Informatia Bucureştiului, octombrie 1971 (Anul 19, nr. 5629-5654)

1971-10-26 / nr. 5650

'T'­X , Doamna aceasta a strecurat polei sub roţile cam­pionatului nostru intern, făcîndu-i să de­rapeze. Intre două manşe ale cupelor euro­pene, „Poli“ Încearcă să-şi redreseze corabia avariată, UTA ţine ca­denţa în fruntea clasa­mentului, universitarii clujeni mânincă pîinea săracului, în derbiul someşean, Dinamo se întoarce de pe malul mării cu undiţa ruptă, dar noi continuăm să lăudăm jocul lui Feije­ş.a.m.d. Arât să fie 1 Dinamo Întoarce spec­taculos. In favoarea sa, rezultatul meciului cu „U“, printr-o luptă e­­puizantă, pentru ca, cinci zile mai tirziu, să sune retragerea din faţa lui Feijenoord, după numai 20 de mi­nute de la începerea ostilităţilor . Steaua nu reuşeşte, pe teren pro­priu, să depăşească pe ASA Tg. Mureş, în schimb, vine de la Bar­celona cu 1-0, obţinut în dauna cîştigătoarei Cupei Spaniei. Rapid Mătasea broaştei Manole Arneanu noord şi să ne gîndim cu emoţie la apropiatul derbi cu reprezentativa Cehoslovaciei. Nici mă­car o partidă de mare atracţie, cum a fost aceea dintre Steaua şi Rapid, n-a reuşit să ne pună pe jeratic. Mili­tarii au cîştigat (pe merit), giuleştenii au pierdut (iarăşi) şi cu asta, basta ! Ca simplu spectator, stau şi mă întreb : de ce s-a aşternut, peste campionat, mătasea broaştei ? Penuria de goluri ar fi, desigur, o explicaţie. Oricît ni s-ar cere să venim pe stadi­oane şi să ne încura­jăm, în momentele de cumpănă, echipele fa­vorite, fără goluri mu­rim de plictiseală. Du­minică, spre exemplu, în şase partide din opt, s-au înscris... şase go­­luri. Entuziasmul, loia­litatea noastră de su­porteri au şi ele o li­mită, nu ? Pe de altă parte, bag seamă că nici jucătorii nu prea ştiu ce vor. Campiona­tul­­ ne învaţă teo­reticienii fotbalului — este barometrul care indică valoarea echipe­lor, măiestria tactică a antrenorilor, calitatea jocului practicat de protagoniştii gazonului pierde în Bănie la scor de forfait, dar se răz­bună pe Legia, trimi­­ţind-o acasă cu patru goluri în circă. Şi atunci, ce-i de fă­cut ? Nu cumva „baro­metrul" a luat-o razna ! Săptămîna recent în­cheiată n-a fost domi­nată, deci, de derbiul intern Steaua — Rapid, ci de participarea echi­pelor noastre de club în competiţiile conti­nentale. Ceea ce în­seamnă că dorinţa de a ne impune — şi la acest nivel — pe plan european a devenit o chestiune de orgoliu. O dovedeşte, de altfel, şi faptul, oarecum para­doxal, că succesul Ste­lei şi al Rapidului — la care s-a adăugat draw­ul UTA-ei — a fost minat de eşecul campionilor. Explicabil, dacă ne gîndim că CCE este cea mai importantă competiţie continentală, mai populară chiar de­cit Campionatul euro­pean pe echipe. Ce-i drept, dinamoviştii ne-au turnat în suflete o găleată cu oţet. De cîţiva ani buni, acestor jucători li se cîntă se­renade de dragoste, ta­lentul şi tehnicitatea lor sunt arătate cu degetul, dar iată că, puşi în faţa faptelor, nu rezistă nici cît o formaţie medie. Andrei, copleşit încă de gloria cucerită la Trna­­va, a fost un fel de sită spartă, prin care mingea a trecut cînd a vrut . Doru Popescu­, supraalimentat de cele două goluri marcate în poarta echipei lui Ada­­mec, s-a întîlnit cu ba­lonul de 4—5 ori, miş­­cîndu-se ca un dulap, iar ceilalţi au tuns ga­zonul cu bocanci Addi­­das. Singur Sălceanu şi-a ţinut firea, ca un mesteacăn rătăcit în­­tr-o pădure de sălcii plîngătoare. N-aş vrea să fiu greşit înţeles , nimeni nu i-a conside­rat pe dinamovişti di­nainte calificaţi în par­tida cu olandezii, dim­potrivă, ştiam că îi aş­teaptă o întrecere grea, foarte grea. La urma­­urmei, o înfrîngere pe teren propriu e un lu­cru frecvent în fotbal, însă maniera în care au cedat dinamoviştii e de-a dreptul lamentabi­lă. Un cronicar negru de supărare a scris, imediat după meci, că lecţia aspră servită de Feijenoord ne obligă la o reconsiderare a valo­rii fotbalului nostru de club. Tot ce se poate. Dacă n-aş fi văzut. însă, cu o zi înainte, în­­drijirea cu care Rapi­dul şi-a valorificat şan­sele, dacă n-aş fi ascul­tat, de la martori ocu­lari, despre ambiţia cu care Steaua a frînat, o­­fensiva barcelonezilor, dacă n-aş fi asistat, prin intermediul micu­lui ecran, la modul cum UTA a ştiut să lupte, pînă la fluierul final al partidei de la Zaglebie, pentru un re­zultat bun, aş fi accen­­tat, probabil, observaţia amintită. Iată de ce ni se pare nedrept să luăm ca etalon al fot­balului nostru o echipă care, încă de la sfîrşitul campionatului trecut, se hrăneşte din