Pentru că, după cum arată chiar statisticile întreprinderii, cu fiecare an sporesc cerinţele populaţiei la astfel de prestaţii. Cerin-D. Petre (Continuare in pag. a V-a) 41 in Sosirea Capitala a unei delegaţii a oraşului •I Los Angeles Ieri după-amiază a sosit în Capitală o delegaţie a oraşului Los Angeles condusă de Sam Yorty, primarul oraşului, care va face o vizită în ţara noastră. La sosire, pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost întîmpinată de Dumitru Joiţa, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti, Ion Popa, primvicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Constanţa, de alte persoane oficiale. Au fost prezenţi Leonard Meeker, ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. In cursul dimineţii de azi, primarul oraşului Los Angeles, Sam Yorty, a făcut o vizită la Consiliul popular municipal unde a avut o întrevedere cu primarul general al Capitalei, Dumitru Popa, şi alţi membri ai Comitetului executiv al Consiliului popular municipal. In cadrul întrevederii a avut loc un schimb de informaţii asupra modului cum sunt rezolvate principalele probleme economice, social-culturale şi edilitar-gospodăreşti ale celor două oraşe. S-A DESCHIS Hanul lui Monac Complexul hotelier şi de alimentaţie publică, Hanul lui Monuc*, important vestigiu al istoriei Bucureştiului, cuprinde un hotel cu 32 de camere, mobilate în stil românesc şi al epocii, un restaurant, o cramă şi o grădină de vară. Tot aici, s-a amenajat şi o originală sală de recepţie ce forma odinioară vechea Casă Domnească, în cadrul hanului vor mai funcţiona magazine cu articole de cadouri şi artizanat, un salon de coafură, o simigerie. Contingentul '71 a depus jurămintul militar •Ce oprind uniforma ostăşească au depus jurămintul militar. Prin actul de mare răspundere faţă de patrie, popor şi partid, tinerii militari s-au angajat să se încadreze cu toate forţele şi energiile lor, în activitatea multilaterală desfăşurată de comandanţi, organele şi organizaţiile de partid şi ale U.T.C., de ceilalţi ostaşi pentru a îndeplini la un nivel calitativ superior planul pregătirii de luptă şi politice, sarcinile din programul de educaţie comunistă, marxist-leninistă, iniţiat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului şi comandant suprem al Forţelor Armate. Dind viaţă înaltului regămînt ostăşesc, ei sînt hotărîţi să devină mînuitori iscusiţi ai armamentului şi tehnicii moderne de luptă, disciplinaţi şi vigilenţi apărători de nădejde ai patriei. In acelaşi timp, vor înfăptui cu abnegaţie sarcinile încredinţate pe şantierele economiei naţionale, aducîndu-şi contribuţia la edificarea socialismului în patria noastră. La solemnităţile depunerii jurămintului militar au luat parte miniştri şi adjuncţi ai miniştrilor Forţelor Armate, Afacerilor Interne, Consiliului Securităţii Statului, membri ai colegiilor ministerelor respective, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai Uniunii Tineretului Comunist, generali şi ofiţeri superiori. Au fost prezenţi veterani din războiul antihitlerist, membri ai gărzilor patriotice, tineri şi tinere din detaşamentele de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, pionieri. A zi dimineaţă, in unităţile Forţele Armate, ale trupelor de securitate şi Ministerului Afacerilor Interne, tinerii care au îmbrăcat ! Teasnuns la Întregkirea efemer»ş I,a întrebarea : „Pot fi înlăturate paralelismele în activitatea medicală profilactică?