Informatia Bucureştiului, iulie 1971 (Anul 18, nr. 5551-5573)

1971-07-24 / nr. 5571

I I PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! INFORMA­TI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVIII­­ Nr. 55716 PAGINI 30 BANI Sâmbătă 24 iulie 1971 Dezbaterile adunării generale a salariaţilor de la „Tricotajul roşu“i D­­in nou, după o jumătate de an, la adunarea generală a repre­zentanţilor salariaţilor de la „Tricotajul roşu“. Prima con­statare, o schimbare de de­cor : adunarea a avut Iloo în noua sală a clubului reamenajată şi sensibil mărită prin folosirea mai raţională a unor spaţii existente. Re­prezentanţii oglindeau de astă dată mai fidel componenţa majoritar feminină a salariaţilor. Dacă-i vorba de nou­tăţi se cuvine amintit că şi configu­raţia întreprinderii a suferit o mo­dificare ir?, alăturîndu-i-se, de curînd, ca unitate­­ componentă, Întreprinde­rea „Luceafărul". Despre adunarea generală se poate spune că, dincolo de prilejul unei a­­nalize atente a drumului parcurs în prima jumătate a anului şi al unei jalonări competente a direcţiilor şi obiectivelor de atins în semestrul II şi în anul 1972, ea a constituit un real prilej de satisfacţie pentru întreg co­lectivul întreprinderii. Toţi indicato­rii de plan au fost îndepliniţi şi de­păşiţi, aş spune substanţial. Angaja­mentul anual luat în întrecere, ini­ţial de 1 800 000 lei la producţia glo­bală şi marfă, suplimentat în adu­narea generală trecută cu 200 000 de lei şi mai tîrziu cu încă 1 000 000, deci însumînd 3 000 000, a fost depăşit cu 1 272 000 lei la producţia globală, cu aproape 2 200 000 la producţia marfă, cu peste 1 600 000 la producti­vitatea muncii ş.a.m.d Foarte pe scurt, un­­bilanţ care face cinste, colectivului întreprinderii. Ex­plicaţia, una singură: felul în care comitetul de partid, comitetul de di­­,r,1?1,1%între,?ul colectiv au înţeles să alorifice cit mai deplin posibilităţi­­!? rea ? din întreprindere. De altfel 2?,rea de seamă şi discuţiile au oglin­dit destul de concludent înaltul spi­­®xi t enţă, de dăruire şi respon­sabilitate cu care s-a muncit, cred că greşesc dacă afirm că de seamă şi discuţiile au con­stituit veritabile contribuţii la defi-AbUiteteaterală 3 n°tiunii de res­.De, la precizarea — ce suna a in­­vitaţiei — făcută în darea de sea­­mă că „Veţi avea posibilitatea să apreciaţi felul în care comitetul de­­ direcţie a dus la îndeplinire hotărî­­nle adoptate“, şi până la critica di­recta făcută de un participant mai multor membri ai comitetului de di­recţie „care adesea nu văd decit par- MIRCEA MANEA (Continuare în pag. a II-a) CONTRIBUŢIE COLECTIVA LA DEFINIREA NOŢIUNII DE RESPONSABILITATE Una dintre modernele maşini cu comandă program, cu care este dotată sculăria secţiei plăcuţe din carburi metalice, cea mai nouă secţie a uzinei de me­canică fină. ESZ2331 C7ÎE2H AERUL TARE VASILE NICOROVICI Se zice, pe bună dreptate : „aerul tare şi proaspăt al rea­lităţii“. Deoarece contactul cu realul este înviorător pentru gîn­­dire, dă conţinut şi robusteţe cău­tărilor, dă sănătate adică — la fel ca’ şi aerul proaspăt pentru corp — întregii noastre fiinţe spirituale. E adevărat că faptele concrete prin, care realitatea se manifestă sînt imprevizibile, în­căpăţînate, nedomesticite. Ele nu pot fi anulate cu condeiul, ori cu simple cuvinte. Trebuie inves­tigate, strunite, regîndite. E limpede că pentru cineva care nu s-a pregătit sistematic pentru o asemenea confruntare cu realul, acest „aer proaspăt