Informatia Bucureştiului, ianuarie 1972 (Anul 19, nr. 5708-5732)

1972-01-15 / nr. 5719

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. ONITI-VA ! INFORMA­TI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI Al P. C R. ŞI Al CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XIX­­ Nr. 5719 6 PAGINI 30 BANI Simbătă 15 ianuarie 1972 COMERŢUL LOCAL INTRE CERINŢE SI POSIBILITĂŢI — Vă rog, pentru început, să faceţi o prezentare succintă a realizărilor de a­­nul trecut ale organizaţiilor comerciale locale. — Magazinele bucureştene au vîndut populaţiei în 1971 mărfuri în valoare de 11 306 milioane lei, cu 750 milioane lei mai mult decit în anul precedent , ne spune tov. GH. TEODORAŞ­CU, director general adunct al Direcţiei generale comerciale a municipiului. Suprafaţa comercială a crescut cu încă 24 000 mp. Numai în zona Curtea Veche au fost amenajate şi date in folosinţă 115 magazine. Alte numeroase unităţi au fost modernizate , s-au extins formele noi de prezentare şi desfacere. Planul de beneficii a fost de asemenea Înde­plinit şi depăşit, deşi subliniez: In ac­ţiunea de modernizare a reţelei i-au investit sume Însemnate. — Fără a minimaliza cituşi de puţin eforturile lucrătorilor din comerţ, con­cretizate de altfel şi în rezultatele amin­tite, nu putem trece totuşi cu vederea peste unele neajunsuri de care ne-am lovit în calitate de cumpărători. Am în­tâlnit frecvente abateri de la normele de bună servire, forme accentuate ale imobilismului şi lipsei de iniţiativă din partea unor lucrători cu munci de răs­pundere din sector. Care credeţi că sunt cauzele perpetuării lor ? — De fapt cauzele nu trebuie căutate în altă parte ci în propriile noastre slă­biciuni. Spre edificare am să mă refer la cîteva exemple. Deseori ziarul „In­formaţia Bucureştiului”, echipele de con­trol obştesc, organele Inspectoratului co­mercial, aparatul nostru de îndrumare au semnalat anumite goluri în apro­vizionarea curentă a magazinelor, o re­partizare nejudicioasă pe cartiere şi u­­nităţi, a fondului existent de mărfuri. In unele împrejurări vina aparţine şi furnizorilor care nu şi-au respectat la timp obligaţiile asumate prin contracte. Menţinerea acestor anomalii este gene­rată de lipsa unui sistem informaţional bine pus la punct, care să permită condu­cerilor organizaţiilor, aparatului comercial, să cunoască operativ apariţia fenomenelor respective, şi în consecinţă să poată interveni cu operativitate în vederea în­lăturării lor. Şi, evident, atunci cînd realităţile din magazine sunt depistate cu întârziere, nu se pot lua nici măsuri corespunzătoare. Nu este străin de a­­semenea neajunsuri aparatul comercial. R. Groapă (Continuare in pag. a V-a) In dotarea fabricii „Apollo“ au intrat recent două maşini de termofixat, pentru ciorapi sintetici. Utilajul conferă produselor — o dată cu o mare stabilitate dimensională şi un tuşeu plăcut, — o calitate superioară.. In fotografie : tehniciană Maria Ţuţuianu şi muncitoarea Elisabeta Ma­­tache supraveghind funcționarea noilor mașini. Cei cu tupeu ION GRECEA Există o categorie de oa­meni — cei cu tupeu — care au despre ei păreri foarte bune, chiar excelente, soco­­tindu-şi obrăznicia drept o ca­litate, iar lipsa de condescen­denţă un atribut, oameni ce ies în evidenţă, bineînţeles în mod negativ. In cele mai insignifiante ocazii şi care pot fi identificaţi fără prea mare efort. Culmea este că mai toţi din această reprobabilă cate­gorie nu-şi manifestă tupeul acolo unde trebuie să producă ceva, să depună un efort pen­tru înfăptuirea unei munci, pentru realizarea unei sarcini oarecare, cu alte cuvinte nu-şi arată obrăznicia supări­ndu-se de pildă pe maşină, pe timp sau pe ce vreţi , ca să dea lucru de bună calitate şi peste plan, ci îşi trece timpul cu delăsarea, cu inac­­tivitatea, cu chiulul, aşteaptă salariul, iar