“, dr. Corneliu Borundel, director adjunct al Direcţiei sanitare a municipiului Bucureşti, ne comunică : „Depistarea radiofotografică, ca şi alte acţiuni medicale cu caracter profilactic, se realizează în principal, după domiciliul locuitorilor, deci după circumscripţia medicosanitară. Ritmul de desfăşurare a acestor acţiuni vizează cuprinderea întregii populaţii la un interval de un an şi jumătate — doi ani. Din păcate, cu toate măsurile luate de organele medicale, an de an, nu se reuşeşte mobilizarea şi cuprinderea integrală a populaţiei în această acţiune. De aceea, pentru a elimina imperfecţiunile care apar, s-au stabilit şi organizat acţiuni sporite de depistare radiofotografică în anumite colectivităţi, mai expuse în funcţie de gradul de periculozitate al factorilor de îmbolnăvire. De bună seamă, pot apărea situaţii în care un membru al unei colectivităţi, care a efectuat la locul de muncă depistarea radiofotografică, să fie chemat şi prin circumscripţia medico-sanitară teritorială. Direcţia sanitară a municipiului, combate, bineînţeles, rutina în această activitate, convocarea automată, lipsa de legătură intre organele care efectuează depistările la locul de muncă şi cele care activează în circumscripţiile teritoriale. Ne permitem, cu această posesie, să ne adresăm întregii populaţii a municipiului, invitând să răspundă cu toată promptitudinea, integral, la aceste solicitări, înţelegând importanţa acţiunii pentru ocrotirea sănătăţii fiecărui individ şi a întregii colectivităţi. CÎND VA APĂREA CATALOGUL MĂRCILOR POŞTALE ROMANEŞTI ? * Cu cîtva timp In urmă s-a anunţat că va apărea un catalog al mărcilor poştale româneşti. Apariţia, insă intirzie, astfel că numeroşi filatelişti, lipsiţi de o informare amănunţită absolut necesară, ne întreabă : cind va apărea catalogul promis? La rindul nostru adresăm această întrebare I. S. „FILATELIA“. A început a XV-a ediţie a „Tetratlonului Prieteniei“ Competiţie născută cu ani în urmă dintr-o iniţiativă a revistei poloneze „Swiat Mlodych“ („Lumea copiilor“), şi concepută ca manifestare sportivă menită să închege prietenii între copiii lumii în cadrul întrecerilor sportive. „Tetratlonul Atletic Internaţional al Prieteniei“ a luat azi dimineaţă cel de-al 15-lea start la Stadionul Tineretului din Capitală, în prezenţa tovarăşului Dumitru Popa, primarul general al Capitalei, preşedintele de onoare al acestei ediţii jubiliare, şi a tovarăşului Virgil Radulian, preşedintele Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor, preşedinte al Comitetului de organizare. Premierea echipelor şi elevilor câştigători ai „Tetratlonului Prieteniei“ va avea loc mîine după-amiază, cu Începere de la ora 18, la Palatul pionierilor, în cadrul unei manifestări ce se va desfășura pe scena teatrului de vară. ÎN COMUNELE SUBURBANE S-a încheiat recoltarea cerealelor păioase Din datele centralizate ieri la serviciul agricol al Inspectoratului zooveterinar al municipiului rezultă că, la cursul zilei de ieri, cooperativele agricole de producţie din comunele suburbane au terminat recoltatul cerealelor păioase. Printre cooperativele fruntaşe se numără cele din Chirila, Mogoşoaia, Otopeni şi Jilava care nu numai că au terminat sece• Luni, la ora 18, în sala din strada Biserica Amzei nr. 7, are loc expunerea intitulată „Umanismul socialist şi combativitatea revoluţionară. Socialismul — operă conştientă a tuturor oamenilor muncii din patria noastră“. Prezintă GHEORGHE BERESCU, cercetător ştiinţific principal. Tema va fi ilustrată de un film artistic, risul şi treierişul la timp şi în bune condiţiuni, dar au obţinut şi recolte mari la hectar. Concomitent cu recoltarea, pe terenurile eliberate de orz şi grlu s-au efectuat arături de vară pe o suprafaţă de 4 000 hectare şi s-a Insăminţat porumb pentru boabe şi pentru siloz pe o suprafaţă