și tare“ poate să devină incomod. (Continuare in pag. a V-a) T INFORMAŢIA Retrospectivă săptămânală IN SPRIJINE CAUZEI PĂCII ŞI SECURITĂŢII INTERNAŢIONALE S­TATORNICIREA păcii şi Întă­rirea securităţii In lume sunt indisolubil legate de promo­varea legalităţii internaţionale. Iată un adevăr, un comandament primor­dial al contemporaneităţii, pentru a cărui aplicare fermă România se pronunţă consecvent şi care şi-a găsit o pregnantă expresie in mesajul adresat de preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, participanţilor la cea de-a V-a Con­ferinţă mondială privind pacea­ mon­dială prin drept (deschisă miercuri la Belgrad, în prezenţa a peste 2 000 de delegaţi din aproape 80 de ţări, prin­tre care şi România). Republica So­cialistă România — se spune, între altele, în mesaj — militează activ pe arena internaţională pentru promo­­varea şpexister­ţei paşnice, pentru aşezarea relaţiilor dintre state pe te­melia principiilor fundamentale ale dreptului internaţional, care procla­mă respectarea de către toate statele şi faţă de toate statele a suveranită­ţii şi independenţei naţionale, egali­tăţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, nerecurgerii la for­­ţă sau la ameninţarea cu forţa, avan­tajului reciproc. Este convingerea profundă a po­porului şi guvernului nostru că ob­servarea riguroasă a acestor princi­pii, în litera şi spiritul lor, asigură cadrul internaţional favorabil dezvol­tării capacităţii creatoare, Înfloririi economice şi spirituale a fiecărei na­ţiuni, constituie, în acelaşi timp, con­diţia esenţială a statornicirii unor (Continuare d­in pag a­­VI-a) Proaspeţii absolvenţi ai şcolilor profesionale au primit // //BOTEZUL PRODUCŢIEI S­ute şi sute de tineri pri­mesc, în aceste zile, „bo­tezul“ producţiei. Nu e vorbă că Şi Pină acum, ca elevi ai şcolilor profesionale, au cunoscut ,­,pe viul o secţie uzina­lă, un flux de fabricaţie. De data aceasta, însă, ei intră in între­­prindere nu pentru o zi sau mai multe de practică, ci ca oatn®“ care au dobindit brăţara unei meserii. Că va fi de bronz sau de aur se va vedea mai încol . Deocamdată, ei sunt proaspeţi ca­lificaţi într-o profesiune. De pâ­­dă, ca electromecanici pentru a­­paratură telecomunicaţii, cum este Şi FLORENŢA BĂLŢAT, pe 1­eWf o întîlnesc la „Electromagnetica , în secţia centrale Pentaconta, ca nouă angajată. Cum se descurca­­ în ce mod s-a integrat în rarea uzinală ? Cum i se pare colectivul de aici 7 A, nu e greu de răspuns. Totul a decurs firesc, în timpul uceniciei a făcut prac­­tică în această secţie. Atunci, s-a putut familiariza cu spadnca lucrului, cu oamenii, cu atmosfe­­ra de uzină. Motiv pentru care acum se simte ca­m de-al casei . Dar ceilalţi 7 — mă adresez şe­fului secţiei, ing. PETRE PE­SCU. . . „ „Toţi proaspeţii angajaţi — vin® răspunsul — ne sunt cunoştinţe «vechi». Şcoala profesională, de unde provin, funcţionează pe lmn­gă uzină, între cele două insti­tuţii era normal să se stabilească o colaborare efectivă. Aşa s-a a- juns ca întregul contingent al an­solvenţilor şcolii să aibă P°?. l'i­­tatea să deprindă multe Jhm^1- tainele meseriei la bancurile şi maşinile din uzină. Iată PentTM ce putem afirma că momentul angajării îi găsea pe ei, dar .Jjz pe noi, pregătiţi. Integrarea lor îh producţie s-a făcut simplu» fără perturbări, firesc". Am dorit să aflu de la mg. ION BADEA şeful biroului învaţămint, dacă „Electromagnetica“ aştepta această promoţie de meseriaşi. „Aveam nevoie de forţe proaspete