îndrăzneala atitu­dinii sale inlcalificabile şi-o arată în împrejurări ce-i pot permite să-și prezinte fără re­zerve și poate chiar cu anu­me emfază această „calitate". II vezi că vine grăbit, trece (Continuare in pag. a V-a) Şcolile profesionale — promotoare ale educaţiei prin muncă şi pentru muncă­ tivitatea şi sarcinile muncii politi­co-educative în şcolile profesionale, pentru însuşirea cunoştinţelor teo­retice şi practice de către elevi, pentru întărirea disciplinei şcolare. Prezenţa la lucrările plenare, a ca­drelor de conducere din principa­lele întreprinderi ale sectorului a prilejuit adoptarea unor măsuri e­­ficiente pe linia întăririi legături­lor dintre şcoală şi producţie, a atragerii elevilor la concursurile pe profesii organizate de uzine, a educării tinerei generaţii prin muncă şi pentru muncă. S-a hotă­­rit de asemenea ca în cursul aces­tui trimestru şcolile profesionale să organizeze în şcolile generale ex­poziţii cu produse realizate de elevi, pentru a stimula şi pe această cale dragostea de meserie. Ieri după amiază a avut loc o plenară a Comitetului U.T.C. al sectorului 3, care a analizat ac- Banda rulantă a promisiunilor — interviu strict autentic cu ing. CORNEL NEAŢU, preşedintele cooperativei „Radioprogres" — — Tovarăşe preşedinte, unităţile dv. sunt, de bună seamă, printre cele mai so­licitate din cadrul cooperaţiei meşteşu­găreşti. Este firesc, deoarece numărul de aparate de radio şi televiziune, pe care trebuie să le întreţineţi, a sporit considerabil. Ţinînd seama de aceste solicitări, ce ne puteţi spune despre rea-Uzarea planului pe 1971 la Indicatorul „Încasări de la populaţie", care este un criteriu de bază al aprecierii activităţii dv. 7 — N-a fost îndeplinit. — Au fost cereri mai puţine 7 — Da. Dar am avut şi greutăţi legate de sistemul de garanţie. — Din cite ştim, nu toţi cetăţenii a­­pelează la serviciile dv. Cam­ulţi din­tre posesorii de aparate T.V. vă sunt be­neficiari 7 — Aproximativ 40 la sută. — Şi ceilalţi 7 Sunteţi stingheriţi de „concurenţa“ unor Indivizi care fac lu­crări pe cont propriu, cel mai adesea fără a avea autorizaţie 7 — E vorba şi de ei. Pentru că nu le face nimeni nimic... — Desigur, ar trebui luate măsuri In acest sens, mai ales că asemenea pseu­­dospecialişti provoacă necazuri şi cetă­ţenilor. Dar, poate că, în primul rind, dv. aţi avea posibilitatea să atrageţi Petru Calapodescu Petre Dînescu (Continuare in pag. a ITI-a) m\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\w Dicţionar de literatură română contemporană In editura Albatros, sub semnătura lui Marian Popa, a apărut şi se găseşte de azi în librării „Dicţionar de literatură română contemporană“ care cuprinde circa 500 de articole ce prezintă feno­menul literar românesc de după 23 Au­gust 1944. Articolele sunt concepute ca o fișă în care descrierea biografică se conjugă cu cea bibliografică și cu ju­decata de valoare sintetică asupra operei scriitorului în discuție. Bu/et/h Meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMU­NICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, tem­peratura aerului a fost de minus 18 grade. Timpul probabil de mîine : Vremea se menţine friguroasă şi geroasă noaptea. Temperatura aerului : minima va fi cu­prinsă între minus 18 şi minus 16 grade, iar maxima va oscila în jur de minus 10 grade. Cerul va fi senin noaptea şi variabil în cursul zilei. Vînt cu intensi­ficări din sectorul estic. Pentru zilele de 17, 18 şi 19 Ianuarie : Vremea va fi friguroasă deşi tempera­tura aerului va marca o uşoară creştere. Cerul se va înnora treptat. o­­nouă săptămînă, a doua din acest an,­­şi încheie sorocul consemnînd evenimente care, în general, nu depăşesc den­sitatea şi greutatea obişnuitului co­tidian. Şi totuşi, cîte se mai petrec în răstimpul a şapte zile „obişnuite" de-a lungul şi de-a latul