de peste 2 000 hectare. Şi In această privinţă rezultate bune au Înregistrat cooperativele din Otopeni, Mogoşoaia, Dobroieşti, Dudeşti şi altele. In prezent continuă arăturile de vară şi Insăminţările de culturi duble şi sefertilizează terenurile pentru însămînţările de toamnă. In acelaşi timp, în grădinile de legume continuă plantarea culturilor succesive pe terenurile de pe care s-au recoltat legumele timpurii. De pe terenurile I.A.S. Roșia se recoltează porumb furajer CUM GOSPODĂRESC COMITETELE ASOCIAŢIILOR DE LOCATARI FONDURILE DE RULMENT? Banii cetăţenilor pot fi cheltuiţi cu mai multă chibzuinţă Datorită varietăţii tipurilor de construcţie, sistemelor de încălzire, amplasării clădirilor in apropierea sau la o depărtare mai mare de unele dotări edilitare, există o anumită discrepanţă in cuantumul cheltuielilor de întreţinere a imobilelor, pe care cetăţenii Ie plătesc prin împuterniciţii comitetelor asociaţiilor de locatari. Aşadar, variaţiile apar fireşti, chiar dacă este vorba de aceeaşi suprafaţă locativă şi de acelaşi număr de persoane. Se pune însă Întrebarea : cât de mari pot fi diferenţele ? In ce măsură se justifică ele ? De ce, de pildă, fiecare locatar din str. Sf. Spiridon nr. 3 plăteşte pentru salariile personalului angajat de asociaţie 27 lei pe lună, in bd. Republicii nr. 68 cite 18 lei, faţă de 3—3 lei in alte imobile ? De ce, in str. Avrig nr. 63, costul apei consumate revine mai scump cu ciţiva lei de persoană, faţă de str. Avrig nr. 9—31 sau şos. Mihai Bravu nr. 148—151 ? De ce, pentru apa caldă, într-un loc se plăteşte 6,1o lei de persoană, iar în altă parte numai 1,80 lei ! La o primă vedere aceste diferenţe par a rezulta din nişte stări de fapt fireşti. Vrea asociaţia din str. Sf. Spiridon nr. 2 — deşi numai cu 23 locatari — să aibă angajaţi care să le asigure administraţia blocului ? Ii plăteşte. In realitate, lucrurile nu stau aşa. Veniturile celor 23 de locatari nu sunt la fel. Şi de aceea suma suplimentară grevează asupra buzunarelor locatarilor. Iată de ce se impune comasarea unor imobile apropiate intr-o asociaţie de tip mediu Aurel Radu (Continuare în pag. a V-a) CEA DE A XXV-a SESIUNE A C. A. E. R. CRONICA săptămînii curente consemnează, ca un eveniment important, cea de-a XXV-a sesiune a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (C.A.E.R.), desfăşurată la Bucureşti între 27 şi 29 iulie. La lucrările sesiunii au participat delegaţiile guvernamentale ale ţărilor membre ale C.A.E.R. — Republica Populară Bulgaria, Republica Socialistă Cehoslovacă, Republica Democrată Germană, Republica Populară Mongolă, Republica Populară Polonă, Republica Socialistă România, Republica Populară Ungară şi Uniunea Sovietică — conduse de şefii de guverne ai acestor ţări. A participat, de asemenea, ca invitată, delegaţia guvernamentală a Iugoslaviei. Sesiunea s-a desfăşurat sub preşedinţia conducătorului delegaţiei române, tovarăşul Iot. Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România. Consiliul a adoptat la această sesiune, în unanimitate, Programul complex al adincirii şi perfecţionării în continuare a colaborării şi dezvoltării integrării economice socialiste a ţărilor membre ale C.A.E.R. Acest document a fost elaborat pe baza sarcinilor de bază şi direcţiilor de principiu ale sesiunii a XXIII-a (specială), care s-a ţinut în aprilie 1969 la Moscova, cu participarea conducătorilor de partid şi de stat. La acea sesiune a participat delegaţia de partid şi guvernamentală română condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Aşa cum au relatat ziarele de ieri, la dejunul oferit în cinstea (Continuare in pag. a Vl-a) e 11