de muncă, ne-a spus interlocu­torul. Ii cunoşteam destul de bine, le ştiam puterile. Uzina hOMrtia şi-a mărit capacitatea în ultim­a vreme. S-au construit hale şi secţii noi, au intrat în fabricaţie Vladimir Udrescu (Continuare în pag. a V-a) Concursul de admitere în învăţămîntul seral şi fără frecvenţă al liceelor de specialitate va avea loc între 1—10 septembrie, în­scrierea candidaţilor — cu 15 zile înainte de exame­ne. Se pot prezenta per­soanele — indiferent de vârstă — care au absolvit clasa a VIII-a a şcolii generale sau posedă stu­dii echivalente şi lucrează în domeniul specialităţii pentru care candidează. Lista specialităţilor pentru care pot opta candidaţii: circa 66 (domeniul indus­trial, agrar, sanitar, co­mercial, poligrafie, cine­matografie etc.). Media minimă de admitere: cinci. Unităţi de dulciuri şi cafea In pasajul Victoriei se găsesc cîteva spaţii co­merciale ce au fost prelua­te de către Trustul local de cofetării şi răcoritoare nr. 1. Ambele unităţi, amenajate şi dotate cu cele necesare şi-au început ac­tivitatea. Una oferă con­sumatorilor diferite dul­ciuri, băuturi fine, pro­duse de patiserie. Cealaltă serveşte cafea „Expreso“ şi băuturi la pahar. Ambele sunt anexe ale cofetăriei „Albina“. Produsele alimentare şi prezentarea lor Importanţa deosebită pe care o reprezintă cunoaş­terea gusturilor, a pre­ferinţelor consumatorilor, a adus, mai ales în acest an, pe prim plan al preocupărilor, organizarea maga­zinelor proprii de prezentare şi des­facere. Dacă în sectorul Industriei uşoare, precum şi în cooperaţia meş­teşugărească s-a produs o adevărată emulaţie în această direcţie, nu a­­celaşi lucru putem spune şi despre industria alimentară. In Capitală funcţionează 12 uni­tăţi de profil, organizate sub egida întreprinderii de prezentare şi des­facere a produselor din Industria alimentară. Realitatea arată Insă că respectivele magazine nu se deose­besc cu nimic de cele obişnuite, din reţeaua O.C.L. „Alimentara“. In Vă­căreşti nr. 20, Lipscani nr. 73, Bel­­diman nr. 1, Republicii nr. 23, Ko­­gălniceanu nr. 8, şos. Alexandriei nr. 213 etc. se vînd mezeluri, con­serve de carne şi legume, produse lactate, ulei, făină, biscuiţi etc. Ace­laşi lucru îl face şi reţeaua comer­cială obişnuită. Prin ce­­se deosebesc atunci aceste două tipuri de unităţi ? Nici felul de prezentare, nici meto­dele de comercializare nu diferă. Şi totuşi, cu cel puţin doi ani în urmă, în anumite magazine de prezentare se efectua lansarea noilor produse, cu degustări, cu demonstraţiile culi­nare respective, cu reţetare etc. Dar cele 12 magazine nu mai au acum cu prezentarea şi atît mai mult cu reprezentarea, nimic comun. O discuţie cu tov. Gheorghe Pe­­trescu, director coordonator al În­treprinderii susamintite, ne-a con­vins că cei in cauză sunt şi ei con­ştienţi de carenţele existente şi de perpetuarea lor. Dorind să revitali­­zeze însă reţeaua magazinelor, spe­cialiştii întreprinderii de prezentare Gabriela Bucur (Continuare în pag. a V-a) • Oficiul pentru construirea de lo­cuinţe proprietate personală reamin­teşte că miercuri, 28 iulie, Începe con­tractarea garajelor din blocurile D. 2, D. 5, D. 6, D. 7 şi D. 8 din Drumul Taberei, microraionul 7, după urmă­torul program : miercuri, 28 iulie ora 8, blocul D. 2 ; la ora 10 cele din blocul D. 5 şi la ora 12 cele din blo­cul D. 6. Joi, 29 iulie ora 8 se con­tractează garajele din blocul D. 7 şi la ora 10 cele din blocul D. 8 Con­tractarea se face în ordinea