bătrînei noastre Terra ! Este suficient să ur­măreşti doar recolta de 24 de ore a teleimprimatoarelor (ce colectează ne­întrerupt veşti din toate punctele cardinale) pentru a-ţi face o imagine rotundă a diversităţii lumii noastre — o lume trepidantă, plină de con­traste şi neprevăzut. Să luăm spre exemplificare cîteva fapte spicuite din noianul întimplărilor săptăminii acesteia pe Mapamond . ...De la Pasadena, centru de urmă­rire a sondei spaţiale „Mariner-9" care se învirteşte în jurul „planetei roşii" se dau publicităţii fotografii uimitor de clare infăţişind munţi şi cratere pe Marte, imagini transmise prin spaţiu de la sute de milioane kilometri distanţă... In ţinutul bra­­zilian Rondonia, indienii din tribu­ri »fiiala* Mr «2 îsssitii oprească cu arcuri şi săgeţi invazia a 10 000 de colonişti albi care caută zăcăminte de minereuri preţioase. După cum se ştie, contactul cu „ci­vilizaţia“ a exterminat complet in secolul nostru 90 de triburi din jun­gla braziliană. In ultimii ani, com­paniile miniere şi-au făcut foc vi­­nîndu-i pe băştinaşi cu mitralierele din elicoptere sau otrăvindu-le apele... Astronautul Charles Duke, pilotul modulului lunar „Apollo-16" a ieşit marţi din spital după o scurtă Internare din cauza unei pneumonii. In prezent se simte bine şi îşi va putea îndeplini misiunea în cursul lunii aprilie cînd va avea loc un nou zbor selenar... La Baton Rouge, capitala Louisianei, unul din­tre cele 50 de state americane, for­ţele de ordine au deschis focul îm­potriva manifestaţiei organizaţiilor antirasiste din localitate : 4 morţi şi zeci de răniţi... In Rhodesia, poliţia regimului rasist a tras în minerii africani care manifestau în faţa mi­nei de la Asbestos împotriva conce­ (Contramxt­us *«»• a Yl-91 spy nmpeerm saptamola Ieri, a avut loc Plenara lărgită a Comitetului organizaţiei de partid „Construcţii“ pentru dare de seamă anuală. Cu acest prilej a fost supus dezbaterii participanţilor şi pro­iectul de răspuns la Chema­rea organizaţiei de partid şi a Con­siliului Frontului Unităţii Socialiste din sectorul 7. La lucrările plenare, au luat parte tovarăşul Matei Nicolae, secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., precum şi reprezentanţi ai organizaţiilor sindicate şi U.T.C., ai conducerilor Direcţiei generale cons­­trucţii-montaj, întreprinderilor de construcţii şi proiectări. După prezentarea dării de seamă de către tovarăşul Marin Vintilă, prim-secretar al Co­mitetului de partid, tov. Florentin Cosîmbescu, secretar al comitetului, a prezentat planul de măsuri poli­tice şi economice pentru realizarea sarcinilor importante ce stau în fața Plenara Comitetului de partid „Construcţii“ constructorilor în anul 1972. Tov. Gheorghe Ghiţulică, secretar al co­mitetului, a supus dezbaterilor ple­narei răspunsul la Chemarea orga­nizaţiei de partid şi a Consiliului Frontului Unităţii Socialiste din sec­­torul 7. Dezbătînd sarcinile ce le revin în acest an, în domeniul construcţiilor, participanţii s-au angajat în unani­mitate să-şi intensifice activitatea pentru îmbunătăţirea muncii politico­­educative, să participe efectiv la rea­lizarea obiectivelor cuprinse în răs­punsul La Chemarea sectorului 7. La discuţii au luat cuvîntul : Gheorghe Stancu, maistru, secretarul organiza­ţiei de bază a Şantierului 1 — ICM 2, deputat în Marea Adunare Naţională, Ilie Voicu, secretarul co­mitetului de partid ICPR, Constan­tin Popa, directorul ICM 2, Mihai Vătavu, secretarul comitetului de partid IPAC, George Moşinoiu, di­rector ICPR, Ion Bulacu, directorul IUT, Mircea Ichim, secretarul orga­nizaţiei de bază I. P. „Granitul“, Costin Pelinescu, directorul Grupului şcolar profesional construcţii, Mihai Bileca, directorul ICM­­, vasile Tu­­dor, secretarul Comitetului UTC sec­tor „Construcţii“, Constantin Pîslă­­raşu, directorul IPB, Gheorghe