amintiri. La ora actuală, ca să-şi confirme clasa, Dinamo are nevoie d­e coeziunea morală a UTA-ei, de ambiţia dia­bolică a Rapidului, de disciplina tactică a Ste­lei şi, poate, de mai multă dragoste pentru culorile clubului. Şi ar mai fi de spus ceva : talentul, singur, nu a­­jută. Ii mai trebuie 99 la sută transpiraţie... Din nou „la concurenţă“!? Din păcate, constatăm că federaţia de fotbal tolerează programări ce nu sunt conforme cu propriile sale ho­­tărîri anterioare (am început să ne obişnuim !). Şi astfel pentru SÎM­­BATA sunt anunţate „la concurenţă” meciurile din Capitală ale etapei a IX-a a diviziei naţionale A , de la ora 15 pe stadionul Dinamo jocul Dinamo—U.T.A., iar pe stadionul „23 August” (de la aceeaşi oră), Rapid — Politehnica Iaşi. Un astfel de pro­gram vine în contradicţie directă cu interesele publicului şi semnalăm ne­cesitatea schimbării sale. In primul rînd, atragem atenţia clubului Rapid că ar fi cazul să fie interesat şi de încasările de la meciurile sale şi să se gîndească că pe stadionul „23 Au­gust“, la ora cînd pe „Dinamo“ se va disputa derbiul etapei vor fi foarte puţini spectatori tocmai la baza spor­tivă de după bariera Vergului... De aceea, poate Rapidul — care are beneficiul unui 4—0 cu Legia — ar putea să-şi amine partida pentru duminică dimineaţă şi schimba locul desfăşurării pe stadionul Republicii, cu siguranţă popular... O altă soluţie — chiar pentru sîmbătă — ar fi şi apelarea la instalaţiile de nocturnă. • Etapa a VI-a a campionatului fe­minin de fotbal s-a soldat cu rezultatele: Carmen — Diana 2—1 ; Traviata — Ti­nereţea 4—0 ; Doina — Speranţa 1—0; U­­nirea Tricolor — Minerva 4—0 ; Venus — Dacia 10—0 ; Rapid — Juventus 9—0; Lu­ceafărul — Mioriţa 2—0. Pe primele locuri, un clasament, se află : Rapid 11 p ; Venus 10 p ; Doina, Traviata 9 p ; Unirea Tricolor 8 p etc. In ziua de 23 octombrie a.c. a încetat din viaţă tovarăşul IOSIF KLEIN, mem­bru al Partidului Comunist Român din anul 1928. Născut In Baia Mare la 14 noiembrie 1894, Iosif Klein s-a­ înrolat de tinăr In mişcarea muncitorească din ţara noastră. In lupta condusă de Partidul Comunist Român împotriva exploatării şi asupririi burghezo-moşiereşti, pentru drepturi şi libertăţi democratice. A desfăşurat o susţinută activitate în cadrul Uniunii Tineretului Socialist, pe linia Blocului Muncitoresc Ţărănesc, MADOSZ, a Co­mitetului Antifascist şi Ajutorului Roşu; a participat la greve şi manifestaţii muncitoreşti, la sprijinirea militanţilor comunişti aflaţi în închisori, a luat parte activă la alte acţiuni de luptă iniţiate şi conduse de P.C.R. Pentru activitatea sa revoluţionară a fost în repetate rîn­­duri arestat şi deţinut de organele de represiune burgheză. După 23 August 1944 i s-au încredinţat diferite sarcini pe linie de partid şi de stat. In semn de preţuire a meritelor sale a fost distins cu ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România. Amintirea sa va rămîne mereu vie in inimile tovarăşilor săi de muncă şi de luptă. COMITETUL FOŞTILOR LUPTATORI ANTIFASCISTI DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA Sicriul cu corpul neînsufleţit al de­functului va fi depus miercuri, 27 oc­tombrie a.c., orele 12.00 in sala de mar­mură a Crematoriului „Cenuşa". Incine­rarea va avea loc in aceeaşi zi la ora 17.00. INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI 2­4 NOIEMBRIE, O ZI PREA ÎNCĂRCATĂ După cum se știe, ultimul meci al reprezentativei noastre in cadrul grupei I a preliminariilor campiona­tului european de fotbal este fixat, încă din vara trecută, pe data de 24 noiembrie. Nimic nu părea că va impieta asupra desfăşurării partidei România — Ţara Galilor la această dată. Iată, însă, că, recent, federa­ţia­­noastră de specialitate a primit din partea forului similar galez o propunere de amânare a întîlnirii pentru miercuri, 1 decembrie. Amin­tim că şi data de 24 noiembrie „cade” tot într-o miercuri, pentru că Ţara Galilor nu poate să-şi con­voace reprezentativa decit la mij­locul săptămânii — o parte dintre jucătorii ei evoluînd, în fiecare sîm­­bătă, în cadrul ligii engleze, în echi­pe profesioniste, care nu-şi cedează fotbaliştii, indiferent despre ce con­siderente este vorba. De ce anume cer galezii amâna­rea meciului ? Pentru că la 24 no­iembrie este stabilită data disputării meciului tur din optimile de finală ale „Cupei U.E.F.A.”, astfel incit, chiar căpitanul selecţionatei — En­gland — va fi reţinut de Tottenham. Dar situaţia se prezintă cu ab­solut aceleaşi complicaţii şi pentru reprezentantele noastre în „Cupa U.E.F.A.