Informatia Bucureştiului, iulie 1971 (Anul 18, nr. 5551-5573)
1971-07-24 / nr. 5571
I I PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! INFORMATIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVIII Nr. 55716 PAGINI 30 BANI Sâmbătă 24 iulie 1971 Dezbaterile adunării generale a salariaţilor de la „Tricotajul roşu“i Din nou, după o jumătate de an, la adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor de la „Tricotajul roşu“. Prima constatare, o schimbare de decor : adunarea a avut Iloo în noua sală a clubului reamenajată şi sensibil mărită prin folosirea mai raţională a unor spaţii existente. Reprezentanţii oglindeau de astă dată mai fidel componenţa majoritar feminină a salariaţilor. Dacă-i vorba de noutăţi se cuvine amintit că şi configuraţia întreprinderii a suferit o modificare ir?, alăturîndu-i-se, de curînd, ca unitate componentă, Întreprinderea „Luceafărul". Despre adunarea generală se poate spune că, dincolo de prilejul unei analize atente a drumului parcurs în prima jumătate a anului şi al unei jalonări competente a direcţiilor şi obiectivelor de atins în semestrul II şi în anul 1972, ea a constituit un real prilej de satisfacţie pentru întreg colectivul întreprinderii. Toţi indicatorii de plan au fost îndepliniţi şi depăşiţi, aş spune substanţial. Angajamentul anual luat în întrecere, iniţial de 1 800 000 lei la producţia globală şi marfă, suplimentat în adunarea generală trecută cu 200 000 de lei şi mai tîrziu cu încă 1 000 000, deci însumînd 3 000 000, a fost depăşit cu 1 272 000 lei la producţia globală, cu aproape 2 200 000 la producţia marfă, cu peste 1 600 000 la productivitatea muncii ş.a.m.d Foarte pe scurt, unbilanţ care face cinste, colectivului întreprinderii. Explicaţia, una singură: felul în care comitetul de partid, comitetul de di,r,1?1,1%între,?ul colectiv au înţeles să alorifice cit mai deplin posibilităţi!? rea ? din întreprindere. De altfel 2?,rea de seamă şi discuţiile au oglindit destul de concludent înaltul spi®xi t enţă, de dăruire şi responsabilitate cu care s-a muncit, cred că greşesc dacă afirm că de seamă şi discuţiile au constituit veritabile contribuţii la defi-AbUiteteaterală 3 n°tiunii de res.De, la precizarea — ce suna a invitaţiei — făcută în darea de seamă că „Veţi avea posibilitatea să apreciaţi felul în care comitetul de direcţie a dus la îndeplinire hotărînle adoptate“, şi până la critica directa făcută de un participant mai multor membri ai comitetului de direcţie „care adesea nu văd decit par- MIRCEA MANEA (Continuare în pag. a II-a) CONTRIBUŢIE COLECTIVA LA DEFINIREA NOŢIUNII DE RESPONSABILITATE Una dintre modernele maşini cu comandă program, cu care este dotată sculăria secţiei plăcuţe din carburi metalice, cea mai nouă secţie a uzinei de mecanică fină. ESZ2331 C7ÎE2H AERUL TARE VASILE NICOROVICI Se zice, pe bună dreptate : „aerul tare şi proaspăt al realităţii“. Deoarece contactul cu realul este înviorător pentru gîndire, dă conţinut şi robusteţe căutărilor, dă sănătate adică — la fel ca’ şi aerul proaspăt pentru corp — întregii noastre fiinţe spirituale. E adevărat că faptele concrete prin, care realitatea se manifestă sînt imprevizibile, încăpăţînate, nedomesticite. Ele nu pot fi anulate cu condeiul, ori cu simple cuvinte. Trebuie investigate, strunite, regîndite. E limpede că pentru cineva care nu s-a pregătit sistematic pentru o asemenea confruntare cu realul, acest „aer proaspăt și tare“ poate să devină incomod. (Continuare in pag. a V-a) T INFORMAŢIA Retrospectivă săptămânală IN SPRIJINE CAUZEI PĂCII ŞI SECURITĂŢII INTERNAŢIONALE STATORNICIREA păcii şi Întărirea securităţii In lume sunt indisolubil legate de promovarea legalităţii internaţionale. Iată un adevăr, un comandament primordial al contemporaneităţii, pentru a cărui aplicare fermă România se pronunţă consecvent şi care şi-a găsit o pregnantă expresie in mesajul adresat de preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, participanţilor la cea de-a V-a Conferinţă mondială privind pacea mondială prin drept (deschisă miercuri la Belgrad, în prezenţa a peste 