Informatia Bucureştiului, ianuarie 1972 (Anul 19, nr. 5708-5732)
1972-01-15 / nr. 5719
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. ONITI-VA ! INFORMATIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI Al P. C R. ŞI Al CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XIX Nr. 5719 6 PAGINI 30 BANI Simbătă 15 ianuarie 1972 COMERŢUL LOCAL INTRE CERINŢE SI POSIBILITĂŢI — Vă rog, pentru început, să faceţi o prezentare succintă a realizărilor de anul trecut ale organizaţiilor comerciale locale. — Magazinele bucureştene au vîndut populaţiei în 1971 mărfuri în valoare de 11 306 milioane lei, cu 750 milioane lei mai mult decit în anul precedent , ne spune tov. GH. TEODORAŞCU, director general adunct al Direcţiei generale comerciale a municipiului. Suprafaţa comercială a crescut cu încă 24 000 mp. Numai în zona Curtea Veche au fost amenajate şi date in folosinţă 115 magazine. Alte numeroase unităţi au fost modernizate , s-au extins formele noi de prezentare şi desfacere. Planul de beneficii a fost de asemenea Îndeplinit şi depăşit, deşi subliniez: In acţiunea de modernizare a reţelei i-au investit sume Însemnate. — Fără a minimaliza cituşi de puţin eforturile lucrătorilor din comerţ, concretizate de altfel şi în rezultatele amintite, nu putem trece totuşi cu vederea peste unele neajunsuri de care ne-am lovit în calitate de cumpărători. Am întâlnit frecvente abateri de la normele de bună servire, forme accentuate ale imobilismului şi lipsei de iniţiativă din partea unor lucrători cu munci de răspundere din sector. Care credeţi că sunt cauzele perpetuării lor ? — De fapt cauzele nu trebuie căutate în altă parte ci în propriile noastre slăbiciuni. Spre edificare am să mă refer la cîteva exemple. Deseori ziarul „Informaţia Bucureştiului”, echipele de control obştesc, organele Inspectoratului comercial, aparatul nostru de îndrumare au semnalat anumite goluri în aprovizionarea curentă a magazinelor, o repartizare nejudicioasă pe cartiere şi unităţi, a fondului existent de mărfuri. In unele împrejurări vina aparţine şi furnizorilor care nu şi-au respectat la timp obligaţiile asumate prin contracte. Menţinerea acestor anomalii este generată de lipsa unui sistem informaţional bine pus la punct, care să permită conducerilor organizaţiilor, aparatului comercial, să cunoască operativ apariţia fenomenelor respective, şi în consecinţă să poată interveni cu operativitate în vederea înlăturării lor. Şi, evident, atunci cînd realităţile din magazine sunt depistate cu întârziere, nu se pot lua nici măsuri corespunzătoare. Nu este străin de asemenea neajunsuri aparatul comercial. R. Groapă (Continuare in pag. a V-a) In dotarea fabricii „Apollo“ au intrat recent două maşini de termofixat, pentru ciorapi sintetici. Utilajul conferă produselor — o dată cu o mare stabilitate dimensională şi un tuşeu plăcut, — o calitate superioară.. In fotografie : tehniciană Maria Ţuţuianu şi muncitoarea Elisabeta Matache supraveghind funcționarea noilor mașini. Cei cu tupeu ION GRECEA Există o categorie de oameni — cei cu tupeu — care au despre ei păreri foarte bune, chiar excelente, socotindu-şi obrăznicia drept o calitate, iar lipsa de condescendenţă un atribut, oameni ce ies în evidenţă, bineînţeles în mod negativ. In cele mai insignifiante ocazii şi care pot fi identificaţi fără prea mare efort. Culmea este că mai toţi din această reprobabilă categorie nu-şi manifestă tupeul acolo unde trebuie să producă ceva, să depună un efort pentru înfăptuirea unei munci, pentru realizarea unei sarcini oarecare, cu alte cuvinte nu-şi arată obrăznicia supărindu-se de pildă pe maşină, pe timp sau pe ce vreţi , ca să dea lucru de bună calitate şi peste plan, ci îşi trece timpul cu delăsarea, cu inactivitatea, cu chiulul, aşteaptă