“, Rapid şi U.T.A., care au şanse să se califice în optimile de finală ale „Cupei U.E.F.A.“ Ce vom face ? Vom juca cu naţionala com­pletă. Iar Rapid şi U.T.A. vor evo­lua cu „ll“-îe văduvit de cei mai buni jucători ? Vom accepta propu­nerea Ţării Galilor ? Vom cere, de pe acum — dacă este posibil — la U.E.F.A., să se amine prima man­şă a optimilor pentru cele două echipe de club ale noastre ? Credem că biroul federal ar trebui să se pro­nunţe de urgenţă pentru o soluţie... — d. p. — • MÎINE se va disputa o nouă etapă din „Cupa României" la fotbal, ultima din această toamnă. In Capitală, vor avea loc două meciuri: Vulcan — F.C. Galaţi (pe terenul Vulcan, de la ora 14.30) şi Electronica — Metalul Plopeni (pe terenul Electronica, de la ora 14.30). Celelalte două „bucureştene" rămase In cursă, Sportul studenţesc şi Metalul vor juca In provincie, la Braşov cu Trac­torul şi, respectiv, la Miercurea Ciuc cu Oltul Sf. Gheorghe (terenul din Sf. Gheorghe este suspendat). Tinerii tenismeni de la „Cutezătorii“ pentru întîia oară pe podium Campionatul de tenis al municipiului Bucureşti rezervat echipelor de juniori şi copii s-a încheiat — duminică — cu victoria tinerilor membri ai clubului „Cute­zătorii“ de la Palatul pionierilor care, in meciul decisiv, au întrecut cu 9—4 pe re­prezentanţii clubului Dinamo. In acest fel, echipa „Cutezătorii" cucerește pentru i­im­a oară titlul de cea mai bună echipă din Capitală. Clasamentul : „Cutezătorii" (neînvinsă) 16 p ; Dinamo 12 p ; Progresul 8 p etc. Noua campioană a fost alcătuită din următorii jucători : Doina Ionescu, Lu­cia Romanov, Maria Romanov, Cosmina Popescu, Dalia Răileanu, Dorin Bînă, Cris­tian Feteanu, Dan Prodrom, Gheorghe Prodrom, Eduard Pană, Silviu Zancu, Sorin Popescu, Andrei Mârza (antrenori : prof. Enrico Modiano și Tudorel Bădin). După frumosul succes înregistrat, componenţii echipei „Cutezătorii" zâmbesc mulțumiţi aparatului de fotografiat. „Buturuga mică“ (Urmare din pag. 1) faţă. Dar care sunt cauzele ? Le-am aflat, la depozitul de legume şi fructe nr. 4 din Militari. Prima în­trebare pe care am adresat-o şefu­lui de depozit, Ilie Munteanu, după ce am urmărit ritmul lent de încăr­care a maşinilor şi expediere a lor către unităţi, a fost : „Cîţi oameni vă lipsesc ?“ „Opt“ — ne-a răspuns el. „Ba treisprezece” — i-am repli­cat, arătîndu-i şi pe cei cinci care, ghemuiţi pe podea, zornăiau, de zor, zarurile, lucind barbat. între timp, un delegat de la o unitate din Fe­rentari, moţăia cu capul pe masă, epuizat de rugăminţile de a i se trimite, pînă la ora deschiderii, o anumită cantitate de cartofi. Fusese refuzat, sub motiv că şeful de de­pozit ducea... lipsă de încărcători. Cît priveşte calitatea produselor ex­pediate, am remarcat starea necores­punzătoare a morcovilor. Aceştia, deşi erau apreciaţi ca fiind de categoria I, erau livraţi plini de pămînt, pe motiv că instalaţia de spălare­­era blocată de cartofi, iar cartofii nu pu­teau fi mutaţi. (Din ce „motive” am văzut mai sus — n.n.). Faptul că unele deficienţe pornesc încă din depozit, l-am remarcat şi în alte sectoare. Aşa, de exemplu, la Fabrica de produse lactate, bor­canele cu iaurt nu se livrează di­ferenţiat, pe mărimi, potrivit note­lor de comandă, ci după cum işi de­pozitează întreprinderea şarjele, în camerele frigorifice, iar laptele de calitate superioară este realizat în cantităţi insuficiente. Se remarcă şi utilizarea iraţională a unor maşini de transport. Astfel, autospeciala nr. 31-B-2481, sosită cu produse de pa­tiserie, în tranzit, la ora 3,30, de la întreprinderea Herăstrău, urma să aştepte pînă la ora 7 dimineaţa, cînd i se puteau elibera navetele. UN „GRAFIC" AL CARENŢELOR... GRAFICELOR DE EXPEDIŢIE Aparent, întreprinderea de panifica­ţie „Spicul” este bine organizată sub raportul utilizării judicioase a mij­loacelor de transport. Există grafice orare pe fiecare maşină şi un sistem de transport în tot cursul nopţii, dis­tribuitorii având asupra lor cheile de la 50 de centre din sectoarele 7 şi 8. Intrind însă mai adine în fondul problemei, observăm că doar o mică parte din unităţile deservite de a­­ceastă fabrică sunt aprovizionate la ora deschiderii. Şi mai precară este situaţia la în­treprinderile „Pionierul" şi „Sănă­tatea". Aici, aşa-zisul grafic se rezu­mă doar la un fel de „ghid“, care prevede un anumit traseu. Tot aici, provoacă greutăţi faptul că aceleaşi unităţi sîunt deservite de către două maşini (una pentru pline şi alta pen­tru specialităţi). In