Informatia Bucureştiului, ianuarie 1972 (Anul 19, nr. 5708-5732)

1972-01-28 / nr. 5730

CURÎND, ÎN MAGAZINE... • La începutul lunii februarie în magazine vor apărea pantofi pentru femei, avtnd îmbrăcămintea tocului deosebit de rezistentă la lovituri şi zgîrieturi, îmbrăcat în folie p.v.c., imitaţie de lac, noul tip de toc, rea­lizat la­ fabrica de încălţăminte „Dîmboviţa”, contribuie la obţinerea unor economii de piele, permite di­versificarea modelelor d­in, majori­tate cu linie modernă, rotunjită, şi înălţimea intre 3—4,3 cm, conferă pantofilor si sandalelor un aspect plăcut Am reţinut pentru vara acestui an un model de sandale din barete, una dintre ele puţind fi schimbată cu altele de diferite culori, din setul însoţitor, ceea ce permite asortarea încălţămintei la accesorii şi îmbră­căminte. Ritm susţinut de montaj In secţia mecanică a uzinelor „23 August“ se lucrează la executarea unor comenzi deosebit de importante. Astfel, se află in curs de asamblare agregatul pentru sfărîmarea calcarului şi vagonul siderurgic de 16 m.e., într-un stadiu avansat de montaj găsindu-se şi maşina de astupat şi destupat gura de fontă a furnalelor, destinată Combinatului siderurgic ___________ din Galaţi. In cursul zilei de ieri, la Casa corpu­lui didactic s-au desfăşurat lecţii des­chise de limbi străine, pentru profesorii de profil care predau in şcolile şi liceele de cultură generală din Bucureşti. Cu acest prilej, conf. univ. dr. Leon Leviţchi a expus tema -Elaborarea conştientă In opera lui W. Shakespeare , prof. Renée Jerus­almi a vorbit despre Arta spaniolă de-a lungul veacurilor. Iar mîine, prof. univ. dr. doc. N. I. Barbu, va expune, pentru profesorii de limba latină (la li­ceul­­,Gh. Lazar“) conferinţa Universul­­ui Ovidiu. Concomitent, colectivul secţiei execută piese hidraulice cu 6 şi 15 etaje, deosebit de solicitate de be­neficiari interni şi externi. ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR MUNICIPAL Azi dimineaţă, a avut loc o şe­dinţă a Comitetului executiv al Con­siliului popular al municipiului Bucureşti. Pe ordinea de zi , anali­za modului în care au fost realizate obiectivele Oficiului de turism al municipiului Bucureşti în 1971­ şi măsuri pentru perfecţionarea activi­tăţii viitoare ; raportul cu privire la activitatea direcţiei pentru pro­bleme de muncă şi ocrotiri sociale în domeniile­­ asistenţei sociale, pen­siilor, expertizei medicale şi recupe­rării capacităţii de muncă ; analiza activităţii desfăşurate de controlul financiar intern în perioada august — decembrie 1971 ; informarea pri­vind activitatea desfăşurată de bi­roul permanent în perioada 31 de­cembrie 1971 — 28 ianuarie 1972. Lucrările au fost conduse de to­varăşul Dumitru Popa, preşedintele Comitetului executiv, primarul ge­neral al Capitalei. La şedinţă, pe lingă membrii comitetului executiv, au participat preşedinţii unor co­misii permanente şi numeroşi in­vitaţi. In încheierea dezbaterilor, comite­tul executiv a adoptat decizii şi mă­suri în legătură cu problemele afla­te pe ordinea de zi. TACÎMURI DIN MASE PLASTICE In curtnd Îşi vor face apariţia In ma­gazinele metalo-chi­­mice ca şi Intr-o se­rie de unităţi de a­­limentaţie publică, seturi de tacîmuri (lingură, furculiţă, cu­ţit) din mase plasti­­ce. Acestea, prin di­mensiunile lor re­duse, preţul accesibil (circa 1 leu buc.), sînt destinate unită­ţilor sezoniere din locuri de agrement, unităţilor cu autoser­vire, pachetelor