salariul, iar îndrăzneala atitudinii sale inlcalificabile şi-o arată în împrejurări ce-i pot permite să-și prezinte fără rezerve și poate chiar cu anume emfază această „calitate". II vezi că vine grăbit, trece (Continuare in pag. a V-a) Şcolile profesionale — promotoare ale educaţiei prin muncă şi pentru muncă tivitatea şi sarcinile muncii politico-educative în şcolile profesionale, pentru însuşirea cunoştinţelor teoretice şi practice de către elevi, pentru întărirea disciplinei şcolare. Prezenţa la lucrările plenare, a cadrelor de conducere din principalele întreprinderi ale sectorului a prilejuit adoptarea unor măsuri eficiente pe linia întăririi legăturilor dintre şcoală şi producţie, a atragerii elevilor la concursurile pe profesii organizate de uzine, a educării tinerei generaţii prin muncă şi pentru muncă. S-a hotărit de asemenea ca în cursul acestui trimestru şcolile profesionale să organizeze în şcolile generale expoziţii cu produse realizate de elevi, pentru a stimula şi pe această cale dragostea de meserie. Ieri după amiază a avut loc o plenară a Comitetului U.T.C. al sectorului 3, care a analizat ac- Banda rulantă a promisiunilor — interviu strict autentic cu ing. CORNEL NEAŢU, preşedintele cooperativei „Radioprogres" — — Tovarăşe preşedinte, unităţile dv. sunt, de bună seamă, printre cele mai solicitate din cadrul cooperaţiei meşteşugăreşti. Este firesc, deoarece numărul de aparate de radio şi televiziune, pe care trebuie să le întreţineţi, a sporit considerabil. Ţinînd seama de aceste solicitări, ce ne puteţi spune despre rea-Uzarea planului pe 1971 la Indicatorul „Încasări de la populaţie", care este un criteriu de bază al aprecierii activităţii dv. 7 — N-a fost îndeplinit. — Au fost cereri mai puţine 7 — Da. Dar am avut şi greutăţi legate de sistemul de garanţie. — Din cite ştim, nu toţi cetăţenii apelează la serviciile dv. Camulţi dintre posesorii de aparate T.V. vă sunt beneficiari 7 — Aproximativ 40 la sută. — Şi ceilalţi 7 Sunteţi stingheriţi de „concurenţa“ unor Indivizi care fac lucrări pe cont propriu, cel mai adesea fără a avea autorizaţie 7 — E vorba şi de ei. Pentru că nu le face nimeni nimic... — Desigur, ar trebui luate măsuri In acest sens, mai ales că asemenea pseudospecialişti provoacă necazuri şi cetăţenilor. Dar, poate că, în primul rind, dv. aţi avea posibilitatea să atrageţi Petru Calapodescu Petre Dînescu (Continuare in pag. a ITI-a) m\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\w Dicţionar de literatură română contemporană In editura Albatros, sub semnătura lui Marian Popa, a apărut şi se găseşte de azi în librării „Dicţionar de literatură română contemporană“ care cuprinde circa 500 de articole ce prezintă fenomenul literar românesc de după 23 August 1944. Articolele sunt concepute ca o fișă în care descrierea biografică se conjugă cu cea bibliografică și cu judecata de valoare sintetică asupra operei scriitorului în discuție. Bu/et/h Meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de minus 18 grade. Timpul probabil de mîine : Vremea se menţine friguroasă şi geroasă noaptea. Temperatura aerului : minima va fi cuprinsă între minus 18 şi minus 16 grade, iar maxima va oscila în jur de minus 10 grade. Cerul va fi senin noaptea şi variabil în cursul zilei. Vînt cu intensificări din sectorul estic. Pentru zilele de 17, 18 şi 19 Ianuarie : Vremea va fi friguroasă deşi temperatura aerului va marca o uşoară creştere. Cerul se va înnora treptat. onouă săptămînă, a doua din acest an,şi încheie sorocul consemnînd evenimente care, în general, nu depăşesc densitatea şi greutatea obişnuitului cotidian. Şi totuşi, cîte se mai petrec în răstimpul a şapte zile „obişnuite" de-a lungul şi de-a latul bătrînei noastre Terra ! Este suficient să