Vla­­sie, inginer şef ICM 5, Octavian Bîrsan, director general al Direcţiei generale de construcţii-montaj şi Ion Ceauşu, secretarul comitetului de partid ICM 1. II FIECARE CADRU DE CONDUCERE, SALARIAT, LOCUITOR - UN SLUJITOR DEVOTAT AL INTERESELOR SOCIETĂȚII. UN MILITANT PENTRU PROMOVAREA PRINCIPIILOR ETICH Si echități­i socialiste, un run gospodar ! - ^ Răspunsul organizaţiei de partid şi al Consiliului Frontului Unităţii Socialiste din sectorul 4 • Generalizarea iniţiativei: ,,Uzina noastră ca o floare" • Fiecare stradă, locuinţă - model de aspect estetic, de curăţenie şi ordine • Panouri ale fruntaşilor în producţie şi activitatea obştească • Perfec­ţionarea sistemului informaţional în ministere şi instituţii centrale • Con­cursul cooperatorilor: „Meseria, brăţară de aur“ Exprimînd totala adeziune a oame­nilor muncii din întreprinderile, insti­tuţiile şi cartierele sectorului faţă­­de obiectivele generale ale Chemării or­ganizaţiei de partid şi a Consiliului Frontului Unităţii Socialiste din sec­torul 7, răspunsul organizaţiei de partid şi al Consiliului Frontului Unităţii Socialiste din sectorul 4, cuprinde o seamă de acţiuni şi an­gajamente corespunzătoare posibili­tăţilor din această zonă a Capitalei. • îndeplinirea şi depăşirea obiecti­velor economice, cultivarea respectului faţă de proprietatea obştească, de stat şi cooperatistă . — Perfecţionarea organizării, pro­ducţiei la fiecare loc de muncă , îmbunătăţirea substanţială a indi­cilor de folosire a capacităţilor de producţie, generalizarea schimbului II şi extinderea schimbului III , mai buna folosire a fondului de timp, lichidarea întîrzierilor şi reducerea la minimum a absenţelor de la lu­cru prin generalizarea iniţiativei lan­sată în cadrul sectorului „In fabrica noastră, în secţia noastră, la locul nostru de muncă, nici o întîrziere, nici o absenţă nemotivată" ; valorifi­carea superioară a capacităţii vnte­(Continuare în pag. a V-a) an \ wnaane • Secţia de prototipuri a Institutului de studii şi cercetări transporturi a rea­lizat un nou tip de electrostivuitor, ne­cesar marilor depozite. Zilele trecute, la baza de aprovizionare­ Militari, din cadrul M.T.Tc., cţiva specialişti au supus elec­­trostivuitorul unor probe practice : ridi­carea unor greutăţi de 400 kg la înălţi­mea de opt metri. Rezultatele au fost din cele mai bune. Dotarea depozitelor cu asemenea utilaje de mare producti­vitate va contribui nemijlocit la o mai bună organizare, la mărirea gradului de mecanizare a muncii. (Ion Paraschivescu­­corespondent). Se extinde zona de agrement Mogoşoaia In pădurea Mogo­şoaia se desfăşoară unele lucrări menite să creeze un nou centru de atracţie spre această zonă turistică preorăşe­nească. Amenajările se referă la continuarea drumului turistic, pre­cum şi la construirea unei plaje pe malul la­cului Colentina. Aici vor exista unităţi co­merciale. De asemenea, la ve­chiul vad turistic — ştrandul — se vor di­versifica mijloacele de agrement : terenuri de joacă pentru copil, in­stalarea unor aparate de sport, chioşc pentru închirierea obiectelor de plajă, modernizarea bu­fetului principal, dane din beton prefabricat pentru bărci. Responsabilitatea „schimbului“ de mîine m \\\\\\\\\\\\\\m • Liceul fără clase • O acţiune lăudabilă : gospodă­rirea de către elevi a sălilor, instalaţiilor, maşinilor. &\\\\\\\\\\\\\\\m Un liceu pe al cărui frontispiciu stă scris numele vestitului cărturar moldovean Ton Neculce. O şcoală însă fără clase. In za­dar veţi căuta a Xl-a, a XlI-a. Aici clasele au devenit cabinete, labo­ratoare, ateliere, 12 laboratoare, 20 cabinete, 6 a­­teliere. O imagine nouă, expresie a grijii statului nostru pentru ge­neraţia tînără, a ştiinţei şi tehnicii secolului, o imagine total diferită de cea a şcolii de ieri. Sălile liceului sunt acum populate de o lume de cercetători în uni­forme