felul acesta, timpul de întrerupere pentru „primirea mărfii" se dublează, în detrimentul servirii operative a cumpărătorilor. In sectorul de distribuţie a laptelui, am găsit grafice, am putea spune, fără cusur. „Ultima unitate este apro­vizionată la ora 5 — ne spunea tov. L. Vintilă, membru în Comitetul de direcţie al fabricii, care supraveghea azi-noapte livrarea produselor. Asi­gurăm prioritatea cartierelor mai în­depărtate, cum sunt Titan, Berceni, 23 August“. O afirmaţie categorică, dar, din păcate, aşa cum am putut vedea ulterior, ea a demonstrat că şi intre „grafice” şi fapte există dis­crepanţe... CIT DE DEPARTE E CARTIERUL? ... pentru că, nici la ora 5, şi nici la 5,30, nu sosise laptele la complexul Grindeiului, la centrul din faţa uzi­nelor „Republica“ şi în alte zone mai îndepărtate, tocmai acelea cărora, în vorbe, li se asigurase prioritate. De asemenea, pe măsură ce te îndepăr­tezi de fabrică, afli note de comandă neonorate (70 1. lapte in minus la centrul din str. 7 Noiembrie nr. 129) sau nepotriviri între laptele la sti­clă si laptele la bidon. Or, laptele­­ vărsat nu ar trebui trimis la unită­ţile care nu au posibilitatea de a-l vinde numai în interiorul magazinu­lui, cum se întîmplă, de predilecţie, la diverse centre îndepărtate (de pildă, cele de la extremitatea de est a străzii 7 Noiembrie). •­ Ar fi nedrept să punem toate ca­renţele de aprovizionare din cursul nopţii, numai pe seama furnizorilor. OCL Piunea, de pildă, ar putea spori numărul de centre care ar putea fi aprovizionate in schimbul III. Am constatat apoi că multe unităţi, deşi primiseră produsele, nu deschi­seseră la ora programată. Prin ur­mare, este vorba de o mai bună co­operare între comerţ şi furnizori, de o mai bună urmărire a modului in care întreprinderile producătoare îşi organizează activitatea de noapte. Oricum, faptele consemnate demon­strează că există încă largi posibi­lităţi de îmbunătăţire a sistemului de aprovizionare din cursul nopţii, astfel incit cetăţenii să poată cumpăra,­­încă înainte de a pleca la lucru, produse­le alimentare de strictă necesitate, în calea unei aproviz­ionări ritmice Spitale (Urmare din pag. 1) Am cunoscut oameni, mulţime de oameni, simpli, modeşti dar stăruitori în a se şti în fiecare moment deschizători de dru­muri, meşteri pricepuţi în a aşeza, cu grijă şi credinţă în mîine, cărămidă cu cărămidă, pentru înălţarea edificiului so­cietăţii noastre socialiste. Am cunoscut oameni, a căror biografie e simplă şi citeţ scri­să în graiul faptelor, oameni a căror viaţă pînă atunci şi de atunci înainte semăna cu un cristal perfect, însuimînd între feţele, colţurile şi muchiile sale bogăţie de gînduri şi dorinţe împlinite prin munca neostenită de-a lungul zilelor, de-a lungul anilor. Am cunoscut oameni pentru care simţămîntul datoriei împli­nite era parte de suflet, parte de viaţă, idealul pentru care merită cu adevărat să trăieşti. Asemenea oameni trăiesc pre­tutindeni în ţara noastră, ei constituind marea, covârşitoarea majoritate a celor care cu bra­ţele şi cu mintea participă efec­tiv şi afectiv la construirea so­cietăţii noastre socialiste multi­lateral dezvoltate. • Mîine se desfășoară jocurile din cea de a treia etapă a campionatului divizionar masculin de volei. Sunt pro­gramate următoarele intilniri : Progre­sul Bucureşti — Politehnica Galati, Po­litehnica Timişoara — Dinamo, Univer­sitatea Craiova — Steaua, Viitorul Ba­cău — Rapid, Universitatea Cluj — I.E.F.S., Tractorul Braşov — Unirea Tri­color Brăila. Partida din Bucureşti va fi găzduită de sala Progresul, începînd de la ora 17. I i ! ■ Ieri noapte, nişte necunoscuţi au pătruns, prin spargerea vitrinei, în magazinul Dioda" (bd. 1 Mai nr. 126), de unde au furat un mag­netofon, un aparat de radio ,,Mamaia" pre­cum şi o sumă de bani. Cercetările sunt efectua­te de circumscripţia 17. ■ Ieri, la ora 12:15, a fost accidentat mor­tal, de un tramvai, Marti Ferenti (88 de ani, str. Berzei nr. 97), caare încerca să traverseze bd. George Coşbuc printr-un loc nepermis şi prin spatele unui tram­vai oprit în staţie.