urmăreşti doar recolta de 24 de ore a teleimprimatoarelor (ce colectează neîntrerupt veşti din toate punctele cardinale) pentru a-ţi face o imagine rotundă a diversităţii lumii noastre — o lume trepidantă, plină de contraste şi neprevăzut. Să luăm spre exemplificare cîteva fapte spicuite din noianul întimplărilor săptăminii acesteia pe Mapamond . ...De la Pasadena, centru de urmărire a sondei spaţiale „Mariner-9" care se învirteşte în jurul „planetei roşii" se dau publicităţii fotografii uimitor de clare infăţişind munţi şi cratere pe Marte, imagini transmise prin spaţiu de la sute de milioane kilometri distanţă... In ţinutul brazilian Rondonia, indienii din triburi »fiiala* Mr «2 îsssitii oprească cu arcuri şi săgeţi invazia a 10 000 de colonişti albi care caută zăcăminte de minereuri preţioase. După cum se ştie, contactul cu „civilizaţia“ a exterminat complet in secolul nostru 90 de triburi din jungla braziliană. In ultimii ani, companiile miniere şi-au făcut foc vinîndu-i pe băştinaşi cu mitralierele din elicoptere sau otrăvindu-le apele... Astronautul Charles Duke, pilotul modulului lunar „Apollo-16" a ieşit marţi din spital după o scurtă Internare din cauza unei pneumonii. In prezent se simte bine şi îşi va putea îndeplini misiunea în cursul lunii aprilie cînd va avea loc un nou zbor selenar... La Baton Rouge, capitala Louisianei, unul dintre cele 50 de state americane, forţele de ordine au deschis focul împotriva manifestaţiei organizaţiilor antirasiste din localitate : 4 morţi şi zeci de răniţi... In Rhodesia, poliţia regimului rasist a tras în minerii africani care manifestau în faţa minei de la Asbestos împotriva conce (Contramxtus *«»• a Yl-91 spy nmpeerm saptamola Ieri, a avut loc Plenara lărgită a Comitetului organizaţiei de partid „Construcţii“ pentru dare de seamă anuală. Cu acest prilej a fost supus dezbaterii participanţilor şi proiectul de răspuns la Chemarea organizaţiei de partid şi a Consiliului Frontului Unităţii Socialiste din sectorul 7. La lucrările plenare, au luat parte tovarăşul Matei Nicolae, secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., precum şi reprezentanţi ai organizaţiilor sindicate şi U.T.C., ai conducerilor Direcţiei generale construcţii-montaj, întreprinderilor de construcţii şi proiectări. După prezentarea dării de seamă de către tovarăşul Marin Vintilă, prim-secretar al Comitetului de partid, tov. Florentin Cosîmbescu, secretar al comitetului, a prezentat planul de măsuri politice şi economice pentru realizarea sarcinilor importante ce stau în fața Plenara Comitetului de partid „Construcţii“ constructorilor în anul 1972. Tov. Gheorghe Ghiţulică, secretar al comitetului, a supus dezbaterilor plenarei răspunsul la Chemarea organizaţiei de partid şi a Consiliului Frontului Unităţii Socialiste din sectorul 7. Dezbătînd sarcinile ce le revin în acest an, în domeniul construcţiilor, participanţii s-au angajat în unanimitate să-şi intensifice activitatea pentru îmbunătăţirea muncii politicoeducative, să participe efectiv la realizarea obiectivelor cuprinse în răspunsul La Chemarea sectorului 7. La discuţii au luat cuvîntul : Gheorghe Stancu, maistru, secretarul organizaţiei de bază a Şantierului 1 — ICM 2, deputat în Marea Adunare Naţională, Ilie Voicu, secretarul comitetului de partid ICPR, Constantin Popa, directorul ICM 2, Mihai Vătavu, secretarul comitetului de partid IPAC, George Moşinoiu, director ICPR, Ion Bulacu, directorul IUT, Mircea Ichim, secretarul organizaţiei de bază I. P. „Granitul“, Costin Pelinescu, directorul Grupului şcolar profesional construcţii, Mihai Bileca, directorul ICM, vasile Tudor, secretarul Comitetului UTC sector „Construcţii“, Constantin Pîslăraşu, directorul IPB, Gheorghe Vlasie, inginer şef ICM 5, Octavian