prevă­zută în listele afişate, stabilite pe baza priorităţii la contractarea apartamen­telor din blocurile respective. Plata integrală a garajelor se face la con­tractare. UN NOU GHID .. .al magazinelor de artă populară ale cooperaţiei meşteşugăreşti, apă­rut de curînd, in 100 000 de exem­plare, a fost editat în limbile româ­nă, engleză, franceză, germană şi rusă, adresîndu-se deopotrivă turişti­lor din ţară şi de peste hotare. Lu­crarea prezintă şapte dintre cele mai frecventate trasee turistice din Româ­nia care converg spre Bucureşti. Ghi­dul pune la dispoziţia turiştilor adre­sele magazinelor cooperaţiei meşte­şugăreşti de pe parcursul tuturor acestor trasee. De asemenea, o schi­ţă indică amplasarea magazinelor cu acelaşi profil — de artă popu­­lară și artizanat — de pe marile ar­tere din București. VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN PORTUL SI PE ŞANTIERUL DE CONSTRUCŢII NAVALE CONSTANTA În cursul zilei de vineri, cele mai reprezen­tative unităţi industriale ale municipiului Con­stanţa — portul şi şantierul naval — au fost vizitate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae C­eauşescu, împreună cu soţia sa, Elena Ceauşescu. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Manea Mânescu, Paul Niculescu-Mizil, Maxim Ber­­ghianu, Florian Dănălache, Janos Fazekas, Pe­tre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Pati­­lineţ şi Ion Stănescu. Este pentru a doua oară în această săptâmînâ cînd conducători de partid şi de stat, în frunte cu secretarul general al partidului, iau contact, în judeţul şi muni­cipiul Constanţa, cu realităţile din economie, cu stadiul îndeplinirii sarcinilor de producţie, cu modul cum sunt transpuse în practică obiec­­tivele de perspectivă ale planului cincinal. întîlnirile de lucru ale secretaru­lui general al partidului cu colec­tivele de oameni ai muncii, cu tehnicieni şi specialişti din in­dustrie şi agricultură au un puter­nic efect mobilizator, duc la desco­perirea unor soluţii mai valoroase, pentru soluţionarea­ unor probleme importante, de stringentă actualitate şi de perspectivă, stimulează spiri­tul creator al oamenilor muncii. S-­a vădit aceasta cu prisosinţă în dialogul secretarului general al partidului, cu realizatorii proiectului de extindere şi modernizare a por­tului Constanţa, cu navigatorii, cu muncitorii portuari, cu constructorii de nave. Pe întregul traseu, de la Manga­lia Nord şi pînă la Constanţa, în­ comunele 23 August şi Tuzla, la Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea şi Lazu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători ai partidului şi statului sunt salutaţi cu multă căldură de mii şi mii de cetăţeni. La Constanţa, coloana oficială se îndreaptă, prin strada Traian, către port, în faţa Gării Maritime, oaspeţii sunt aşteptaţi de un mare număr de muncitori portuari, navigatori, constructori navali. Pe o mare pan­cartă este înscrisă urarea „Bine aţi venit în mijlocul nostru, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu“. Se aplaudă îndelung, se ovaţionează pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general, pen­(Continuare în pag. a VI-a) in hala mecanică a Şantierului de construcţii navale sunt prezentate realizări ale colectivului • Azi, s-a deschis noul magazin ali­mentar al Complexului comercial A­lS din cartierul Titan. Magazinul cuprinde o salie de autoservire, raioane de me­zeluri, brânzeturi, cafea-dulciuri, mer­cerie. Peste scurt timp este aşteptată