­­ Ion Floricică (23 de ani, comuna Tatarästii de Sus, Teleorman) a fost prins pe cînd în­cerca să speculeze nu mai puţin de 75 de ta­blouri litografiate pe care le „achiziţionase" prin intermediul unor misiţi din Arad. ■ Vor fi trimise In judecată Anica Tonea­­nu (str. Piatra Mare nr. 2) şi Gheorghiţa Ene (str. Petru Maior nr. 47- 49), salariate la C.C.F.R., care au fost surprinse încercînd să scoată pe poarta combinatului bu­nuri sustrase. La perche­ziţiile domiciliare s-au­­ găsit şi alte obiecte fu­rate anterior. ■ Ieri dimineaţă, Un­gă stăvilarul Roşu al canalului Argeş a fost găsit, înecat, Constantin Badic (comuna Budeşti — Ilfov, salariat la I.C.A.R.). S-a stabilit că C. B. fusese văzut în seara precedentă în stare de ebrietate. ■ A fost lovită de... un cal, fugit din baza hipică a clubului Steaua, Vera Maria Socoleanu (calea Plevnei nr. 131 A). Victima a fost interna­tă în spital. ■ A fost furat auto­turismul I.M.S. nr. 1-IF- 2615. Persoanele care pot da relaţii sînt ruga­te să se adreseze ser­viciului intervenţii, tel. 16.20.40 sau 22.22.22. IUMTfl de la ZHirectoratul Miliţiei Capitalei Dobrin, in lumina federaţiei• •• Am cerut, zilele trecute, să se facă lumină în cazul Ozon - Dobrin şi federaţia noastră de fotbal, re­ceptivă la doleanţele opiniei publi­ce, le-a venit în întîmpinare. Ale­­gind — în locul unui comunicat ri­gid — calea mai explicită a unei conferinţe de presă, preşedintele forului fotbalistic, tov. Mircea An­­gelescu, a împărtăşit gazetarilor punc­tul de vedere oficial în acest­­ caz. Acest punct de vedere — fondat pe cercetările întreprinse de dele­gatul special al federaţiei, I. Siclo­van, ca şi pe propriile constatări ale preşedintelui — vom încerca să-l rezumăm astfel : fără îndoială, Dobrin s-a făcut vinovat de o atitu­dine net ireverenţioasă faţă de antre­norul său, Ozon, dar nici acesta n-a dat dovadă de prea mult tact în re­laţiile sale cu Dobrin (ceea ce a mai generat si în alte ocazii discuţii con­tradictorii intre ei) ; conducerea clu­bului F.C. Arges n-a manifestat — de-a lungul anilor — fermitatea ne­cesară fată de abaterile, mai mari sau mai mici, ale lui Dobrin­, tratîn­­du-l, de fiecare dată, cu îngăduinţă , plecările, de la F.C. Argeş, a diferitor antrenori (Bălănescu, Teaşcă, Marian), nu trebuie puse, exclusiv, pe sea­ma neînţelegerii acestora cu Dobrin ; în general, comportarea lui Dobrin in cadrul lotului naţional n-a creat „probleme” conducerii acestui lot, sau, în orice caz, de mai redusă amploare decit cele produse de alţi cîţiva selecţionaţi — chiar la Guada­lajara (n.n. la expunerea acestui punct de vedere asista şi prof. An­gelo Niculescu, tăcerea acestuia pu­ţind fi apreciată ca o aprobare). Care au fost urmările acestui „caz”? — Dobrin şi-a recunoscut vina şi a şi cerut (după părerea noastră, cu destulă întirziere) scuze lui Ozon. — Conducerea clubului F.C. Argeș (recunoscând, probabil — tot după opinia noastră — că s-a pripit la pri­ma ei decizie) a revenit asupra desfa­cerii contractului de muncă cu Ozon, dar aceasta nu înseamnă că antreno­rul își va relua postul, el urmind să-și continue activitatea la lotul na­ţional, alături de Angelo Niculescu. — Dobrin a fost sancţionat (ceea ce, de altfel, se anunţase încă mai de mult) de către clubul F. C. Argeş, pe linie administrativă. — Sancţiunea federaţiei : l-a omis, de două ori (cu prilejul meciurilor de la Helsinki şi de la Copenhaga), de pe lista selecţionabililor, deşi — după cum aprecia preşedintele fede­raţiei — meritele tehnice şi forma în care se afla Dobrin l-ar fi recoman­dat să joace în ,,ll“-le naţional. Şi acum ? Conducerea federaţiei, socotind că jucătorul piteştean nu e atît de „negru” cum e zugrăvit uneori, a considerat c­ă Dobrin poate fi selec­ţionat. Această hotărîre a federaţiei, o dată luată (şi presupunem noi, după o ma­tură cântărire a împrejurărilor, care îi sînt, fără îndoială, mai îndeaproa­pe cunoscute decit nouă), nu ne rămî­ne decit să sperăm în judiciozitatea ei d­in faptul că Dobrin va dovedi, prin viitoarea lui comportare, că o apreciază cum trebuie şi că şi colegii lui din lot vor colabora, cu sinceri­tate, la deplina lui reabilitare în ochii — toate încă circumspecţi — ai opi­niei publice, în interesul general al prestigiului nostru fotbalistic pe plan internaţional. C. Diamantopol HipisM Ce ne-a plăcut duminică Reuniunea hipică de duminică dimineaţa ne-a oferit satisfacţia unui spectacol de certă calitate, cu alergări disputate şi sosiri strînse şi, ceea ce merită a fi reţinut, cu o notă de corectitudine. Capul de afiş al reuniunii l-a constituit Premiul de toamnă — alergare semiclasică — care a revenit, de o manieră spectacu­loasă armăsarului Cuc. Energic, susţinut de Ion Niculae în finalul probei, el s-a desprins cu autori­tate de restul concurenţilor, cîşti­­gînd cu siguranţă. Pe locurile ur­mătoare s-au plasat Valenţa şi Furiş. Ultimul, fără galopul­ dat la plecare, ar fi făcut o figură mai bună. Sosiri, la fel