Bîrsan, director general al Direcţiei generale de construcţii-montaj şi Ion Ceauşu, secretarul comitetului de partid ICM 1. II FIECARE CADRU DE CONDUCERE, SALARIAT, LOCUITOR - UN SLUJITOR DEVOTAT AL INTERESELOR SOCIETĂȚII. UN MILITANT PENTRU PROMOVAREA PRINCIPIILOR ETICH Si echității socialiste, un run gospodar ! - ^ Răspunsul organizaţiei de partid şi al Consiliului Frontului Unităţii Socialiste din sectorul 4 • Generalizarea iniţiativei: ,,Uzina noastră ca o floare" • Fiecare stradă, locuinţă - model de aspect estetic, de curăţenie şi ordine • Panouri ale fruntaşilor în producţie şi activitatea obştească • Perfecţionarea sistemului informaţional în ministere şi instituţii centrale • Concursul cooperatorilor: „Meseria, brăţară de aur“ Exprimînd totala adeziune a oamenilor muncii din întreprinderile, instituţiile şi cartierele sectorului faţăde obiectivele generale ale Chemării organizaţiei de partid şi a Consiliului Frontului Unităţii Socialiste din sectorul 7, răspunsul organizaţiei de partid şi al Consiliului Frontului Unităţii Socialiste din sectorul 4, cuprinde o seamă de acţiuni şi angajamente corespunzătoare posibilităţilor din această zonă a Capitalei. • îndeplinirea şi depăşirea obiectivelor economice, cultivarea respectului faţă de proprietatea obştească, de stat şi cooperatistă . — Perfecţionarea organizării, producţiei la fiecare loc de muncă , îmbunătăţirea substanţială a indicilor de folosire a capacităţilor de producţie, generalizarea schimbului II şi extinderea schimbului III , mai buna folosire a fondului de timp, lichidarea întîrzierilor şi reducerea la minimum a absenţelor de la lucru prin generalizarea iniţiativei lansată în cadrul sectorului „In fabrica noastră, în secţia noastră, la locul nostru de muncă, nici o întîrziere, nici o absenţă nemotivată" ; valorificarea superioară a capacităţii vnte(Continuare în pag. a V-a) an \ wnaane • Secţia de prototipuri a Institutului de studii şi cercetări transporturi a realizat un nou tip de electrostivuitor, necesar marilor depozite. Zilele trecute, la baza de aprovizionare Militari, din cadrul M.T.Tc., cţiva specialişti au supus electrostivuitorul unor probe practice : ridicarea unor greutăţi de 400 kg la înălţimea de opt metri. Rezultatele au fost din cele mai bune. Dotarea depozitelor cu asemenea utilaje de mare productivitate va contribui nemijlocit la o mai bună organizare, la mărirea gradului de mecanizare a muncii. (Ion Paraschivescucorespondent). Se extinde zona de agrement Mogoşoaia In pădurea Mogoşoaia se desfăşoară unele lucrări menite să creeze un nou centru de atracţie spre această zonă turistică preorăşenească. Amenajările se referă la continuarea drumului turistic, precum şi la construirea unei plaje pe malul lacului Colentina. Aici vor exista unităţi comerciale. De asemenea, la vechiul vad turistic — ştrandul — se vor diversifica mijloacele de agrement : terenuri de joacă pentru copil, instalarea unor aparate de sport, chioşc pentru închirierea obiectelor de plajă, modernizarea bufetului principal, dane din beton prefabricat pentru bărci. Responsabilitatea „schimbului“ de mîine m \\\\\\\\\\\\\\m • Liceul fără clase • O acţiune lăudabilă : gospodărirea de către elevi a sălilor, instalaţiilor, maşinilor. &\\\\\\\\\\\\\\\m Un liceu pe al cărui frontispiciu stă scris numele vestitului cărturar moldovean Ton Neculce. O şcoală însă fără clase. In zadar veţi căuta a Xl-a, a XlI-a. Aici clasele au devenit cabinete, laboratoare, ateliere, 12 laboratoare, 20 cabinete, 6 ateliere. O imagine nouă, expresie a grijii statului nostru pentru generaţia tînără, a ştiinţei şi tehnicii secolului, o imagine total diferită de cea a şcolii de ieri. Sălile liceului sunt acum populate de o lume de cercetători în uniforme albastre, de 