Informatia Bucureştiului, decembrie 1971 (Anul 19, nr. 5681-5707)

1971-12-08 / nr. 5687

P PROLET­AR! DI­N TO­ATE TA­RUJE. INITI­­VA ZIAR Al COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI Al P.C.R. ŞI Al CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XIX­­ Nr. 5687­­­4 PAGINI 30 BANI Miercuri 8 decembrie 1971 177 Reciclarea profesională — imperativ al producției moderne (…) la uzine-tot ca la minister? După cum indică datele oficiale pe care minis­terul ni le-a pus la dispoziţie, la data deschiderii cursurilor de perfecţionare (1 octombrie) numai aproximativ 80 la sută din numărul lucrătorilor planificaţi pentru perfecţionarea pregătirii profe­sionale în eşalonul 1971—1972 erau efectiv cuprinşi in învăţămînt. In multe unităţi aparţinind, îndeosebi, centrale­lor industriale de maşini agricole, maşini şi ma­terial electric, mecanică fină şi automatizări, me­canică fină şi optică, acţiunea e încă în faze in­cipiente, sau complet neglijată — iar, alteori, deşi s-a raportat deschiderea anului de învăţămînt, practic lucrurile „n-au demarat" decît în scripte... — Cei necuprinşi în formele de reciclare, pre­cum şi actele de formalism la care vă referiţi, se datoresc unor neajunsuri — ne explică ingi­nerul Nicolae Stere, director adjunct al Direcţiei personal-învăţămînt din M.I.M. ...Fără doar şi poate. Dar totuşi, pentru a con­cretiza, vom arăta că absenţa unei linii directoare bine concepute, lipsa unei coordonări centrale continue şi eficiente s-a făcut resimţită din pri­mul moment... Din cîte am reuşit să desprindem în cadrul an­chetei noastre, o anumită optică întîlnită la ni­velul ministerului s-a transmis nealterată filie­relor subordonate — şi primul „efect" remarcat îl reprezintă o anume „degajare" a colectivelor de conducere din uzine faţă de acest important ca­pitol al reciclării. De altfel, era, poate, firesc pentru Direcţia de învăţămînt ministerială să op­teze pentru colaborare, iar la nevoie să se im­pună tocmai serviciilor personal şi învăţămînt din centrale şi întreprinderi ! Fără să subestimăm potenţialul crea­tor al salariaţilor acestor servicii, tre­buie totuşi să recunoaştem că elabora­rea sistemului intern de perfecţionare, in speţă şi reciclarea, este o sarcină prea complexă pentru a fi lăsată doar la latitudinea cîtorva oameni ; din pă­cate, însă, răspunderea organizatorică, de concepţie a fost exclusiv încredin­ţată unui „responsabil" arbitrar ales (şi în marea majoritate a cazurilor foar­te puţin susţinut) şi faptul acesta nu avea cum să nu afecteze întregul pro­ces. Dar, să urmărim consecinţele. După cum ne-au exemplificat datele sondajului întreprins, primul şi, în­drăznim să afirmăm, cel mai negativ rezultat obţinut a fost preluarea me­canică a programelor ministerelor, a tematicilor şi bibliografiilor întocmite aici. (De pildă, la Centrala de utilaj chimic și rafinării, programul de re-Roxana Costache-Gîndu (Continuare tn pag. a ll-a) Printre produsele realizate la între­prinderea de prefa­bricate „Progresul”* se numără și tubu­rile din beton pre­­comprimat.­ ­ Jubileu industrial I­­abrica „Steagul roşu" sărbătoreşte 123 de ani de existenţă. Drumul străbătut i in acest lung interval de timp, de la modesta franzelărie înfiinţată în 1846 pe­­ strada Puţul cu apă rece şi pina la moderna unitate de panificaţie de astăzi, oferă un bogat şi semnificativ material documentar pentru monografia Indus­triei bucureştene. Urînd colectivului său noi şi prestigioase succese în întreaga activitate, să ne oprim asupra unor date semnificative pentru potenţialul actual al Întreprinderii, care în ultimul sfert de veac a cunoscut o multilaterală dezvoltare . • Numai în ultimii zece ani, valoarea producţiei globale a crescut cu 50 mili­oane lei, datorită modernizării fluxului