de frumoa­se, s-au înregistrat în alergările cîştigate de Jofra şi Silvia, cu care Gică Tănase şi respectiv S. Mihăilescu au conceput frumoase curse de aşteptare, primul ata­­cînd prin surprindere la intrarea în ultimul ocol, iar secundul „ie­şind“ la jumătatea liniei drepte. Din rest, ne-au plăcut maniera sobră în care I. Moldoveanul a condus-o pe Masca, cîştigătoarea premiului Sălişte, calmul manifes­tat de Gherase Avram în cursa cîştigată cu Joviala şi stilul „bă­tăios“ de a conduce al lui Oltea­­nu şi Tr. Marinescu„ învingători cu Huluba şi, respectiv, Sabaru. Gh. Alexandrescu i Pe prim plan, forţele proprii (Urmare din pag. 1) Comitetul municipal de partid a elaborat un amplu program de acţiuni. în între­prinderile industriale, de construcţii şi din alte ramuri economice s-au consti­tuit colective care, sub directa îndru­mare a organizaţiilor de partid, au examinat cu atenţie planul de investiţii pe 1971, în scopul depistării posibilităţilor tehnice de realizare prin forţe proprii a utilajelor, maşinilor şi instalaţiilor necesare, încă necontractate, pentru ceilalţi ani ai cincinalului avîndu-se în vedere obiectivele nominalizate pen­tru care există şi studii tehnico-eco­­nomice. Pe baza unei largi consultări — ceea ce a imprimat acţiunii un ca­racter de masă — în cadrul fiecărei unităţi au fost stabilite programe de măsuri, menite să transpună în fapt obiectivele propuse Este de subliniat că participarea a numeroşi specialişti din compartimentele de concepţie şi auto­­utilaje, institutele de proiectări, cerce­tări şi învăţămînt superior, a muncito­rilor de înaltă calificare, tehnicienilor, inventatorilor şi raţionalizatorilor, pre­cum şi dezbaterea analitică în cadrul comitetelor de direcţie, au conferit ace­stor programe o fundamentare realistă, atît la nivelul sarcinilor imediate cît şi în domeniul perspectivei. Desigur, însă, atributele pe care şi le-a cîştigat acţiunea de autoutilare — atribute ale unei certe maturităţi — generează ele însele noi exigenţe. Ni se pare, deci, firesc ca bilanţul raportat la sfîrşitul a trei trimestre să fie evaluat într-o viziune dinamică, adică în nemij­locită corelare cu perspectiva pe care o deschid rezultatele dobîndite. De aceea, semnificaţia primordială a faptului că în această perioadă au fost realizate şi integrate în circuitul productiv 2 564 uti­laje în valoare de 98,4 milioane lei — ceea ce înseamnă diminuarea importu­rilor cu 1,5 milioane lei valută, econo­mii estimate la 6,2 milioane şi o pro­ducţie suplimentară de 64,3 milioane — o reprezintă atestarea elocventă a mari­lor posibilităţi de care dispune economia Capitalei în domeniul autodotării. Acest generos potenţial este obiectiv determinat de înalta tehnicitate a unităţilor indu­striale, existenţa unui puternic efectiv de inventatori şi inovatori, largile posi­bilităţi de cooperare şi de remarcabilă tradiţie pe tărîmul creativităţii tehnice a colectivelor de muncă bucureştene. Abordînd un asemenea unghi de cu­prindere, se poate afirma că valoarea intrinsecă a cifrelor bilanţiere nu poate şi nu trebuie să constituie un prilej de automulţumire. Există în fiecare unitate industrială disponibilităţi substanţiale pentru amplificarea acţiunii, pentru afir­marea iniţiativei şi gîndirii originale. Faptul că unele întreprinderi care au cîştigat o valoroasă experienţă pe linia dotării prin forţe proprii — Uzina de mecanică fină, U.M.G.B., I.P.R.S. — nu au găsit totuşi nici o posibilitate de a reduce în acest trimestru, şi în perspec­tivă, importurile, este, fără îndoială, inacceptabil. El dovedeşte că eforturile pentru depistarea rezervelor existente sunt discontinue, că incă nu au fost era­dicate fenomenele de ploconire comodă în faţa creaţiei tehnice străine. De altfel — aşa cum rezultă dintr-o recentă analiză a comisiei economice a Comitetului municipal de partid — în unele întreprinderi acţiunea de prospec­tare a posibilităţilor­­de realizare prin autoutilare a programului de dezvoltare şi dotare pe perioada pînă in 1975 s-a soldat cu rezultate situate mult sub cota disponibilităţilor (este vorba în primul rînd de unităţi constructoare de maşini, dar nu fac excepţie nici cele din in­dustria chimică, a lemnului şi uşoară). Concluziile, desigur, se impun cu acui­tate pentru fiecare centrală industrială şi întreprindere în parte — angajarea tot mai eficientă, prin mobilizarea ple­nară a colectivelor de muncă, în efortul de valorificare a forţelor proprii. Şi nu trebuie uitat că însuşi apropiatul bilanţ ’71 comportă