1160 băieţi şi fete, de copii care, cu răspundere de maturi, mînuiesc complicate aparate. Calculatorul electronic, cabinetul lingvistic (instalaţii de microfoane, discuri, magnetofoane), instruirea programată (aparat înregistrator de întrebări, răspunsuri, lecţii), atelierele (auto, maşini-unelte, legătorie, foto, electricitate), cabinetul de filozofie (planşe, consultaţii însoţite de diapozitive şi filme), laboratoarele de fizică şi chimie (zeci de aparate care descifrează miraculoase formule) etc., la care dintre acestea să ne oprim mai întîi ? — Fiindcă toate la un loc — aşa cum ne spunea prof. emerit Ion Dragu, directorul liceului — aceste moderne mijloace de învăţămînt ii pregătesc temeinic pe absolventul liceului, pentru ziua de mîine. Îl pregătesc pentru facultate — se cuvine a fi relevat faptul că peste 65 la sută dintre cei care au terminat liceul au trecut cu bine examenul de admitere în învățămîntul superior — i pregătesc pentru economie; de pildă, să dăm un singur exemplu : elevii din cele 6 grupe care se specializează la calculatorul electronic (pus la dispoziţie de Direcţia centrală de statistică) se pot încadra imediat Bucur Branişteanu (Continuare în pag. a lll-a) Un curs pînă deunăzi de domeniul anticipaţiei. Astăzi, calculatorul electronic la... catedră • Conducerea întreprinderii de livrare a produselor petrolifere a hotărît ca mîine, 16 ianuarie a.c., să fie deschise jumătate din centrele de preschimbare a buteliilor de aragaz, care vor funcţiona după programul zilelor de duminică. De asemenea, în această zi se vor recepţiona comenzi pentru livrări la domiciliu. • Miine dimineaţă la ora 8.30, la sediul întreprinderii poligrafice „Tiparul“ se va desfăşura o şedinţă festivă la care sunt invitaţi părinţii elevilor şi ucenicilor ce se califică prin şcoala profesională de poligrafie „Dimitrie Marinescu“. Cu acest prilej, se va discuta experienţa ciştigată in legătură cu calificarea de muncitori zeţari, tipăritori, legători, va avea loc un concurs „Cine ştie poligrafie ciştigă“, intilnirea se va incheia cu un program prezentat de brigada artistică de agitaţie. Fabrica chimică „Sintofarm“ şi-a extins capacitatea de producţie prin punerea in funcţiune a unor noi secţii. In fotografie noua clădire a secţiei a II-a. *V Azi se deschide Patinoarul natural „Cişmigiu“ Gospodăria lacuri a I.C.A.R. ne informează că — începînd de azi — va fi pus la dispoziţia publicului patinoarul natural „Cişmigiu“. Cuprinzind bazinul central al lacului (cel dinspre bd. Gh. Gheorghiu-Dej), pista are o suprafaţă de 5 000 mp. Există, de asemenea, și un vestiar cu toop de locuri. Patinoarul va funcționa intre orele 0—20. ANCHETA NOASTRA Secretariatul literar şi repertoriul teatrului In alcătuirea repertoriului, un rol de seamă revine secretariatelor literare. Iată de ce ne-am propus ca — stînd de vorbă cu ciţiva reprezentanţi ai acestei importante verigi în viaţa teatrală — să facem un tur de orizont asupra problemelor ce le stau în faţă, cu convingerea că discuţia va însemna şi un util schimb de experienţă. Pentru a pune accentul pe rolul major al secretariatului literar, ne-am axat pe cîteva aspecte fundamentale, cum ar fi : concepţia repertorială, eficienţa în educarea publicului, promovarea dramaturgiei originale şi criteriile de selecţie a lucrărilor celor mai reprezentative din literatura universală. Dar înainte de toate să vedem care este... Locul secretariatului literar în complexul teatral Asupra acestui punct există un consens unanim. Secretariatul literar nu poate lucra izolat de conducerea artistică a teatrului, şi de colectivul său. După cum spune Florian Nicolau, de la Teatrul Naţional, „munca secretariatului literar are ca principială sarcină aducerea la îndeplinire a programului estetic