tehnologic şi îmbunătăţirii structurii sortimen­tale. • Iată şi câţiva „indicatori" cotidieni : zilnic se consumă 110 tone de făină­­de la înfiinţare s-au prelucrat aici 3 100 000 tope !) ; lista comenzilor zilnice cuprinde, în medie, 84 de sortimente (produse de panificaţie şi patiserie) , 36 000 chifle, 26 000 franzele, 60 000 corpuri, 170 600 pachete „Eugenia“, etc. • Investiţiile prevăzute vor face ca valoarea producţiei globale să crească, l» «fîxşitul cincinalului, cu 120 la sută. « In ziua aniversării ei, Fabrica de panificaţie „Steagul roşu" se prezintă cu un rodnic bilanţ : in 11 luni s-au realizat suplimentar la valoarea producţiei globale circa. 8 milioane lei, iar productivitatea muncii consemnează față de plan, un spor de 4,7 la sută. ! * . 1 I ** BAN EUGEN FRUNZA Există ceva care se cheamă averea noastră. Şi a mea, şi a ta, şi a tuturor. Există ceva care se cheamă bunul nostru. Şi al meu, şi al tău, şi al tuturor. Dar mai există ceva care se cheamă paguba noastră. Şi gro­zav se mai pricep unii să ne păgubească pe toţi. „De vreo doi ani, mai spuneă deunăzi un coleg, fac demersuri stăruitoare şi mi se răspundă aproape duios cu promisiuni şi controale la faţa locului. Intre timp, fireşte, acoperişul se strică şi mai mult. De cite ori plouă ori se topeşte zăpada, regret că nu ne-am profilat în crescători de raţe la domiciliu. Că baltă, slavă domnului, avem. Ah, nu știi unde stau ? In calea Victo­riei, dragul meu. Ea numărul 25. Intr-un bloc solid, rezistent. Sa pare însă că anumiţi oameni i-au pu­s gînd râu, altfel nu-mi explic situația. Ce mai parabolă ar fi trîntit Swejk în chestia asta“... Referirea la personajul lui Hasek nu era întâmplătoare. Co­(Continuare în pag. a­­6-a) ri«\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\^ R I Focul concentric [ «Mm I MIHAI STOIAN ecunosc: ispitit de aro­ma unei cafele negre, am trecut — după 0 mult, mult timp — pra-0 gal „Katangăi“ (barul „de zi" 0 Unic), recent renovat. Gre­ii deam — oare cu naivitate ? — ^ că ceva s-a mai schimbat pe aici si (nu numai culoarea pereţilor), 0 că, de bine, de râu, publicul 0 — dar şi cei care servesc — 0 sînt oarecum... alţii. Eroare ! 0 La măsuţa mea s-au aşezat 0 doi adolescenţi, probabil gata 0 să atingă curînd „marea vîr- 0 stă“ de 18 ani. Au fost prompt­­ întrebaţi ce doresc. Voiau 0 „două coniacuri mici" şi li s-a 0 adus, la fel de prompt, două 0 coniacuri MARI (plus două 0 cafele, desigur pentru menţi- 0 nerea.» echilibrului). Unul din 0 băieţi a îndrăznit sâ-i rea- 0 mintească ospătarului coman- 0 da, acesta insă avea „ideile" 0 ’ sale fixe : 0 — Beţi, copii, dacă tot sîn-0 teţi aici (textual — n.n.) Ce 0 rămîne beau eu, ce-i impo­sibil să umbli cu mierea și să­­m\Lm\\\\\\\\\\\\\\\\\m 0 nu te lingi pe degete (zîmbet 0 0 de rigoare — n.n.). Omul, tre- 0 0 cut de 50 de ani, cu un profil 0 0 ascuţit, nas prelung, are — 0 0 sînt convins — și el copii, dar 0 0 mă îndoiesc că dumnealui, în 0 0 calitatea... de-acasă, de tărie, 0 0 stă la spatele propriilor pro- 0 0 genituri şi le toarnă pe gît al- 0 cool. Sau domnia sa funcţio­nează acasă ca un tip de cre­ier (a se citi: conştiinţă, mo­rală) şi-aici, un local, cu altul? Nu-i vorba că te apucă dez­gustul şi tristeţea faţă de ase­menea procedee urmărind rea­lizarea „planului“, dar tocmai citisem, mai ales în presa de tineret, câteva extrem de con­vingătoare reportaje şi artico­le în­ legătură cu alcoolul con­sumat de minori în localurile noastre publice. Pe bună drep­tate se cerea ca pretutindeni să existe afişat (tipărit şi ştam­pilat — pentru şi mai multă greutate) textul care, legalmen­­te, interzice consumul public de alcool pînă la 18 ani Ar­gumentele false ale ospătari­lor, cum că „n-am să-i cer buletinul de populaţie“ sau „n-am metrul în ochi“ — du­pă cum prea limpede s-a vă­zut din exemplul descris mai înainte — nu stau deloc (Continuare în pag. a II-a) IONEL DEHELEANU, secretar al Comitetului de partid comerț­­ „Climat de fermitate faţă de abaterile de la normele de etică şi echitate!