încă serioase restructu­rări de valoare. Dincolo de comandamentele imediate, autoutilarea — proces în plină desfă­şurare, ale cărei coordonate se definesc de la etapă la etapă — şi recomandă specialiştilor, factorilor de decizie din întreprinderi, centrale şi ministere şi ca subiect de dezbatere. Dezvoltarea alertă a acţiunii, varietatea obiectivelor propuse, complexitatea mijloacelor an­grenate, specificul formelor concrete adoptate ridică nu puţine probleme privind modalităţile optime de concep­ţie, organizare şi execuţie. Plecînd de la premisa că experienţa acumulată pînă în prezent permite şi impune totodată­­abordarea acestora, în numerele viitoare vom aduce în discu­ţie unele aspecte esenţiale, pe care prac­tica le înscrie statornic la ordinea de zi. „SAPTAMINA ECONOMIEI“ TRAGEREA LA SORŢI A LIBRETELOR DE ECONOMII CU DOBÎNDĂ ŞI CÎŞTIGURI ÎN AUTOTURISME La data de 28 octombrie ,a.c. orele 18, va avea loc în sala Teatrului „C. Tănase“ din Capitală tragerea la sorţi pentru tri­mestrul III a.c. a libretelor de economii cu dobîndă şi cîştiguri în autoturisme. La această tragere, Casa de economii şi consemnaţiuni va acorda 402 cîştiguri în autoturisme mărcile Dacia 1­100s Dacia 1300 şi Skoda 100­0. Aceste cîştiguri se vor adăuga celor 1086 autoturisme acordate la tragerile la sorţi care au avut loc de la 1 ianuarie a.c. pînă în prezent. I Studioul cinematografic „Alexandru Sahia“ str. Roma nr. 4—6 telefon i 12.75.71, angajează prin CONCURS electronist. 5 ASOCIAŢIA AVICOLA"n convoacă, la 29 octombrie 1971, adunarea generală a membrilor crescători în str. Banu Mărăcine nr. 31, sectorul 6 In conformitate cu dispoziţiile statutare, sunt convocaţi membrii asociaţiei cu cotizaţia achitată la zi ÎNTREPRINDEREA produse lemn mobilă calea Giuleşti, str. Rocilor nr. 12—16, sectorul 7, tramvaie 2 şi 11, staţia Piaţa Gluleşti, telefon 17.13.53, angajează TINERI Intre 18—25 ani, absol­venţi a 7—10 clase, pentru calificare la locul de muncă prin curs de scurtă durată In meseria de tlmplar mobilă şi articole tehnice Totodată angajează ECONOMIST pentru serv, aprovizionare şi merceolog principal, îndeplinind condiţiile de studii şî stagiu, cu expe­rienţă în ramura produse finite lemn . CONTABILI principali, ŞEF ma­gazin mobilă , muncitori calificaţi TIMPLARI manuali sau mecanici, per­manenți sau cu jumătate normă. 19* S a\\\\\\\\\\\\\\\^^^ Pag. a 3-a _ 1 I ­­a i ia I­I i 1. Pe data de 28.X.1971, între­g orele 17—20, va avea loc, la g ^ „TOMIS” din calea Călăraşi g 0 nr. 11, ALEGERE DE BĂIEŢI Ş­­i între 9—16 ani, pentru RO- 1I 0 LURI PRINCIPALE ŞI SE­­g­­­CUNDARE din filmul g 1 „DOI ANI DE VACANŢĂ“ ! CENTRALA industriei confec­ţiilor Bucureşti, bd. Armata Po­porului 7, sectorul 7, angajează INGINER- constructor, TEHNICI­AN constructor, ECONOMIŞTI, TRADUCĂTORI pentru limba germană, ECONOMIST, cunoscă­tor al limbii engleze sau germa­ne, pentru serviciul documentare, DACTILOGRAFE, ZIDARI, DO­GARI, ZUGRAVI, MUNCITORI necalificaţi, PAZNICI, GESTIO­NARI și PRIMITORI-distribuitori, TIMPLARI, FREZORI, STRUN­GARI. Informații suplimentare la tel. 31.22.22, serviciul personal, zil­nic între orele 8 și 15.30. FABRICA „Spicul", şos. Orhide­elor nr. 15, sectorul 7, angajează LĂCĂTUŞI mecanici, ELECTRI­CIENI, ZIDARI, ZUGRAVI, VOP­SITORI, ŞAMOTORI, FOCHIȘTI cazane şi cuptoare şi TIMPLARI. Relaţii la biroul personal, telefon 17.57.00, interior 101. SPITALUL de urgenţă, calea Floreasca nr. 8, angajează CON­TABIL principal. MAGAZINER principal, INSTALATOR frigoteh­­nist. OFICIUL central farmaceutic, str. Aviator Sănătescu nr. 48, sec­torul 1, telefon 17.28.40, angajează ŞEF formaţie P.C.I., MECANIC motopompist P.C.I. şi CONTABILI principali. TRUSTUL de mecanizare Bucu­rești, baza de aprovizionare, şos. Giurgiului nr. 164, angajează JU­RISCONSULT, ECONOMIŞTI con­tabili, CONTABILI, TEHNICIENI, ECONOMIŞTI-merceologi şi RE­­CEPŢIONERI pentru piese schimb utilaje de construcţii şi pentru materiale de construcţii, ŞEF de­pozit pentru piese schimb şi ac­cesorii auto. Informaţii supli­mentare la tel. 23.79.40/129. INSTITUTUL AGRONOMIC „NICOLAE BĂLCESCU din Bucureşti anunţă scoaterea la c­oncurs a următoarelor posturi : FACULTATEA DE AGRONOMIE CATEDRA DE AGROTEHNICA — Conferenţiar — poziţia 4, dis­ciplinele Agrotehnică şi tehnică experimentală, Agrotehnică, Bazele agrotehnicii. CATEDRA DE FITOTEHNIE — Conferenţiar — poziţia 6, dis­ciplina Fitotehnie. — Conferenţiar — poziţia 8, disci­plina Fitotehnia terenurilor ameliora­te şi culturi forţate. CATEDRA DE EDUCAŢIE