albastre, de 1160 băieţi şi fete, de copii care, cu răspundere de maturi, mînu­­iesc complicate aparate. Calcula­torul electronic, cabinetul ling­vistic (instalaţii de microfoane, discuri, magneto­­foane), instruirea programată (apa­rat înregistrator de întrebări, răs­punsuri, lecţii), atelierele (auto, maşini-unelte, le­­gătorie, foto, e­­lectricitate), ca­binetul de filozo­fie (planşe, con­sultaţii însoţite de diapozitive şi filme), laboratoa­rele de fizică şi chimie (zeci de aparate care des­cifrează miracu­loase formule) etc., la care din­tre acestea să ne oprim mai întîi ? — Fiindcă toate la un loc — aşa cum ne spunea prof. emerit Ion Dragu, directorul liceului — aceste moderne mijloace de învăţămînt ii pregătesc temeinic pe ab­solventul liceului, pentru ziua de mîine. Îl pregătesc pen­tru facultate — se cuvine a fi relevat faptul că peste 65 la sută dintre cei care au terminat liceul au trecut cu bine examenul de admitere în învățămîntul supe­rior — i­ pregătesc pentru economie; de pildă, să dăm un singur exem­plu : elevii din cele 6 grupe care se specializează la calculat­o­­rul electronic (pus la dis­poziţie de Direcţia centrală de sta­tistică) se pot încadra imediat Bucur Branişteanu (Continuare în pag. a lll-a) Un curs pînă deunăzi de dome­niul anticipaţiei. Astăzi, calculato­rul electronic la... catedră • Conducerea întreprinderii de li­vrare a produselor petrolifere a ho­­tărît ca mîine, 16 ianuarie a.c., să fie deschise­ jumătate din centrele de preschimbare a buteliilor de ara­gaz, care vor funcţiona după pro­gramul zilelor de duminică. De ase­menea, în această zi se vor recep­ţiona comenzi pentru livrări la do­miciliu. • Miine dimineaţă la ora 8.30, la se­diul întreprinderii poligrafice „Tiparul“ se va desfăşura o şedinţă festivă la care sunt invitaţi părinţii elevilor şi ucenicilor ce se califică prin şcoala profesională de poligrafie „Dimitrie Marinescu“. Cu acest prilej, se va discuta experienţa ciştigată in legătură cu calificarea de muncitori zeţari, tipăritori, legători, va avea loc un concurs „Cine ştie poligra­fie ciştigă“, intilnirea se va incheia cu un program prezentat de brigada artis­tică de agitaţie. Fabrica chimică „Sintofarm“ şi-a extins capacitatea de producţie prin punerea in funcţiune a unor noi secţii. In fotografie noua clădire a secţiei a II-a. *V Azi se deschide Patinoarul natural „Cişmigiu“ Gospodăria lacuri a I.C.A.R. ne infor­mează că — începînd de azi — va fi pus la dispoziţia publicului patinoarul natural „Cişmigiu“. Cuprinzind bazinul central al lacului (cel dinspre bd. Gh. Gheorghiu-Dej), pista are o suprafaţă de 5 000 mp. Există, de asemenea, și un vestiar cu t­oop de locuri. Patinoarul va funcționa intre orele 0—20. ANCHETA NOASTRA Secretariatul literar şi repertoriul teatrului In alcătuirea repertoriului, un rol de seamă revine secretariatelor li­terare. Iată de ce ne-am propus ca — stînd de vorbă cu ciţiva repre­zentanţi ai acestei importante ve­rigi în viaţa teatrală — să facem un tur de orizont asupra probleme­lor ce le stau în faţă, cu convinge­rea că discuţia va însemna şi un util schimb de experienţă. Pentru a pune accentul pe rolul major al secretariatului literar, ne-am axat pe cîteva aspecte fundamentale, cum ar fi : concepţia repertorială, eficienţa în educarea publicului, promovarea dramaturgiei originale şi criteriile de selecţie a lucrărilor celor mai reprezentative din lite­ratura universală. Dar înainte de toate să vedem care este... Locul secretariatului literar în complexul teatral Asupra acestui punct există un con­sens unanim. Secretariatul literar nu poate lucra izolat de conducerea artistică a teatrului, şi de colectivul său. După cum spune Florian Nicolau, de la Tea­trul Naţional, „munca secretariatului li­terar are ca principială sarcină aducerea la îndeplinire a programului