inaugurarea şi a altor unităţi comercia­le din acelaşi complex : farmacie, co­fetărie, tutungerie. ANCHETA NOASTRA Abdicări de la îndatoririle profesionale pe filiera funcţionar cetăţean Incredinţînd unei instituţii rezolvarea unei cererii cetăţeanul porneşte — şi este firesc să fie aşa — de la premisa că va fi intimpinat cu toată solicitudinea, că acei salariaţi cărora li se adresează vor răspunde cu promptitudine şi competenţă, acestea fiind, in fond, calităţi-cheie, definitorii, ale func­ţionarilor aflaţi intr-un permanent contact cu publicul. Pen­tru că de competenţa, de responsabilitatea lor profesionali, depind rezolvarea corectă a unei cereri, emiterea actului de decizie , gradul de promptitudine a soluţionării condiţio­nează consumul de timp al solicitantului. Nu ne propunem insă să facem aici un „expozeu“ al atri­buţiilor diferitelor instituţii. De ce, totuşi­ abordăm această temă ? In corespondenţa primită zilnic la redacţie, nu puţini cititori semnalează că în unele întreprinderi şi instituţii de larg interes cetăţenesc continuă să se manifeste fisuri admi­nistrative, să se ridice in calea rezolvării operative a cere­rilor oamenilor muncii acele „bariere“ ale­­ cii de anacro­nic sună acest cuvlnt i — birocratismului. Care sunt cau­zele ce menţin asemenea atitudini vetuste, obligînd cetăţenii să bată la uşile diferitelor foruri, pentru a-şi vedea înde­plinită o solicitare, in esenţă, extrem de simplă ? Să ■„radiografiem"­ ctteva asemenea situaţii. L­a 15 iunie a.c., Nicolae Dăuş (str. Ghiocei nr. 4, sectorul 2) a tri­­mis Comitetului de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală o sesizare. Era, oare, o problemă pentru a cărei rezolvare cetăţeanul respectiv trebuia să obţină neapărat avizul aces­tui for ? Nicidecum. N.D. cerea — pur şi simplu — sa­­ se execute de către I.C.R. Pantelimon o lucrare pentru care plătise nu mai puţin de 18 000 lei. (Con­tractul, încheiat la 10 martie a.c., pre­vedea ca execuţia să înceapă la 1 mai şi să se încheie la 30 iunie). De ce, insă, a fost nevoie de inter­venţia C.S.E.A.L., care a retransmis se­sizarea către C.P.M.C., de unde a fost înaintată la D.G.G.L., ajungînd apoi la I.C.R.-ul reclamat (un întreg ... voiaj) ? Deoarece respectiva întreprindere de construcţii — parte contractantă — nici nu .. . deschisese șantierul pentru care, în schimb, se grăbise să încaseze banii. Poate, Insă, că... in ceasul al 12-lea, conducerii întreprinderii i-a revenit sim­ţul de răspundere... Să nu ne pripim in a fi optimişti : ca şi în alte cazuri, a funcţionat din plin tactica „tempori- Petru Calapodescu, Ileana Co­­man, Val. Voiculescu (Continuare în pag. a V-a) IERI GEO MUHE Se extinde suprafaţa serelor legumicole Pentru a contribui la buna apro­vizionare a pletelor cu legume proaspete şi in lunile de iarnă şi primăvară, consiliile populare ale sectoarelor — la indicaţia Consiliu­lui popular municipal — au luat mă­suri pentru construirea unor sere proprii pe o suprafaţă de 15 000 m.p. cu posibilităţi de extindere pentru viitor. Amplasamentele au fost sta­bilite de serviciul agricol al Consi­liului popular municipal pe lingă marile complexe de sere de la Mili­tari (sectoarele 7 şi 8), Berceni (sec­toarele 5 şi 6), Pipera (sectoarele 1 şi 2) şi Dudeşti (sectoarele 3 şi 4). Fiind create pe lingă astfel de com­plexe se elimină o serie de cheltuieli legate de proiectare, introducerea sur­selor de căldură etc. Serele — în suprafaţă de 12 hectare — se vor construi cu