2 000 de delegaţi din aproape 80 de ţări, printre care şi România). Republica Socialistă România — se spune, între altele, în mesaj — militează activ pe arena internaţională pentru promovarea şpexisterţei paşnice, pentru aşezarea relaţiilor dintre state pe temelia principiilor fundamentale ale dreptului internaţional, care proclamă respectarea de către toate statele şi faţă de toate statele a suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, nerecurgerii la forţă sau la ameninţarea cu forţa, avantajului reciproc. Este convingerea profundă a poporului şi guvernului nostru că observarea riguroasă a acestor principii, în litera şi spiritul lor, asigură cadrul internaţional favorabil dezvoltării capacităţii creatoare, Înfloririi economice şi spirituale a fiecărei naţiuni, constituie, în acelaşi timp, condiţia esenţială a statornicirii unor (Continuare din pag aVI-a) Proaspeţii absolvenţi ai şcolilor profesionale au primit // //BOTEZUL PRODUCŢIEI Sute şi sute de tineri primesc, în aceste zile, „botezul“ producţiei. Nu e vorbă că Şi Pină acum, ca elevi ai şcolilor profesionale, au cunoscut ,,pe viul o secţie uzinală, un flux de fabricaţie. De data aceasta, însă, ei intră in întreprindere nu pentru o zi sau mai multe de practică, ci ca oatn®“ care au dobindit brăţara unei meserii. Că va fi de bronz sau de aur se va vedea mai încol . Deocamdată, ei sunt proaspeţi calificaţi într-o profesiune. De pâdă, ca electromecanici pentru aparatură telecomunicaţii, cum este Şi FLORENŢA BĂLŢAT, pe 1eWf o întîlnesc la „Electromagnetica , în secţia centrale Pentaconta, ca nouă angajată. Cum se descurca în ce mod s-a integrat în rarea uzinală ? Cum i se pare colectivul de aici 7 A, nu e greu de răspuns. Totul a decurs firesc, în timpul uceniciei a făcut practică în această secţie. Atunci, s-a putut familiariza cu spadnca lucrului, cu oamenii, cu atmosfera de uzină. Motiv pentru care acum se simte cam de-al casei . Dar ceilalţi 7 — mă adresez şefului secţiei, ing. PETRE PESCU. . . „ „Toţi proaspeţii angajaţi — vin® răspunsul — ne sunt cunoştinţe «vechi». Şcoala profesională, de unde provin, funcţionează pe lmngă uzină, între cele două instituţii era normal să se stabilească o colaborare efectivă. Aşa s-a a- juns ca întregul contingent al ansolvenţilor şcolii să aibă P°?. l'itatea să deprindă multe Jhm^1- tainele meseriei la bancurile şi maşinile din uzină. Iată PentTM ce putem afirma că momentul angajării îi găsea pe ei, dar .Jjz pe noi, pregătiţi. Integrarea lor îh producţie s-a făcut simplu» fără perturbări, firesc". Am dorit să aflu de la mg. ION BADEA şeful biroului învaţămint, dacă „Electromagnetica“ aştepta această promoţie de meseriaşi. „Aveam nevoie de forţe proaspete de muncă, ne-a spus interlocutorul. Ii cunoşteam destul de bine, le ştiam puterile. Uzina hOMrtia şi-a mărit capacitatea în ultima vreme. S-au construit hale şi secţii noi, au intrat în fabricaţie Vladimir Udrescu (Continuare în pag. a V-a) Concursul de admitere în învăţămîntul seral şi fără frecvenţă al liceelor de specialitate va avea loc între 1—10 septembrie, înscrierea candidaţilor — cu 15 zile înainte de examene. Se pot prezenta persoanele — indiferent de vârstă — care au absolvit clasa a VIII-a a şcolii generale sau posedă studii echivalente şi lucrează în domeniul specialităţii pentru care candidează. Lista specialităţilor pentru care pot opta candidaţii: circa 66 (domeniul industrial, agrar, sanitar, comercial, poligrafie, cinematografie etc.). Media minimă de admitere: cinci. Unităţi de dulciuri şi cafea In pasajul Victoriei se găsesc cîteva spaţii comerciale ce au fost preluate de către Trustul local de cofetării şi răcoritoare nr. 1. Ambele unităţi, amenajate şi dotate cu cele necesare şi-au început activitatea. Una oferă consumatorilor diferite dulciuri, băuturi fine, produse de patiserie. Cealaltă serveşte cafea „Expreso“ şi băuturi la pahar. Ambele sunt anexe ale cofetăriei „Albina“. Produsele alimentare şi prezentarea lor Importanţa deosebită pe care o reprezintă cunoaşterea gusturilor, a preferinţelor consumatorilor, a