pen­tru excursionişti etc. După cum aflăm de­­la M.C.I. au fost contractate pentru a­­nul în curs, cu o co­operativă meşteşu­gărească, un milion de bucăţi de astfel de tacîmuri. Pe planşeta proiectanţilor de la Fabrica de tacîmuri Bucureşti se conturează primele pa­tine de viteză ce se vor construi la noi in ţară Aritmii EUGEN FRUNZA O carte ajunsă cu întîrziere sub ochii mei („Amintiri din tea­tru” de Victor Papilian) îmi su­­gerează aceste rînduri. Intre al­tele autorul — medic, profesor, literat şi fin cunoscător al mu­zicii — se arată preocupat de straniile forme sub care se ma­nifestă la unii cîntâreţi, dirijori sau actori fenomenul aritmiei. Intre cuvînt şi gest, între glas şi privire, între partitura ştiută pe de rost şi mişcarea baghetei se interpune ceva ca un şchio­pătat lăuntric, persistent şi stri­gător. Oamenii aceştia, fie chiar dăruiţi în parte, nu reuşesc să închege un întreg. Fiinţa lor nu răspunde firesc şi armonios la toate apelurile. Cam asta, în e­­senţă, observă autorul cărţii. Dar să coborîm de pe scenă sau de la pupitrul dirijoral în viaţa noastră cea de toate zilele. Poate că tot un fel de aritmie acţionează uneori între om şi modul cum se priveşte în oglin­dă, îmi amintesc, de pildă, de un frizer, cumsecade altminteri, care se credea un Adonis, deşi toată lumea îi ştia de urît. Am cunos­cut o femeie onorabilă cărei­­a 60 de ani­ îşi punea rochii de adolescentă, cu volănaşe roz şi cu trandafir în piept, fiindcă­­-i zicea dumneaei —•• are „simţul oglinzii". Adică tocmai „simţul“ care îi lipsea. Totuşi, nu despre asemenea glume ale aritmiei aş dori să vorbesc. Mai serioase sînt cazu­rile cînd nu te vezi greşit în oglinda de pe perete, atribuin­­du-ţi un chip exterior fals, ci (Continuare în pag. a IlI-a) a PREPARATE DIN PEŞTE. Incepind de la 1 februarie, unităţile de alimenta­ţie publică şi-au propus să demonstreze consumatorilor bucureşteni că peştele poate fi pregătit in cele mai diferite fe­luri. In acest scop, maiştrii bucătari din restaurante vor prepara zilnic şi vor include in listele menim diverse mincă­­ruri calde şi reci din peşte. Unităţile cu profil „gospodina“ îşi vor îmbogăţi şi ele sortimentul curent cu alte semipre­­parate şi preparate pe bază de peşte. In „luna preparatelor culinare din peşte“ sunt prevăzute a se organiza şi nume­roase expoziţii culinare. Fabrica de mase plastice București. Una din modernele ma­şini automate pentru confecţiona­rea sacilor din polietilenă cu care a fost dotată întreprinderea. IN CONTUL 45 Manifestări la cluburile tineretului In cadrul numeroaselor şi diver­selor acţiuni menite să contribuie la constituirea fondului de solidari­tate (contul 45), sub egida Comitetu­lui municipal al U.T.C. au început să se organizeze, la cluburile tine­retului, manifestări cultural-artistice de diferite genuri. Reţinem, dintre acestea, o serie de spectacole susţi­nute de formaţii artistice de ama­tori în colaborare cu actori şi cîntă­­reţi profesionişti. Primul va fi pre­zentat astă seară, ora 19:30, la Mo­dern­ Club. Pe afişul reprezentaţiei muzical-umoristice figurează forma­ţia vocal instrumentală „Orion“, in­terpreţii amatori Petre Roşea, Ste­­lian Moise, Aurel Ocneru, ca şi so­liştii de muzică uşoară Dan Spătaru, Aurelian Andreescu, Atanasie Lam­­bru, Gabriela Teodorescu, Olimpia Panciu, Mihai Constantinescu, ba­lerinii Doina Patrichi şi Păstorel Io­­nescu. De asemenea, se vor organi­za expoziţii cu vînzare reunind