estetic al Instituţiei“. Andrei Băleanu, de la Tea­trul de Comedie e de părere că „un secretariat literar nu poate fi eficient decit dacă există o de­plină unitate de concepţie cu cea Traian Şelmaru (Continuare în pag. a II-a) Resurse insuficient valorificate la secţiile de întreţinere a drumurilor ln jur de 400 muncitori, tehnicieni şi ingineri, numeroase utilaje s© află la dispoziţia serviciilor de specialitate de la sectoare, pentru a repara şi menţine dru­murile oraşului într-o stare corespun­zătoare. Desigur că activitatea acestor forţe, în sarcina cărora se află între­ţinerea a peste 1 200 km de artere, se materializează în realizări evidente. Lu­crările de anul trecut însumează circa 700 000 de metri pătraţi, ceea ce echiva­lează cu suprafaţa a peste 200 de străzi. Ţinînd seama de volumul de muncă e­­fectuat ne putem da seama de oportu­nitatea trecerii acestei activităţi în com­petenţa coflisiliilor populare ale sec­toarelor. Pornind de la o asemenea a­­preciere — şi cerinţă a activităţii prac­tice — este firesc să nu trecem cu ve­derea unele fisuri, de concepţie şi orga­nizare, a căror înlăturare va determina cu nrumai îmbunătăţirea activităţii la acest domeniu, ci va dovedi, o dată în plus, necesitatea conducerii directe de către consiliile populare de sector a operaţiunilor de întreţinere a tramei stradale. Iată, de pildă, cîteva concluzii reţinute nu mai departe decît în ziua de 11 ia­nuarie a. c. cînd, împreună cu specia­lişti ai Direcţiei de drumuri şi spaţii verzi şi cu reprezentanţi ai sectoarelor, am străbătut un mare număr de străzi şi am vizitat mai multe puncte de lu­cru. Trecem pe calea Dorobanţilor, resim­ţind, cu toată suspensia modernă a au­toturismului, denivelările din drum. Cu toate acestea, nici o echipă nu lucrează pe aici. Găsim, în schimb, una, scoţînd şi punînd la loc pietrele de pe str. Tu­dor Ştefan, o fundătură necirculată. O altă echipă de 12 oameni reface tro­tuarele pe strada Aifxapinoa (dregînd de fapt şi o parte din treaba netermi­nată de întreprinderea „Electromontaj”). Aici, într-o situaţie de loc urgentă, 12 oameni vor fi reţinuţi cam o săptămînâ, in timp ce gropile de pe calea Floreasca şi de pe alte artere principale se înmul­ţesc. Asemenea gropi proliferează şi se menţin şi din altă cauză. Le Întâlnim pe str. Arhitect Ion Mincu, bd. Beller în faţa casei cu nr. 35 şi în multe alte părţi , este vorba de denivelările pro­duse in urma executării de branşamente la locuinţe. Este firesc ca sectoarele să dea auto­rizaţii pentru asemenea lucrări, dar de ce nu se urmăreşte, in continuare, ca cei ce au efectuat spargerile in pavaje Aurel Radu (Continuare in pag. a K-12 f­aspuns Jo—^— întrebarea de ier! La întrebarea de ieri, tov. C. STAICU, directorul întreprinderii „Combustibilul“ ne răspunde ! Livrarea combustibilului, după achitarea la depozite, se face în ordinea bonurilor eliberate, securi­tatea şi integritatea cantităţii li­vrate fiind garantate de întreprin­dere. Nu se poate stabili cu exac­titate ziua şi ora de livrare întrucît în anumite perioade distribuirea combustibilului depinde şi de di­feriţi factori (mijloace de transport, starea timpului etc.). In orice caz livrarea se efectuează în maximum trei zile de la data achitării con­travalorii cantității respective- In cazul în care clientul dorește să asiste personal la livrarea com­bustibilului, şeful de depozit este (Continuare in pag. a V-a) «M­A In microraionul 7 prim din Dru­mul­­Taberei s-au mutat mii de familii. Dar nici pînă acum nu s-au instalat cabine telefonice de la care locatarii să poată efectua con­vorbiri, uneori foarte urgente. Adresîndu-se redacţiei, ei vor să afle cînd se vor crea con­diţii tehnice atît pentru instalarea unor telefoane publice, cât şi pentru mutarea posturilor telefonice la domiciliul foştilor abonaţi .

Next