adus, mai ales în acest an, pe prim plan al preocupărilor, organizarea magazinelor proprii de prezentare şi desfacere. Dacă în sectorul Industriei uşoare, precum şi în cooperaţia meşteşugărească s-a produs o adevărată emulaţie în această direcţie, nu acelaşi lucru putem spune şi despre industria alimentară. In Capitală funcţionează 12 unităţi de profil, organizate sub egida întreprinderii de prezentare şi desfacere a produselor din Industria alimentară. Realitatea arată Insă că respectivele magazine nu se deosebesc cu nimic de cele obişnuite, din reţeaua O.C.L. „Alimentara“. In Văcăreşti nr. 20, Lipscani nr. 73, Beldiman nr. 1, Republicii nr. 23, Kogălniceanu nr. 8, şos. Alexandriei nr. 213 etc. se vînd mezeluri, conserve de carne şi legume, produse lactate, ulei, făină, biscuiţi etc. Acelaşi lucru îl face şi reţeaua comercială obişnuită. Prin cese deosebesc atunci aceste două tipuri de unităţi ? Nici felul de prezentare, nici metodele de comercializare nu diferă. Şi totuşi, cu cel puţin doi ani în urmă, în anumite magazine de prezentare se efectua lansarea noilor produse, cu degustări, cu demonstraţiile culinare respective, cu reţetare etc. Dar cele 12 magazine nu mai au acum cu prezentarea şi atît mai mult cu reprezentarea, nimic comun. O discuţie cu tov. Gheorghe Petrescu, director coordonator al Întreprinderii susamintite, ne-a convins că cei in cauză sunt şi ei conştienţi de carenţele existente şi de perpetuarea lor. Dorind să revitalizeze însă reţeaua magazinelor, specialiştii întreprinderii de prezentare Gabriela Bucur (Continuare în pag. a V-a) • Oficiul pentru construirea de locuinţe proprietate personală reaminteşte că miercuri, 28 iulie, Începe contractarea garajelor din blocurile D. 2, D. 5, D. 6, D. 7 şi D. 8 din Drumul Taberei, microraionul 7, după următorul program : miercuri, 28 iulie ora 8, blocul D. 2 ; la ora 10 cele din blocul D. 5 şi la ora 12 cele din blocul D. 6. Joi, 29 iulie ora 8 se contractează garajele din blocul D. 7 şi la ora 10 cele din blocul D. 8 Contractarea se face în ordinea prevăzută în listele afişate, stabilite pe baza priorităţii la contractarea apartamentelor din blocurile respective. Plata integrală a garajelor se face la contractare. UN NOU GHID .. .al magazinelor de artă populară ale cooperaţiei meşteşugăreşti, apărut de curînd, in 100 000 de exemplare, a fost editat în limbile română, engleză, franceză, germană şi rusă, adresîndu-se deopotrivă turiştilor din ţară şi de peste hotare. Lucrarea prezintă şapte dintre cele mai frecventate trasee turistice din România care converg spre Bucureşti. Ghidul pune la dispoziţia turiştilor adresele magazinelor cooperaţiei meşteşugăreşti de pe parcursul tuturor acestor trasee. De asemenea, o schiţă indică amplasarea magazinelor cu acelaşi profil — de artă populară și artizanat — de pe marile artere din București. VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN PORTUL SI PE ŞANTIERUL DE CONSTRUCŢII NAVALE CONSTANTA În cursul zilei de vineri, cele mai reprezentative unităţi industriale ale municipiului Constanţa — portul şi şantierul naval — au fost vizitate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia sa, Elena Ceauşescu. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Manea Mânescu, Paul Niculescu-Mizil, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ şi Ion Stănescu. Este pentru a doua oară în această săptâmînâ cînd conducători de partid şi de stat, în frunte cu secretarul general al partidului, iau contact, în judeţul şi municipiul Constanţa, cu realităţile din economie, cu stadiul îndeplinirii sarcinilor de producţie, cu modul cum sunt transpuse în practică obiectivele de perspectivă ale planului cincinal. întîlnirile de lucru ale secretarului general al partidului cu colectivele de oameni ai muncii, cu tehnicieni şi specialişti din industrie şi agricultură au un puternic efect mobilizator, duc la descoperirea unor soluţii mai valoroase, pentru soluţionarea unor probleme importante, de stringentă actualitate şi de perspectivă, stimulează spiritul creator al oamenilor muncii. S-a vădit