lu­crări realizate de elevi în cadrul cercurilor tehnico-aplicative din şcoli şi de membrii cercurilor practice de la cluburile tineretului. O altă ex­poziţie cu vînzare­a de astă dată de artă plastică — va fi găzduită de Ateneul tineretului. Lucrările vor fi donate de tineri artişti plas­tici care au expus aici de-a lungul celor doi ani, de cînd s-a înfiinţat galeria. In perspectivă mai îndepăr­tată — festivaluri cultural-sportive (primul, intitulat „Festivalul primă­, verii“, se va desfășura pe stadionul clubului „Metalul“). INFORMAŢIA O organizaţie gangsterească depistată la Paris ^\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\^ • Descinderea de la „ETEC“ şi greutăţile în calea demascării unui „om de afaceri” Spre mijlocul lunii trecute, o co­misie specială a brigăzii „antigang” (anti-gangsteri — n.n.) de pe lingă poliţia judiciară pariziană a arestat­­ (Continuare $ gag,­ g VF-­U ) PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VA 1 ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XIX — Nr. 5730 4 PAGINI 30 BANI Vineri 28 ianuarie 1972 INFORMA­TIA Adunări generale ale oamenilor muncii din întreprinderi In valorificarea iniţiativei colective nu se pot admite derogări In fabricile şi uzinele bucureştene, ca de altfel în întreaga ţară, au Început adunările oamenilor muncii pe secţii, sectoare şi ateliere — preludiu al adunărilor generale ale reprezentanţilor oamenilor muncii din unităţile socialiste. Cu acest prilej, colectivele sunt informate asupra activităţii conducerilor tehnico-administrative pentru îndeplinirea planului pe 1971. dezbat măsurile necesare pentru realizarea rit­mică şi la un înalt nivel calitativ a sarcinilor de producţie pe anul în curs. Totodată, în adunări se aleg, pentru o perioadă de un an, reprezentanţii oamenilor muncii în organele de conducere colectivă ale întreprinderilor. Intr-o investigaţie făcută în cîteva întreprinderi am căutat să aflăm ce probleme s-au ridicat în dezbateri şi, mai ales, receptivitatea conducerilor secţiilor şi a comitetelor oamenilor muncii faţă de propunerile făcute, de părerile exprimate, acum şi la precedentele adunări. • O omisiune esenţială — Ca participant la adunarea celor pes­te 400 de salariaţi din secţia a IV-a sculă­­rie a UZINELOR „SEMĂNATOAREA“ — ne-a spus tov. Tudor Bălan, secretarul organizaţiei de partid — pot aprecia dez­baterile deosebit de fructuoase. Cei 20 de vorbitori au discutat deschis, munci­­toreşte, principial şi în mod responsabil despre problemele care privesc produc­ţia secţiei, activitatea şi viaţa oamenilor. Cauzele lipsurilor din anul trecut şi din această lună nu au fost arătate în gene­ral, ci în mod concret, făcîndu-se nume­roase propuneri pentru eliminarea lor. De asemenea, cadrele tehnice şi de con­ducere din secţie, care nu şi-au înde­plinit sarcinile profesionale încredinţate, sau care s-au făcut vinovate de neapli­­carea unor măsuri, au fost aspru cri­ticate atit în darea de seamă, cît şi in dezbateri. — Ce probleme mai importante au fost ridicate în dezbaterile adunării ? — Foarte multe. Explicaţia constă în faptul că în acest an producţia secţiei — mult sporită faţă de 1971 — nu a fost pregătită sub toate aspectele. In con­secinţă, aproape toţi vorbitorii au insis­tat asupra unor măsuri urgente pentru încărcarea cit mai raţională a capacită- N. Cucui A. Pavlovici (Continuare in pag. a l2-a) deveniri. Din traficul de bonuri, un adevărat fluviu de benzină