“ — In coloanele ziarului nostru au apărut in ultimele 7—3 săptămâni mai multe anchete ce reliefau diferite aspecte străine normelor de bună servire. Pri­mim în continuare, la redacţie, nume­roase scrisori prin care cititorii ne aduc la cunoştinţă alte neajunsuri întrunite In unităţile comerciale. Nu credeţi că per­sistenţa acestor fenomene ilustrează In fapt lipsa de eficienţă a măsurilor ad­ministrative şi lacunele muncii educative desfăşurate pină acum în rîndul lucră­torilor din comerţ ? Cum intenţionează să acţioneze comitetul de partid pentru a determina o ridicare calitativă a activităţii 7 — Nu spun o noutate. In unităţile comerciale ale municipiului majoritatea lucrătorilor muncesc, în permanenţă cu pasiune, fac eforturi susţinute pentru ca fiecare client să plece mulţumit şi să revină oricînd cu plăcere in magazin. Alături de ei se mai găsesc insă, din R. Groapă (Continuare in pag. a IlI-a) LAGĂRE DE CONCENTRARE ÎN BOLIVIA O clădire dreptunghiulară, _ care servea cîndva ca gară pe linia de cale ferată La Paz—Oruro. Pare pus­tie la prima vedere. Dar de ce îi «ist zăbrelite ferestrele ? De ce e pă­­rerul a® armenî înarmaţi Aici a descoperit ziaristul vest-german Hero Buss, corespondent al revistei „Stern", unul din lagărele de concen­trare create de actualul regim de dreapta din Bolivia. (Continuare in vag, a- IK*c) LUCRĂRILE CONGRESULUI AL Vl-lea AL P.M.U.P. VARŞOVIA J-L— TrfBâtsîl spe­ciali AgerpreS '“transmit !­Marţi, în cea de a doua zi a lucrărilor Congresului al Vl-lea al Partidu­lui Muncitoresc Unit Polonez, au început dezbaterile asupra rapor­tului programatic al Biroului Po­litic „Sarcinile partidului pentru dezvoltarea socialistă continuă a Republicii Populare Polone“, pre­zentat de tovarășul Edward Gierek. Au luat cuvîntul Z. Grudzien, prim-secretar al Comitetului voie­vodal Katowice al P.M.U.P., Jerzy Zasada, prim-secretar al Comitetu­lui voievodal Poznan al P.M.U.P., Zygmunt Wronsk­i, muncitor la uzinele „Ursus“ din Varşovia, Jozef Klasa, prim-secretar al Comitetului voievodal Cracovia, Jadwiga Blusz, muncitoare la Uzina „Wolczanka“ din Lodz, Marian Bednarczik, su­dor la Uzinele din Mielec, Jozef Kempa, prim-secretar al Comite­tului orăşenesc Varşovia al P.M.U.P., Bogdan Nalezyty, elec­trician la Uzina de instalaţii elec­trice Bidgoszcz, Tadeusz Porebski, rectorul Institutului politehnic din Wroclaw, şi Henryk Bednarz, prim­­secretar al Comitetului raional Kielce al P.M.U.P. În legătură cu apropiata aniver­sare a 30 de ani de la întemeierea Partidului Muncitoresc Polonez, Congresul a adoptat o rezoluţie de cinstire a memoriei luptătorilor mişcării muncitoreşti, care şi-au jertfit viaţa în lupta pentru Polo­nia populară. Grupuri de delegaţi la Congres vor depune coroane la monumentele şi locurile istorice din Varşovia şi Oswiecim. Congresul a fost salutat de pre­şedintele'­ Comitetului director al Partidul­u­i ţărănesc unit, Stanislaw Gucwa, preşedintele Comitetului di­rector al Partidului democrat, Zyg­­mun­t Moskwa, preşedintele Consi­liului naţional al Frontului Unităţii­ Poporului,*J ’jsnusz Groszkowski. In şedinţa de marţi după-amiază. a rostit o cuvîntare de salut tova­răşul­ Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Cuvântarea a fost subliniată prin vii şi puternice aplauze. În cursul zilei de marţi, Congre­sul a fost salutat de Leonid Brej­­nev, secretar general al C.C. al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Nguyen Duy Trinh, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al Partidului celor ce muncesc­ din