aceasta cu prisosinţă în dialogul secretarului general al partidului, cu realizatorii proiectului de extindere şi modernizare a portului Constanţa, cu navigatorii, cu muncitorii portuari, cu constructorii de nave. Pe întregul traseu, de la Mangalia Nord şi pînă la Constanţa, în comunele 23 August şi Tuzla, la Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea şi Lazu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători ai partidului şi statului sunt salutaţi cu multă căldură de mii şi mii de cetăţeni. La Constanţa, coloana oficială se îndreaptă, prin strada Traian, către port, în faţa Gării Maritime, oaspeţii sunt aşteptaţi de un mare număr de muncitori portuari, navigatori, constructori navali. Pe o mare pancartă este înscrisă urarea „Bine aţi venit în mijlocul nostru, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu“. Se aplaudă îndelung, se ovaţionează pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general, pen(Continuare în pag. a VI-a) in hala mecanică a Şantierului de construcţii navale sunt prezentate realizări ale colectivului • Azi, s-a deschis noul magazin alimentar al Complexului comercial AlS din cartierul Titan. Magazinul cuprinde o salie de autoservire, raioane de mezeluri, brânzeturi, cafea-dulciuri, mercerie. Peste scurt timp este aşteptată inaugurarea şi a altor unităţi comerciale din acelaşi complex : farmacie, cofetărie, tutungerie. ANCHETA NOASTRA Abdicări de la îndatoririle profesionale pe filiera funcţionar cetăţean Incredinţînd unei instituţii rezolvarea unei cererii cetăţeanul porneşte — şi este firesc să fie aşa — de la premisa că va fi intimpinat cu toată solicitudinea, că acei salariaţi cărora li se adresează vor răspunde cu promptitudine şi competenţă, acestea fiind, in fond, calităţi-cheie, definitorii, ale funcţionarilor aflaţi intr-un permanent contact cu publicul. Pentru că de competenţa, de responsabilitatea lor profesionali, depind rezolvarea corectă a unei cereri, emiterea actului de decizie , gradul de promptitudine a soluţionării condiţionează consumul de timp al solicitantului. Nu ne propunem insă să facem aici un „expozeu“ al atribuţiilor diferitelor instituţii. De ce, totuşi abordăm această temă ? In corespondenţa primită zilnic la redacţie, nu puţini cititori semnalează că în unele întreprinderi şi instituţii de larg interes cetăţenesc continuă să se manifeste fisuri administrative, să se ridice in calea rezolvării operative a cererilor oamenilor muncii acele „bariere“ ale cii de anacronic sună acest cuvlnt i — birocratismului. Care sunt cauzele ce menţin asemenea atitudini vetuste, obligînd cetăţenii să bată la uşile diferitelor foruri, pentru a-şi vedea îndeplinită o solicitare, in esenţă, extrem de simplă ? Să ■„radiografiem" ctteva asemenea situaţii. La 15 iunie a.c., Nicolae Dăuş (str. Ghiocei nr. 4, sectorul 2) a trimis Comitetului de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală o sesizare. Era, oare, o problemă pentru a cărei rezolvare cetăţeanul respectiv trebuia să obţină neapărat avizul acestui for ? Nicidecum. N.D. cerea — pur şi simplu — sa se execute de către I.C.R. Pantelimon o lucrare pentru care plătise nu mai puţin de 18 000 lei. (Contractul, încheiat la 10 martie a.c., prevedea ca execuţia să înceapă la 1 mai şi să se încheie la 30 iunie). De ce, insă, a fost nevoie de intervenţia C.S.E.A.L., care a retransmis sesizarea către C.P.M.C., de unde a fost înaintată la D.G.G.L., ajungînd apoi la I.C.R.-ul reclamat (un întreg ... voiaj) ? Deoarece respectiva întreprindere de construcţii — parte contractantă — nici nu .. . deschisese șantierul pentru care, în schimb, se grăbise să încaseze banii. Poate, Insă, că... in ceasul al 12-lea, conducerii întreprinderii i-a revenit simţul de răspundere... Să nu ne pripim in a fi optimişti : ca şi în alte cazuri, a funcţionat din plin tactica „tempori- Petru Calapodescu, Ileana Coman, Val. Voiculescu (Continuare în pag. a V-a) IERI GEO MUHE Se extinde suprafaţa serelor legumicole Pentru a contribui la buna aprovizionare a pletelor cu legume proaspete şi in lunile de iarnă şi