Informatia Bucureştiului, decembrie 1971 (Anul 19, nr. 5681-5707)
1971-12-08 / nr. 5687
P PROLETAR! DIN TOATE TARUJE. INITIVA ZIAR Al COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI Al P.C.R. ŞI Al CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XIX Nr. 56874 PAGINI 30 BANI Miercuri 8 decembrie 1971 177 Reciclarea profesională — imperativ al producției moderne (…) la uzine-tot ca la minister? După cum indică datele oficiale pe care ministerul ni le-a pus la dispoziţie, la data deschiderii cursurilor de perfecţionare (1 octombrie) numai aproximativ 80 la sută din numărul lucrătorilor planificaţi pentru perfecţionarea pregătirii profesionale în eşalonul 1971—1972 erau efectiv cuprinşi in învăţămînt. In multe unităţi aparţinind, îndeosebi, centralelor industriale de maşini agricole, maşini şi material electric, mecanică fină şi automatizări, mecanică fină şi optică, acţiunea e încă în faze incipiente, sau complet neglijată — iar, alteori, deşi s-a raportat deschiderea anului de învăţămînt, practic lucrurile „n-au demarat" decît în scripte... — Cei necuprinşi în formele de reciclare, precum şi actele de formalism la care vă referiţi, se datoresc unor neajunsuri — ne explică inginerul Nicolae Stere, director adjunct al Direcţiei personal-învăţămînt din M.I.M. ...Fără doar şi poate. Dar totuşi, pentru a concretiza, vom arăta că absenţa unei linii directoare bine concepute, lipsa unei coordonări centrale continue şi eficiente s-a făcut resimţită din primul moment... Din cîte am reuşit să desprindem în cadrul anchetei noastre, o anumită optică întîlnită la nivelul ministerului s-a transmis nealterată filierelor subordonate — şi primul „efect" remarcat îl reprezintă o anume „degajare" a colectivelor de conducere din uzine faţă de acest important capitol al reciclării. De altfel, era, poate, firesc pentru Direcţia de învăţămînt ministerială să opteze pentru colaborare, iar la nevoie să se impună tocmai serviciilor personal şi învăţămînt din centrale şi întreprinderi ! Fără să subestimăm potenţialul creator al salariaţilor acestor servicii, trebuie totuşi să recunoaştem că elaborarea sistemului intern de perfecţionare, in speţă şi reciclarea, este o sarcină prea complexă pentru a fi lăsată doar la latitudinea cîtorva oameni ; din păcate, însă, răspunderea organizatorică, de concepţie a fost exclusiv încredinţată unui „responsabil" arbitrar ales (şi în marea majoritate a cazurilor foarte puţin susţinut) şi faptul acesta nu avea cum să nu afecteze întregul proces. Dar, să urmărim consecinţele. După cum ne-au exemplificat datele sondajului întreprins, primul şi, îndrăznim să afirmăm, cel mai negativ rezultat obţinut a fost preluarea mecanică a programelor ministerelor, a tematicilor şi bibliografiilor întocmite aici. (De pildă, la Centrala de utilaj chimic și rafinării, programul de re-Roxana Costache-Gîndu (Continuare tn pag. a ll-a) Printre produsele realizate la întreprinderea de prefabricate „Progresul”* se numără și tuburile din beton precomprimat. Jubileu industrial Iabrica „Steagul roşu" sărbătoreşte 123 de ani de existenţă. Drumul străbătut i in acest lung interval de timp, de la modesta franzelărie înfiinţată în 1846 pe strada Puţul cu apă rece şi pina la moderna unitate de panificaţie de astăzi, oferă un bogat şi semnificativ material documentar pentru monografia Industriei bucureştene. Urînd colectivului său noi şi prestigioase succese în întreaga activitate, să ne oprim asupra unor date semnificative pentru potenţialul actual al Întreprinderii, care în ultimul sfert de veac a cunoscut o multilaterală dezvoltare . • Numai în ultimii zece ani, valoarea producţiei globale a crescut cu 50 milioane lei, datorită modernizării fluxului