Vietnam, Gustav Husak, secretar general al C.C. al Partidului Comu­nist din Cehoslovacia, Erich Hone­­cker, prim-secretar al C.C. al Par­tidului Socialist Unit din Germa­nia, Janos Kadar, prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc So­cialist Ungar, Jumjaaghiin Tedenbal, prim-secretar al C.C. al Partidului Popular Revoluţionar Mongol. In cursul şedinţei de seară, Piotr Jaroszewicz, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., preşe­dintele Consiliului de Miniştri, a prezentat raportul „Direcţiile prin­cipale ale dezvoltării social-econo­­mice a Republicii Populare Polone in anii 1671—1975“. Lucrările congresului continuă azi in cadrul comisiilor pe probleme In cursul serii, oaspeţii de peste hotare, împreună cu conducătorii polonezi şi­­ delegaţii la Congres au fost invitaţi la un spectacol de ■gală organizat cu prilejul celui de-al Vl-lea Congres al P.M.U.P. Au asistat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, şi membrii delegaţiei române. ZIARELE DE DIMINEAŢĂ PUBLICA: Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Congresul al Vl-lea al P.M.U.P. DESCHIDEREA CABINETULUI MUNICIPAL PENTRU ŞTIINŢELE SOCIALE SI RASPÎNDIREA 1­7­7 CUNOŞTINŢELOR ŞTIINŢIFICE Ieri la amiază. In prezenţa tovară­şilor Dumitru Popa, prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., şi Ilie Radulescu, secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., a avut loc deschiderea Cabine­tului municipal pentru ştiinţele socia­le şi răspindirea cunoştinţelor ştiin­ţifice. Organizat in cadrul Cabinetului mu­nicipal de partid, ca urmare­ a măsu­rilor stabilite de Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R. în lumina hotâri­­rilor Plenarei C.C. al P.C.R. din­­­8 noiembrie a.c„ cabinetul reprezintă o nouă formă de perfecţionare a învă­­ţămîntului de partid, de îmbunătăţire a activităţii politico-ideologice, de e­­ducare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor mun­cii. După modelul său vor fi orga­(Continuare in pag. a IV-a) Din nou spectatorul-cronicar. Teatrul „Bulandra" continuă seria spectacolelor puse in discuția publicului. După ce membri ai colectivelor de mun­că de la „Vulcan" §i „Electromagnetica* au făcut cronica orală la „D-ale carna­valului", „Ziariștii" lui Mirodan vor con­stitui, miine seară, obiectul dezbaterii la care vor participa studenți din diferite institute de învățământ superior din Ca­pitală. MIYIMMI! Agrementul de iarnă in „congelatorul“ inerfiei Ne-am obişnuit să asociem noţiu­nea de „agrement’! sezonului estival, deşi nevoia de relaxare dăinuie tot anul. Că aria posibilităţilor se re­­strînge, este adevărat însă, la fel de adevărat este că­ o investiţie de fantezie, cu eforturi materiale mi-INFORMAŢIA [îl! nime, poate fi de natură să eoni®*« şi anotimpului rece atributele nece­sara creării unei ambianţe propice petrecerii cît mal plăcute e, timpu­lui liber. Pornind de la această premisă, cu cîte­va zile în urnă — şi In urma unor solicitări primite la redacţie din partea tetitoriilor — am lansat, prin intermediul rubricii specializate a ziarului nostru, o întrebare pe a­n foarte simplu. Mai ales că nu pentru prima dată întreprinderea de agrement şi decoraţiuni (director — tov. Cezar Alexianu, inginer şef — tov. Florentin Popescu) se eschiva de la a ne informa asupra activită­ţii depuse sau de a participa la o serie de acţiuni iniţiate de ziar. To­tuşi, de vreo două ori, reprezentanţii săi au reuşit, să fie prezenţi în ju­rul unor mese rotunde la care „In­formaţia” a invitat reprezentanţii tu­turor organizaţiilor şi instituţiilor ce concură la crearea condiţiilor bunei desfăşurări a agrementului. Cu aceste ocazii s-au făcut numeroase şi inte­resante propuneri — bună parte puse în practică — s-au luat anga­jamente — par­ţial aplicate — şi cu toţii am fost de acord că deasu­pra agrementului bucureştean se în­trezăreşte cel mai senin cer posibil, dresa întreprinderii­ de agrement şi decoraţiuni: „Ce posibilităţi de agre­ment se oferă bucureştenilor in tim­pul iernii ?”