primăvară, consiliile populare ale sectoarelor — la indicaţia Consiliului popular municipal — au luat măsuri pentru construirea unor sere proprii pe o suprafaţă de 15 000 m.p. cu posibilităţi de extindere pentru viitor. Amplasamentele au fost stabilite de serviciul agricol al Consiliului popular municipal pe lingă marile complexe de sere de la Militari (sectoarele 7 şi 8), Berceni (sectoarele 5 şi 6), Pipera (sectoarele 1 şi 2) şi Dudeşti (sectoarele 3 şi 4). Fiind create pe lingă astfel de complexe se elimină o serie de cheltuieli legate de proiectare, introducerea surselor de căldură etc. Serele — în suprafaţă de 12 hectare — se vor construi cu posibilităţi locale şi prin munca patriotică a cetăţenilor. • In cursul acestui semestru, in magazinele de prezentare și desfacere a mobilei produsă In cadrul întreprinderilor de industrie locală, vor putea fi găsite noi modele de mobilier. Dintre ele cităm biblioteca „Crizantema“ (trei tronsoane cu șase corpuri, cu locuri pentru televizor, vitrină, bar) ; măsuţa „Postăvarul“ (cu placă rotativă pentru radio şi televizor) ; mai multe tipuri de scăunele pentru copii, precum şi cuierul Practic (cu panoul de perete acoperit, pe întreaga suprafaţă, cu Dermatină în diferite culori) etc. imagine panoramică din cartierul Titan. HGaleriile Amzei In unul din pasajele aflate In str. Amzei nr. 13 se găsesc mai multe localuri care au intrat cu puţin timp în urmă in circuitul comercial. I.C.S. „Romana“ a deschis aici, sub firma „Galeriile Amzei“, trei magazine de desfacere a articolelor pentru copii , a confecţiilor, a unor ţesături şi altor produse. Deşi mărfurile existente sunt de calitate, din cauza insuficienţei popularizări, unităţile respective duc o acută lipsă de clienţi. Ce-i drept, la intrările in pasaj se află două panouri. Ambele, mici, neatractive, trec neobservate. N-ar fi cazul ca întreprinderea coordonatoare să găsească, cu posibilităţile vasta pe care le are, soluţii pentru o reclamă mai eficientă ? Tot in această zonă cooperaţia meşteşugărească a preluat şi ea cîteva spaţii. Intr-un local s-a înfiinţat un centru de reparat sifoane şi autosifoane. Dar pe cit de repede s-a deschis, pe atît de repede s-a închis, deoarece lipsesc piesele de schimb necesare efectuării reparaţiilor... Oare nu s-ar putea întreprinde nimic pentru ca aceste localuri să-şi intensifice, nu să-şi restrîngă, activitatea comercială şi de deservire a populaţiei 7 /V adustrans la întrebarea alegeri la întrebarea „Cind vă veţi onora obligaţiile asumate faţă de beneficiari“ ? — ne răspunde tov. DAN NIŢESCU, inginer şef al întreprinderii de confecţii metalice şi aparataje. „Intr-adevăr, la cazanele de construcţie specială înregistrăm serioase restanţe faţă de beneficiari. Ele se datorează greutăţilor întîmpinate în pregătirea tehnologiei , produsul a fost asimilat în fabricaţie în acest an, iar complexitatea sa ridicată a solicitat execuţia unui număr de circa 100 SDV-uri. De asemenea, a fost necesară crearea unor condiţii speciale pentru efectuarea celor patru probe hidraulice la care sunt supuse cazanele respective. Lansarea comenzilor un flux tehnologic, organizarea a două schimburi de lucru, mărirea capacităţii secţiei de ventilaţie, dotarea cu două maşini de mare productivitate — se asigură o calitate superioară sudurilor — şi execuţia unui banc de probe echipat cu hidrofor — durata probelor tehnologice este substanţial redusă — sunt doar o parte din măsurile adoptate, care ne vor permite să recuperăm, în cursul lunii viitoare, toate restanţele înregistrate“. DE CE GOLURI IN APROVIZIONAREA DEPOZITELOR CU MATERIALE NECESARE REPARĂRII LOCUINŢELOR? Numeroşi cetăţeni ne sesizează că din depozite lipsesc, uneori, timp îndelungat, o serie de materiale de construcţii Gtrm sînt: ipsosul, varul, bitumul, cartoniul asfaltcat etc. Întrebăm conducerea OJC.L. Mobila, ce măsuri întreprinde pentru cai asemenea materiale să se găsească cu regularitate în depozitele* de specialitate ? Saiu, tn cazul în care,, în unele depozite există, iar în altele liu, unde pot cere informaţiile de rigoare ? •*