tehnologic şi îmbunătăţirii structurii sortimentale. • Iată şi câţiva „indicatori" cotidieni : zilnic se consumă 110 tone de făinăde la înfiinţare s-au prelucrat aici 3 100 000 tope !) ; lista comenzilor zilnice cuprinde, în medie, 84 de sortimente (produse de panificaţie şi patiserie) , 36 000 chifle, 26 000 franzele, 60 000 corpuri, 170 600 pachete „Eugenia“, etc. • Investiţiile prevăzute vor face ca valoarea producţiei globale să crească, l» «fîxşitul cincinalului, cu 120 la sută. « In ziua aniversării ei, Fabrica de panificaţie „Steagul roşu" se prezintă cu un rodnic bilanţ : in 11 luni s-au realizat suplimentar la valoarea producţiei globale circa. 8 milioane lei, iar productivitatea muncii consemnează față de plan, un spor de 4,7 la sută. ! * . 1 I ** BAN EUGEN FRUNZA Există ceva care se cheamă averea noastră. Şi a mea, şi a ta, şi a tuturor. Există ceva care se cheamă bunul nostru. Şi al meu, şi al tău, şi al tuturor. Dar mai există ceva care se cheamă paguba noastră. Şi grozav se mai pricep unii să ne păgubească pe toţi. „De vreo doi ani, mai spuneă deunăzi un coleg, fac demersuri stăruitoare şi mi se răspundă aproape duios cu promisiuni şi controale la faţa locului. Intre timp, fireşte, acoperişul se strică şi mai mult. De cite ori plouă ori se topeşte zăpada, regret că nu ne-am profilat în crescători de raţe la domiciliu. Că baltă, slavă domnului, avem. Ah, nu știi unde stau ? In calea Victoriei, dragul meu. Ea numărul 25. Intr-un bloc solid, rezistent. Sa pare însă că anumiţi oameni i-au pus gînd râu, altfel nu-mi explic situația. Ce mai parabolă ar fi trîntit Swejk în chestia asta“... Referirea la personajul lui Hasek nu era întâmplătoare. Co(Continuare în pag. a6-a) ri«\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\^ R I Focul concentric [ «Mm I MIHAI STOIAN ecunosc: ispitit de aroma unei cafele negre, am trecut — după 0 mult, mult timp — pra-0 gal „Katangăi“ (barul „de zi" 0 Unic), recent renovat. Greii deam — oare cu naivitate ? — ^ că ceva s-a mai schimbat pe aici si (nu numai culoarea pereţilor), 0 că, de bine, de râu, publicul 0 — dar şi cei care servesc — 0 sînt oarecum... alţii. Eroare ! 0 La măsuţa mea s-au aşezat 0 doi adolescenţi, probabil gata 0 să atingă curînd „marea vîr- 0 stă“ de 18 ani. Au fost prompt întrebaţi ce doresc. Voiau 0 „două coniacuri mici" şi li s-a 0 adus, la fel de prompt, două 0 coniacuri MARI (plus două 0 cafele, desigur pentru menţi- 0 nerea.» echilibrului). Unul din 0 băieţi a îndrăznit sâ-i rea- 0 mintească ospătarului coman- 0 da, acesta insă avea „ideile" 0 ’ sale fixe : 0 — Beţi, copii, dacă tot sîn-0 teţi aici (textual — n.n.) Ce 0 rămîne beau eu, ce-i imposibil să umbli cu mierea și săm\Lm\\\\\\\\\\\\\\\\\m 0 nu te lingi pe degete (zîmbet 0 0 de rigoare — n.n.). Omul, tre- 0 0 cut de 50 de ani, cu un profil 0 0 ascuţit, nas prelung, are — 0 0 sînt convins — și el copii, dar 0 0 mă îndoiesc că dumnealui, în 0 0 calitatea... de-acasă, de tărie, 0 0 stă la spatele propriilor pro- 0 0 genituri şi le toarnă pe gît al- 0 cool. Sau domnia sa funcţionează acasă ca un tip de creier (a se citi: conştiinţă, morală) şi-aici, un local, cu altul? Nu-i vorba că te apucă dezgustul şi tristeţea faţă de asemenea procedee urmărind realizarea „planului“, dar tocmai citisem, mai ales în presa de tineret, câteva extrem de convingătoare reportaje şi articole în legătură cu alcoolul consumat de minori în localurile noastre publice. Pe bună dreptate se cerea ca pretutindeni să existe afişat (tipărit şi ştampilat — pentru şi mai multă greutate) textul care, legalmente, interzice consumul public de alcool pînă la 18 ani Argumentele false ale ospătarilor, cum că „n-am să-i cer buletinul de populaţie“ sau „n-am metrul în ochi“ — după cum prea limpede s-a văzut din exemplul descris mai înainte — nu stau deloc (Continuare în pag. a II-a) IONEL DEHELEANU, secretar al Comitetului de partid comerț „Climat de fermitate faţă de abaterile de la normele de etică şi echitate!