al Instituţiei“. Andrei Băleanu, de la Teatrul de Comedie e de părere că „un secretariat literar nu poate fi eficient decit dacă există o deplină unitate de concepţie cu cea Traian Şelmaru (Continuare în pag. a II-a) Resurse insuficient valorificate la secţiile de întreţinere a drumurilor ln jur de 400 muncitori, tehnicieni şi ingineri, numeroase utilaje s© află la dispoziţia serviciilor de specialitate de la sectoare, pentru a repara şi menţine drumurile oraşului într-o stare corespunzătoare. Desigur că activitatea acestor forţe, în sarcina cărora se află întreţinerea a peste 1 200 km de artere, se materializează în realizări evidente. Lucrările de anul trecut însumează circa 700 000 de metri pătraţi, ceea ce echivalează cu suprafaţa a peste 200 de străzi. Ţinînd seama de volumul de muncă efectuat ne putem da seama de oportunitatea trecerii acestei activităţi în competenţa coflisiliilor populare ale sectoarelor. Pornind de la o asemenea apreciere — şi cerinţă a activităţii practice — este firesc să nu trecem cu vederea unele fisuri, de concepţie şi organizare, a căror înlăturare va determina cu nrumai îmbunătăţirea activităţii la acest domeniu, ci va dovedi, o dată în plus, necesitatea conducerii directe de către consiliile populare de sector a operaţiunilor de întreţinere a tramei stradale. Iată, de pildă, cîteva concluzii reţinute nu mai departe decît în ziua de 11 ianuarie a. c. cînd, împreună cu specialişti ai Direcţiei de drumuri şi spaţii verzi şi cu reprezentanţi ai sectoarelor, am străbătut un mare număr de străzi şi am vizitat mai multe puncte de lucru. Trecem pe calea Dorobanţilor, resimţind, cu toată suspensia modernă a autoturismului, denivelările din drum. Cu toate acestea, nici o echipă nu lucrează pe aici. Găsim, în schimb, una, scoţînd şi punînd la loc pietrele de pe str. Tudor Ştefan, o fundătură necirculată. O altă echipă de 12 oameni reface trotuarele pe strada Aifxapinoa (dregînd de fapt şi o parte din treaba neterminată de întreprinderea „Electromontaj”). Aici, într-o situaţie de loc urgentă, 12 oameni vor fi reţinuţi cam o săptămînâ, in timp ce gropile de pe calea Floreasca şi de pe alte artere principale se înmulţesc. Asemenea gropi proliferează şi se menţin şi din altă cauză. Le Întâlnim pe str. Arhitect Ion Mincu, bd. Beller în faţa casei cu nr. 35 şi în multe alte părţi , este vorba de denivelările produse in urma executării de branşamente la locuinţe. Este firesc ca sectoarele să dea autorizaţii pentru asemenea lucrări, dar de ce nu se urmăreşte, in continuare, ca cei ce au efectuat spargerile in pavaje Aurel Radu (Continuare in pag. a K-12 faspuns Jo—^— întrebarea de ier! La întrebarea de ieri, tov. C. STAICU, directorul întreprinderii „Combustibilul“ ne răspunde ! Livrarea combustibilului, după achitarea la depozite, se face în ordinea bonurilor eliberate, securitatea şi integritatea cantităţii livrate fiind garantate de întreprindere. Nu se poate stabili cu exactitate ziua şi ora de livrare întrucît în anumite perioade distribuirea combustibilului depinde şi de diferiţi factori (mijloace de transport, starea timpului etc.). In orice caz livrarea se efectuează în maximum trei zile de la data achitării contravalorii cantității respective- In cazul în care clientul dorește să asiste personal la livrarea combustibilului, şeful de depozit este (Continuare in pag. a V-a) «MA In microraionul 7 prim din DrumulTaberei s-au mutat mii de familii. Dar nici pînă acum nu s-au instalat cabine telefonice de la care locatarii să poată efectua convorbiri, uneori foarte urgente. Adresîndu-se redacţiei, ei vor să afle cînd se vor crea condiţii tehnice atît pentru instalarea unor telefoane publice, cât şi pentru mutarea posturilor telefonice la domiciliul foştilor abonaţi .