. Spre surprinderea noas­tră (parţială), la sorocul destinat răs­punsului nu am putut consemna opiniile susnumitei instituţii. Drept urmare, am fost nevoiţi să cerem scuze cititorilor şi să nu angajăm a afla noutăţile în cau­ză în urma pro­priului nostru test. Situaţia sa actuală este. Insă, cea mai în măsură să ne lămurească de ce nu ni s-a răspuns la întrebare Pur şi simplu pentru că noutăţile solicitate (şi promise) rămîn, cel mai adesea, la stadiul... intenţiilor. Ce oferă, practic, întreprinderea de specialitate ? Patinoarul Floreasca — cu capaci­tate extrem de mică faţă de numă­rul mare al solicitărilor. Aici, aproa­pe că nu se poate patina din cauza aglomeraţiei. Fosta cofetărie (care, e drept, nu aparţine întreprinderii de agrement, ci comerţului) serveşte acum de... magazie. Sălile de jocuri, lansate pe .,pia­ţă“ cu surle şi trîmbiţe, ne oferă ta­bloul dezola­t al îngrămădelii de „tineri sub 18 ani“ (al căror acces este, de fapt, interzis, conform indi­caţiilor afişate in interiori sat» * unor indivizi (ce depăşesc, e drept, vîrsta critică), de cala mai b­mlte ori fără ocupaţie. Este cazul unor loca­­luri înecate In fum — al sălii de jocuri din str. 30 Decembrie şi al sălii „Tic-taotoe“. Şi, cam atît! Dacă Bucureştiul intră, după cum se vede, destul de puţin in preocu­pările întreprinderii de decoraţiuni (căci, în cazul acesta, ar fi prea mult să o numim şi „de agrement”) desele deplasări ale conducerii în provincie par a fi de natură să de­monstreze că a fost aleasă calea mult mai facilă (şi mai rentabilă, poate, pentru „punga"­ întreprinderii) a organizării şi utilării bîlciurilor. Pretenţii puţine şi încasări mari ! Propunere pentru o excursie de documentare O soluţie pentru ieşirea din criza de fantezie şi de acţiune se pare că există. Cel puţin noi sîntem de pă­ Petre Dinescu A. Octavian (Continuare în pag. a lil-a) Cum se explică tăcerea Combinatul de articole tehnice din Mocive Jilav*. In cadrul întreprin­derii s-a montat prin autodotare o nouă linie tehnologică de fabricat curele trapezoidate auto. După ter­minarea probelor şi intrarea în func­ţiune, instalaţia va asigura necesarul de curele pentru camioane şi auto­mobile, eliminîndu-se importul. Cu planul anual îndeplinit • Harnicul colectiv al uzinei „TIMPURI NOI’­ şi-a îndeplinit sar­cinile de plan la indicatorul pro­ducţiei marfă pe întregul an. Avan­sul de timp cîştigat va fi fructifi­cat din plin. Din calculele prelimi­nare rezultă că pînă la 31 decem­brie se va realiza suplimentar un volum de producţie în valoare de 20 r milioane lei — superior cu peste 10 la sută angajamentului «sumat in lei trecere la cinematograful „Capitol" se des­făşoară, cu începere de asta-seară, Zi­lele filmului polonez, Inaugurate cu un spectacol de gală (ora 20) cu Pădure» de mesteceni de Andrzej Wajda. In zi­lele ce urmează, vor rula la acelaşi ci­nematograf Sorgul roşu de Ewz şi Czeslaw Petelski şi — în reluare — un film deja cunoscut publicului bucureş­­tean . Romanticii. Răspuns la întrebarea ete ieri Referitor la întrebarea „De ce dere­glăm­ în funcţionarea instalaţiilor de apă caldă ?