“ — In coloanele ziarului nostru au apărut in ultimele 7—3 săptămâni mai multe anchete ce reliefau diferite aspecte străine normelor de bună servire. Primim în continuare, la redacţie, numeroase scrisori prin care cititorii ne aduc la cunoştinţă alte neajunsuri întrunite In unităţile comerciale. Nu credeţi că persistenţa acestor fenomene ilustrează In fapt lipsa de eficienţă a măsurilor administrative şi lacunele muncii educative desfăşurate pină acum în rîndul lucrătorilor din comerţ ? Cum intenţionează să acţioneze comitetul de partid pentru a determina o ridicare calitativă a activităţii 7 — Nu spun o noutate. In unităţile comerciale ale municipiului majoritatea lucrătorilor muncesc, în permanenţă cu pasiune, fac eforturi susţinute pentru ca fiecare client să plece mulţumit şi să revină oricînd cu plăcere in magazin. Alături de ei se mai găsesc insă, din R. Groapă (Continuare in pag. a IlI-a) LAGĂRE DE CONCENTRARE ÎN BOLIVIA O clădire dreptunghiulară, _ care servea cîndva ca gară pe linia de cale ferată La Paz—Oruro. Pare pustie la prima vedere. Dar de ce îi «ist zăbrelite ferestrele ? De ce e părerul a® armenî înarmaţi Aici a descoperit ziaristul vest-german Hero Buss, corespondent al revistei „Stern", unul din lagărele de concentrare create de actualul regim de dreapta din Bolivia. (Continuare in vag, a- IK*c) LUCRĂRILE CONGRESULUI AL Vl-lea AL P.M.U.P. VARŞOVIA J-L— TrfBâtsîl speciali AgerpreS '“transmit !Marţi, în cea de a doua zi a lucrărilor Congresului al Vl-lea al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, au început dezbaterile asupra raportului programatic al Biroului Politic „Sarcinile partidului pentru dezvoltarea socialistă continuă a Republicii Populare Polone“, prezentat de tovarășul Edward Gierek. Au luat cuvîntul Z. Grudzien, prim-secretar al Comitetului voievodal Katowice al P.M.U.P., Jerzy Zasada, prim-secretar al Comitetului voievodal Poznan al P.M.U.P., Zygmunt Wronski, muncitor la uzinele „Ursus“ din Varşovia, Jozef Klasa, prim-secretar al Comitetului voievodal Cracovia, Jadwiga Blusz, muncitoare la Uzina „Wolczanka“ din Lodz, Marian Bednarczik, sudor la Uzinele din Mielec, Jozef Kempa, prim-secretar al Comitetului orăşenesc Varşovia al P.M.U.P., Bogdan Nalezyty, electrician la Uzina de instalaţii electrice Bidgoszcz, Tadeusz Porebski, rectorul Institutului politehnic din Wroclaw, şi Henryk Bednarz, primsecretar al Comitetului raional Kielce al P.M.U.P. În legătură cu apropiata aniversare a 30 de ani de la întemeierea Partidului Muncitoresc Polonez, Congresul a adoptat o rezoluţie de cinstire a memoriei luptătorilor mişcării muncitoreşti, care şi-au jertfit viaţa în lupta pentru Polonia populară. Grupuri de delegaţi la Congres vor depune coroane la monumentele şi locurile istorice din Varşovia şi Oswiecim. Congresul a fost salutat de preşedintele' Comitetului director al Partidului ţărănesc unit, Stanislaw Gucwa, preşedintele Comitetului director al Partidului democrat, Zygmunt Moskwa, preşedintele Consiliului naţional al Frontului Unităţii Poporului,*J ’jsnusz Groszkowski. In şedinţa de marţi după-amiază. a rostit o cuvîntare de salut tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Cuvântarea a fost subliniată prin vii şi puternice aplauze. În cursul zilei de marţi, Congresul a fost salutat de Leonid Brejnev, secretar general al C.C. al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Nguyen Duy Trinh, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului celor ce muncesc din Vietnam, Gustav Husak, secretar general al C.C. al Partidului Comunist din Cehoslovacia, Erich Honecker, prim-secretar al C.C. al Partidului Socialist Unit din Germania, Janos Kadar, prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, Jumjaaghiin Tedenbal, prim-secretar al C.C. al Partidului Popular Revoluţionar Mongol. In cursul şedinţei de seară, Piotr Jaroszewicz, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., preşedintele Consiliului de Miniştri, a prezentat raportul „Direcţiile principale ale dezvoltării social-economice a Republicii Populare Polone in anii 1671—1975“. Lucrările congresului continuă azi in cadrul comisiilor pe probleme In cursul serii, oaspeţii de peste hotare, împreună cu conducătorii polonezi şi delegaţii la Congres au fost invitaţi la un spectacol de ■gală organizat cu prilejul celui de-al Vl-lea Congres al P.M.U.P. Au asistat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, şi membrii delegaţiei române. ZIARELE DE DIMINEAŢĂ PUBLICA: Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Congresul al Vl-lea al P.M.U.P. DESCHIDEREA CABINETULUI MUNICIPAL PENTRU ŞTIINŢELE SOCIALE SI RASPÎNDIREA 177 CUNOŞTINŢELOR ŞTIINŢIFICE Ieri la amiază. In prezenţa tovarăşilor Dumitru Popa, prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., şi Ilie Radulescu, secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., a avut loc deschiderea Cabinetului municipal pentru ştiinţele sociale şi răspindirea cunoştinţelor ştiinţifice. Organizat in cadrul Cabinetului municipal de partid, ca urmare a măsurilor stabilite de Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R. în lumina hotâririlor Plenarei C.C. al P.C.R. din8 noiembrie a.c„ cabinetul reprezintă o nouă formă de perfecţionare a învăţămîntului de partid, de îmbunătăţire a activităţii politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. După modelul său vor fi orga(Continuare in pag. a IV-a) Din nou spectatorul-cronicar. Teatrul „Bulandra" continuă seria spectacolelor puse in discuția publicului. După ce membri ai colectivelor de muncă de la „Vulcan" §i „Electromagnetica* au făcut cronica orală la „D-ale carnavalului", „Ziariștii" lui Mirodan vor constitui, miine seară, obiectul dezbaterii la care vor participa studenți din diferite institute de învățământ superior din Capitală. MIYIMMI! Agrementul de iarnă in „congelatorul“ inerfiei Ne-am obişnuit să asociem noţiunea de „agrement’! sezonului estival, deşi nevoia de relaxare dăinuie tot anul. Că aria posibilităţilor se restrînge, este adevărat însă, la fel de adevărat este că o investiţie de fantezie, cu eforturi materiale mi-INFORMAŢIA [îl! nime, poate fi de natură să eoni®*« şi anotimpului rece atributele necesara creării unei ambianţe propice petrecerii cît mal plăcute e, timpului liber. Pornind de la această premisă, cu cîteva zile în urnă — şi In urma unor solicitări primite la redacţie din partea tetitoriilor — am lansat, prin intermediul rubricii specializate a ziarului nostru, o întrebare pe an foarte simplu. Mai ales că nu pentru prima dată întreprinderea de agrement şi decoraţiuni (director — tov. Cezar Alexianu, inginer şef — tov. Florentin Popescu) se eschiva de la a ne informa asupra activităţii depuse sau de a participa la o serie de acţiuni iniţiate de ziar. Totuşi, de vreo două ori, reprezentanţii săi au reuşit, să fie prezenţi în jurul unor mese rotunde la care „Informaţia” a invitat reprezentanţii tuturor organizaţiilor şi instituţiilor ce concură la crearea condiţiilor bunei desfăşurări a agrementului. Cu aceste ocazii s-au făcut numeroase şi interesante propuneri — bună parte puse în practică — s-au luat angajamente — parţial aplicate — şi cu toţii am fost de acord că deasupra agrementului bucureştean se întrezăreşte cel mai senin cer posibil, dresa întreprinderii de agrement şi decoraţiuni: „Ce posibilităţi de agrement se oferă bucureştenilor in timpul iernii ?”