FIZICA — Conferenţiar — poziţia X, disci­plina Fotbal. — Şef lucrări — poziţia 5, disci­­­­plina Atletism băieţi. — Asistent — poziţia 11, disciplina Jocuri sportive băieţi. FACULTATEA DE HORTICULTURA CATEDRA DE BOTANICA — Profesor — poziţia 2, disciplina Botanică. CATEDRA DE CULTURI FORŢATE — Conferenţiar — poziţia 3, disci­plinele : Culturi intensive legume in cimp, tehnologia culturilor hortivi­­ticole, condiţionarea şi valorificarea produselor şi legumelor de seră. CATEDRA DE POMICULTURA — Conferenţiar — poziţia 6, disci­plinele Cultura intensivă a pomilor, tehnologia înfiinţării livezilor intensi­ve, tehnica producerii materialului săditor pomicol. CATEDRA DE VITICULTURA — Conferenţiar — poziţia 4, dis­ciplinele Tehnologia culturilor horti­­viticole, agrotehnica diferenţiată a soiurilor de viţă, viticultură gene­rală. — Conferenţiar — poziţia 5, disci­plinele Viticultură specială, protecţia muncii, recunoaşterea şi aprobarea plantei mamă şi a soiurilor.­­FACULTATEA DE MEDICINA VE­­TERINARA CATEDRA DE BOLI INFECŢIOASE ŞI MICROBIOLOGIE — Conferenţiar — poziţia 4, disci­plinele Microbiologie şi imunologie, diagnostic de laborator. FACULTATEA DE ZOOTEHNIE CATEDRA DE GENETICA ŞI AME­LIORAREA ANIMALELOR — Conferenţiar — poziţia 4, dis­ciplina Zootehnie specială. CATEDRA DE TEHNOLOGIA CREŞ­TERII ANIMALELOR MARI — Şef lucrări — poziţia 16, disci­plinele Bovine—ecvine, exploatarea intensivă a taurinelor pentru carne, exploatarea intensivă a taurinelor pentru lapte. FACULTATEA DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE CATEDRA DE FIZICO-MATEMATICI — Conferenţiar — poziţia 2, dis­ciplina Matematici­ — Conferenţiar — poziţia 5, disci­plina Fizică şi climatologie. CATEDRA DE IRIGAŢII, DESECĂRI, COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI — Conferenţiar — poziţia 3, dis­ciplinele îndiguiri, desecări şi re­gularizări, tehnica drenajului. CATEDRA DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUN­CIARE — Conferenţiar — poziţia B, dis­ciplina îmbunătăţiri funciare. — Conferenţiar — poziţia 7, dis­ciplinele îmbunătăţiri funciare, teh­nologia culturilor irigate. — Asistent poziţia 16, disciplina îm­bunătăţiri funciare. FACULTATEA ECONOMIA AGRICUL­TURII 51 CATEDRA de ORGANIZAREA CONDUCEREA I.A.S. — Conferenţiar — poziţia 6, disci­plinele Analiza economică in agricul­tură, conducerea şi analiza activităţii întreprinderilor, metode moderne de analiză a activităţii economice in a­­gricultură. — Asistent — poziţia 16, disciplina Organizarea şi conducerea I.A.S. — Asistent — poziţia 16, discipli­nele Analiza activităţii in agricultură, conducerea şi analiza activităţii în­treprinderilor. CATEDRA DE ECONOMIE ŞI CON­DUCEREA AGRICULTURII — Asistent — poziţia 16, disciplinele Aprovizionarea tehnico-materială gl marketing In agricultură, agricolă, economie CATEDRA DE INFORMATICA — Conferenţiar — poziţia 7, disci­plinele Statistică agricolă, informati­că in agricultură, organizarea sis­temelor informaţionale în agricultură. — Lector — poziţia 9, disciplinele Maşini de calcul, organizarea mun­cii administrative. — Asistent — poziţia 4, discipli­nele Evidenţă economică, statistică agricolă. — Asistent — poziţia 5, disciplinele Evidenţă economică, contabilitate a­­gricolă. Candidaţii la concurs vor depune la secretariatul Institutului agrono­mic „Nicolae Bălcescu" din Bucu­reşti, bd. Mărăşti nr. 59, sectorul 1, în termen de 30 de zile (pentru pos­turile de profesor, conferenţiar şi şef de lucrări) și de 15 zile (pentru pos­turile de asistent), de la data pu­blicării acestui anunţ în Buletinul oficial, cererea de înscriere înso­ţită de actele prevăzute in Legea nr. 6 privind Statutul personalului di­dactic din Republica Socialistă Ro­mânia, publicată în Buletinul oficial partea I, nr. 33, din 15 martie 1969, şi de Instrucţiunile Ministerului In­­văţămîntului nr. 84 539/1969. Cei care funcţionează într-o insti­tuţie de învăţămînt superior sînt o­­bligaţi să comunice în scris, rec­torului acesteia, înscrierea la con­curs. Pentru posturile de asistent, can­didaţii vor prezenta, un dublu exem­plar şi o adeverinţă, din care să rezulte că au efectuat stagiul legal după repartizare. Concursul se va ţine la sediul institutului in termen de 3 luni (pentru posturile de profesor, con­ferenţiar şi şef de lucrări) şi de 15 zile (pentru posturile de asistent) de la data expirării termenului de în­scriere. Informaţii suplimentare se pot obţine la secretariatul rectoratului in­stitutului. zilnic intre orele 7 si 15. 44 a

Next