“ ne răspunde inginerul şef al I.D.G.R., tov. Miron Lupău. „Alimenta­rea cu apă caldă la blocurile racordate la sistemul de termoficare se face în regim continuu de funcţionare a instala­ţiilor. Există însă unele perioade de consum maxim de apă caldă (sîmbăta şi duminica) care depăşesc posibilităţile noastre momentane de a asigura o tem­peratură corespunzătoare a apei. Este adevărat, în zona Griviţa—Clăbucet exis­tă şi perioade cînd încălzirea apartamen­telor se face la parametri mai puţin co­respunzători. Precizăm însă că această zonă se află în atenţia specialiştilor în­treprinderii noastre pentru a se îmbu­nătăţi starea de fapt existentă. De alt­­­fel, pînă la rezolvarea acestor situaţii precare, cerem sprijinul asociaţiilor de locatari pentru ca în imobile consumul de apă caldă să fie utilizat, pe cît posibil, nu numai sîmbăta şi duminica, ci şi în alte zile ale sâptămînii. Cît priveşte sesi­zarea cetăţenilor din imobilul situat în bd. Gh. Gheorghiu-Dej nr. 85, precizăm că’ Instalaţiile în cauză nu sunt în exploa­tarea X.D.G.B., ele nefiind racordate la sistemul de termoficare. in­trebam­­ CE SE ÎNTREPRINDE PENTRU CUNOAŞTEREA FONDULUI DE TIPĂRITURI AL BIBLIOTECILOR PUBLICE DIN CAPITALA? An de an, importante sume sunt destinate achiziţionării de cărţi — din toate domeniile cunoaşterii — pentru cele peste 60 de biblioteci publice existente în Capitală şi în comu­nele suburbane. Ele posedă, deja, peste 1 milion de exemplare­­— dintre care numeroase tipărituri rare, devenite autentice documen­te — ce stau la dispoziţia miilor de iubitori ai literaturii, artei şi ştiinţei. Cu toate acestea,­ bibliote­cile publice sunt destul de puţin cunoscute în cartierele unde sunt situate. Iată de ce, întrebăm con­ducerea Comitetului pentru cul­tură şi educaţie socialistă al mu­nicipiului Bucureşti­­ ce se între­prinde pentru cunoaşterea fondului de tipărituri al bibliotecilor publice din Capitală? INSTITUTUL METEOROLOGIC COMU­­NICA . Azi, la ora 8, în Bucureşti, tem­peratura aerului a fost de­­ grad. Timpul probabil de miine . După o încălzire uşoară şi trecătoare, vremea se va răci din nou. Cerul se va acoperi treptat. Vor cădea precipitaţii mai iuţii sub formă de ploaie, apoi lapoviţă şi ninsoare. Vînt potrivit cu intensificări din sectorul nordic. Temperatura aerului va fi cuprinsă între minus 1 şi plus 1 grad, iar maxima între 1 şi 3 grade. Pentru zilele de 10, 11 şi 13 decembrie, Vremea va continua să se răcească iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii, ír... Responsabilitatea editorului —­ Interlocutor : poetul ..PETRE GHELMEZ, directorul EdituriiAlbatros — • Principalele jaloane: a informa — a forma; a iniţia a educa — a cultiva fără... meniu fix; a sintetiza ; O noutate — „Dicţionarele Albatros“ Lecturi — Intruclt editura pe care o conduceţi are o serie, de atribuţii specifice — cu caracter, , deopotrivă, INFORMATIV şi FORMATIV — pe ce coordonate funda­mentale aţi conceput programul dv. edi­torial . — Fiind vorba de cititorii tineri, cu preocupări şi preferinţe extrem de va­riate, sîntem datori, să le oferim «fit sursele cele mai autorizate de informare cultural-ştiinţifică cît şi resursele cele mai generoase de formare a personalităţii lor de oameni înaintaţi ai zilelor noastre, de constructori con­ştienţi ai propriului lor destin. Aflaţi la vîrsta — sau la necesitatea­ — prime­lor sinteze, a primelor fundamente teo­retice, în toate domeniile culturii umane, cititorii noştri sunt, în acelaşi timp — aş zis®, prin vocaţie — interlocutori ideali în marele dialog dintre generaţii. De aici, setea lor acută de a se con­frunta, de a se defini, prin negare sau prin afirmare, cu alte cuvinte, de a-şi găsi locul propriu in societatea­ contem­porană, în lumea de azi. Setea de nou­tate, deci, este dublată de setea de cer­titudine, de regăsire a unor permanenţi — mai ales morale — cu valoare exem­plară, în care să creadă, pe care sa ie încorporeze în mod organic, lucid, defi­nitiv, în propria lor personalitate. Era firesc, deci, ca aceste trăsături — și încă altele — de natură psihosociologică ale publicului nostru cititor să ne ghidezi în alcătuirea programului de activitate. Ion Butnari» (Continuare in mg, fl. If-si

Next