. Spre surprinderea noastră (parţială), la sorocul destinat răspunsului nu am putut consemna opiniile susnumitei instituţii. Drept urmare, am fost nevoiţi să cerem scuze cititorilor şi să nu angajăm a afla noutăţile în cauză în urma propriului nostru test. Situaţia sa actuală este. Insă, cea mai în măsură să ne lămurească de ce nu ni s-a răspuns la întrebare Pur şi simplu pentru că noutăţile solicitate (şi promise) rămîn, cel mai adesea, la stadiul... intenţiilor. Ce oferă, practic, întreprinderea de specialitate ? Patinoarul Floreasca — cu capacitate extrem de mică faţă de numărul mare al solicitărilor. Aici, aproape că nu se poate patina din cauza aglomeraţiei. Fosta cofetărie (care, e drept, nu aparţine întreprinderii de agrement, ci comerţului) serveşte acum de... magazie. Sălile de jocuri, lansate pe .,piaţă“ cu surle şi trîmbiţe, ne oferă tabloul dezolat al îngrămădelii de „tineri sub 18 ani“ (al căror acces este, de fapt, interzis, conform indicaţiilor afişate in interiori sat» * unor indivizi (ce depăşesc, e drept, vîrsta critică), de cala mai bmlte ori fără ocupaţie. Este cazul unor localuri înecate In fum — al sălii de jocuri din str. 30 Decembrie şi al sălii „Tic-taotoe“. Şi, cam atît! Dacă Bucureştiul intră, după cum se vede, destul de puţin in preocupările întreprinderii de decoraţiuni (căci, în cazul acesta, ar fi prea mult să o numim şi „de agrement”) desele deplasări ale conducerii în provincie par a fi de natură să demonstreze că a fost aleasă calea mult mai facilă (şi mai rentabilă, poate, pentru „punga" întreprinderii) a organizării şi utilării bîlciurilor. Pretenţii puţine şi încasări mari ! Propunere pentru o excursie de documentare O soluţie pentru ieşirea din criza de fantezie şi de acţiune se pare că există. Cel puţin noi sîntem de pă Petre Dinescu A. Octavian (Continuare în pag. a lil-a) Cum se explică tăcerea Combinatul de articole tehnice din Mocive Jilav*. In cadrul întreprinderii s-a montat prin autodotare o nouă linie tehnologică de fabricat curele trapezoidate auto. După terminarea probelor şi intrarea în funcţiune, instalaţia va asigura necesarul de curele pentru camioane şi automobile, eliminîndu-se importul. Cu planul anual îndeplinit • Harnicul colectiv al uzinei „TIMPURI NOI’ şi-a îndeplinit sarcinile de plan la indicatorul producţiei marfă pe întregul an. Avansul de timp cîştigat va fi fructificat din plin. Din calculele preliminare rezultă că pînă la 31 decembrie se va realiza suplimentar un volum de producţie în valoare de 20 r milioane lei — superior cu peste 10 la sută angajamentului «sumat in lei trecere la cinematograful „Capitol" se desfăşoară, cu începere de asta-seară, Zilele filmului polonez, Inaugurate cu un spectacol de gală (ora 20) cu Pădure» de mesteceni de Andrzej Wajda. In zilele ce urmează, vor rula la acelaşi cinematograf Sorgul roşu de Ewz şi Czeslaw Petelski şi — în reluare — un film deja cunoscut publicului bucureştean . Romanticii. Răspuns la întrebarea ete ieri Referitor la întrebarea „De ce dereglăm în funcţionarea instalaţiilor de apă caldă ?