posibilităţi locale şi prin munca patriotică a cetăţenilor. • In cursul acestui semestru, in magazinele de prezentare și desfacere a mobilei produsă In cadrul între­prinderilor de industrie locală, vor putea fi găsite noi modele de mobi­lier. Dintre ele cităm biblioteca „Cri­zantema“ (trei tronsoane cu șase corpuri, cu locuri pentru televizor, vi­trină, bar) ; măsuţa „Postăvarul“ (cu placă rotativă pentru radio­­ şi televi­zor) ; mai multe tipuri de scăunele pentru copii, precum şi cuierul Prac­tic (cu panoul de perete acoperit, pe întreaga suprafaţă, cu Dermatină în diferite culori) etc. imagine panoramică din cartierul Titan. HGaleriile Amzei In unul din pasajele aflate In str. Amzei nr. 13 se găsesc mai multe loca­luri care au intrat cu puţin timp în urmă in circuitul comercial. I.C.S. „Ro­mana“ a deschis aici, sub firma „Ga­leriile Amzei“, trei magazine de des­facere a articolelor pentru copii , a confecţiilor, a unor ţesături şi altor pro­duse. Deşi mărfurile existente sunt de calitate, din cauza insuficienţei populari­zări, unităţile respective duc o acută lipsă de clienţi. Ce-i drept, la intrările in pasaj se află două panouri. Ambele, mici, neatractive, trec neobservate. N-ar fi cazul ca­ întreprinderea coordonatoa­re să găsească, cu posibilităţile vasta pe care le are, soluţii pentru o reclamă mai eficientă ? Tot in această zonă cooperaţia meş­teşugărească a preluat şi ea cîteva spa­ţii. Intr-un local s-a înfiinţat un centru de reparat sifoane şi autosifoane. Dar pe cit de repede s-a deschis, pe atît de repede s-a închis, deoarece lipsesc piesele de schimb­ necesare efectuării reparaţiilor... Oare nu s-ar putea în­treprinde nimic pentru ca aceste loca­luri să-şi intensifice, nu să-şi restrîngă, activitatea comercială şi de deservire a populaţiei 7 /V adustrans la întrebarea ale­geri la întrebarea „Cind vă veţi onora obligaţiile asumate faţă de benefici­ari“ ? — ne răspunde tov. DAN NI­­ŢESCU, inginer şef al întreprinderii de confecţii metalice şi aparataje. „Intr-adevăr, la cazanele de construc­ţie specială înregistrăm serioase res­tanţe faţă de beneficiari. Ele se da­torează greutăţilor întîmpinate în pre­gătirea tehnologiei , produsul a fost asimilat în fabricaţie în acest an, iar complexitatea sa ridicată a solicitat execuţia unui număr de circa 100 SDV-uri. De asemenea, a fost nece­sară crearea unor condiţii speciale pentru efectuarea celor patru probe hidraulice la care sunt supuse caza­nele respective. Lansarea comenzilor un flux tehno­logic, organizarea a două schimburi de lucru, mărirea capacităţii secţiei de ventilaţie, dotarea cu două maşini de mare productivitate — se asigură o cali­tate superioară sudurilor — şi exe­cuţia unui banc de probe echipat cu hidrofor — durata probelor tehno­logice este substanţial redusă — sunt doar o parte din măsurile adoptate, care ne vor permite să recuperăm, în cursul lunii viitoare, toate restan­ţele înregistrate“. DE CE GOLURI IN APROVIZIONAREA DEPOZITELOR CU MATERIALE NECESARE REPARĂRII LOCUINŢELOR? Numeroşi cetăţeni ne sesizează că din depozite lipsesc, uneori, timp în­delungat, o serie de materiale de con­strucţii Gtrm sînt: ipsosul, varul, bi­tumul, cartoniul asfaltcat etc. Întrebăm conducerea OJC.L. Mobila, ce măsuri întreprinde pentru cai asemenea ma­teriale să se­ găsească cu regularitate în depozitele* de speciali­tate ? Saiu, tn cazul în care,, în unele depozite există, iar în altele liu, unde pot cere infor­maţiile­­ de rigoare ? •*

Next