“ ne răspunde inginerul şef al I.D.G.R., tov. Miron Lupău. „Alimentarea cu apă caldă la blocurile racordate la sistemul de termoficare se face în regim continuu de funcţionare a instalaţiilor. Există însă unele perioade de consum maxim de apă caldă (sîmbăta şi duminica) care depăşesc posibilităţile noastre momentane de a asigura o temperatură corespunzătoare a apei. Este adevărat, în zona Griviţa—Clăbucet există şi perioade cînd încălzirea apartamentelor se face la parametri mai puţin corespunzători. Precizăm însă că această zonă se află în atenţia specialiştilor întreprinderii noastre pentru a se îmbunătăţi starea de fapt existentă. De altfel, pînă la rezolvarea acestor situaţii precare, cerem sprijinul asociaţiilor de locatari pentru ca în imobile consumul de apă caldă să fie utilizat, pe cît posibil, nu numai sîmbăta şi duminica, ci şi în alte zile ale sâptămînii. Cît priveşte sesizarea cetăţenilor din imobilul situat în bd. Gh. Gheorghiu-Dej nr. 85, precizăm că’ Instalaţiile în cauză nu sunt în exploatarea X.D.G.B., ele nefiind racordate la sistemul de termoficare. intrebam CE SE ÎNTREPRINDE PENTRU CUNOAŞTEREA FONDULUI DE TIPĂRITURI AL BIBLIOTECILOR PUBLICE DIN CAPITALA? An de an, importante sume sunt destinate achiziţionării de cărţi — din toate domeniile cunoaşterii — pentru cele peste 60 de biblioteci publice existente în Capitală şi în comunele suburbane. Ele posedă, deja, peste 1 milion de exemplare— dintre care numeroase tipărituri rare, devenite autentice documente — ce stau la dispoziţia miilor de iubitori ai literaturii, artei şi ştiinţei. Cu toate acestea, bibliotecile publice sunt destul de puţin cunoscute în cartierele unde sunt situate. Iată de ce, întrebăm conducerea Comitetului pentru cultură şi educaţie socialistă al municipiului Bucureşti ce se întreprinde pentru cunoaşterea fondului de tipărituri al bibliotecilor publice din Capitală? INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA . Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de grad. Timpul probabil de miine . După o încălzire uşoară şi trecătoare, vremea se va răci din nou. Cerul se va acoperi treptat. Vor cădea precipitaţii mai iuţii sub formă de ploaie, apoi lapoviţă şi ninsoare. Vînt potrivit cu intensificări din sectorul nordic. Temperatura aerului va fi cuprinsă între minus 1 şi plus 1 grad, iar maxima între 1 şi 3 grade. Pentru zilele de 10, 11 şi 13 decembrie, Vremea va continua să se răcească iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii, ír... Responsabilitatea editorului — Interlocutor : poetul ..PETRE GHELMEZ, directorul EdituriiAlbatros — • Principalele jaloane: a informa — a forma; a iniţia a educa — a cultiva fără... meniu fix; a sintetiza ; O noutate — „Dicţionarele Albatros“ Lecturi — Intruclt editura pe care o conduceţi are o serie, de atribuţii specifice — cu caracter, , deopotrivă, INFORMATIV şi FORMATIV — pe ce coordonate fundamentale aţi conceput programul dv. editorial . — Fiind vorba de cititorii tineri, cu preocupări şi preferinţe extrem de variate, sîntem datori, să le oferim «fit sursele cele mai autorizate de informare cultural-ştiinţifică cît şi resursele cele mai generoase de formare a personalităţii lor de oameni înaintaţi ai zilelor noastre, de constructori conştienţi ai propriului lor destin. Aflaţi la vîrsta — sau la necesitatea — primelor sinteze, a primelor fundamente teoretice, în toate domeniile culturii umane, cititorii noştri sunt, în acelaşi timp — aş zis®, prin vocaţie — interlocutori ideali în marele dialog dintre generaţii. De aici, setea lor acută de a se confrunta, de a se defini, prin negare sau prin afirmare, cu alte cuvinte, de a-şi găsi locul propriu in societatea contemporană, în lumea de azi. Setea de noutate, deci, este dublată de setea de certitudine, de regăsire a unor permanenţi — mai ales morale — cu valoare exemplară, în care să creadă, pe care sa ie încorporeze în mod organic, lucid, definitiv, în propria lor personalitate. Era firesc, deci, ca aceste trăsături — și încă altele — de natură psihosociologică ale publicului nostru cititor să ne ghidezi în alcătuirea programului de activitate. Ion Butnari» (Continuare in mg, fl. If-si