In numărul din 7 ianuarie al ziaru­­lui nostru, la rubrica „Aflăm de la In­spectoratul miliţiei Capitalei” se puteau citi următoarele : „Vilian Căpitănescu, tehnician la Baza de aprovizionare Chi­­tila a Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, şi-a creat — prin falsificarea unor documente — un plus de bonuri de benzină „cantităţi fixe“ — în valoare de 30.613 lei, pe care le-a valorificat prin intermediul lui Dumitru Craiovează (fără ocupaţie), Preda Marin, Loran-Harold Arvay, Ioan Piftor, Eu­gen Crăciun şi Maria Galat (şefi de u­­nitate sau vînzători la diferite staţii PECO). Toţi sunt implicaţi într-un do­sar penal înaintat Procuraturii de către serviciul mi­ţie-transporturi’’. Deci, peste 30 000 de lei sustraşi. Şi dacă miliţia n-ar fi dat de firul acestei „operaţii”, cei şapte şi-ar fi băgat li­niştiţi banii aceştia în buzunarul pro­priu. Cazul nu este unic. De cite ori nu intilneşti in cite o sta­ţie PECO cite un., negustor de bonuri? După cum, deşi există instrucţiuni pre­cise privind folosirea şi evidenţa bonuri­lor de benzină, şoferii unor întreprinderi şi instituţii le prezintă în staţiile PECO fără ştampila de rigoare sau fără a avea înscris numărul de circulaţie, iar salariaţii PECO nu se sesizează de a­­ceste nereguli. Este poate edificator că un control efectuat de Ministerul Afa­cerilor Interne şi Ministerul Finanţelor în colaborare cu Ministerul Minelor, Pe­trolului şi Geologiei s-a soldat cu con­fiscarea unui milion de litri de benzină, imputată întreprinderilor consumatoare. In semestrul II al aceluiaşi an şi in semestrul I 1971, s-au efectuat controale prin sondaj organizate de Ministerul Industriei Chimice, in urma cărora au fost descoperite înstrăinări și traficuri de bonuri in valoare de circa 600 000 lei. De unde atîtea bonuri traficabile? — Principala sursă a ■„surplusului“ o constituie tocmai faptul că multe dintre unitățile beneficiare de bonuri in can­tităţi fixe nu au organizat o riguroasă gestionare şi un control eficient al fo­losirii acestora, ne spune ing. V. Nică, director general la Centrala pentru con­diţionarea, livrarea şi transportul pro­duselor petroliere. Petre Dinescu Octavian Andronic (Continuare in pag. a llt­a) întreprinderea „Tinara gardă“. Noi modele prind contur la secţia de confecţii... Locul I ne onorează dar ne şi obligă Interlocutor . tov. Cornel Nicoda, primarul sectorului 4 întrecerea patrioti­că organizată în anul 1971 între sectoarele municipiului Bucu­reşti şi între comu­nele suburbane, ca răspuns la Chemarea lansată de Consiliul popular al judeţului Neamţ, a polarizat mase largi de cetă­ţeni la realizarea ac­ţiunilor iniţiate în vederea bunei gospo­dăriri şi înfrumuse­ţării oraşului. Au fost obţinute succese remarcabile. După cum am informat ci­titorii, cel mai bun punctaj — rezultat atit din valoarea lu­crărilor efectuate, cît şi din aspectul gene­. Rezultatele obţinute în cursul anu­lui 1971 se datorează, între altele, faptu­lui că obiectivele ce urmau a fi reali­zate au fost stabilite în concordanţă cu interesele locuitorilor, ceea ce a deter­minat participarea intensă, pe multiple planuri, a acestora la ridicarea nivelu­lui edilitar gospodăresc al sectorului, obiectivele propuse, importanţa lor au fost larg popularizate, făcute cunoscute, am putea spune, aproape fiecărui cetă­ţean. O acţiune demnă de subliniat în acest sens au desfăşurat organizaţiile de parti­d din întreprinderi şi cartiere, deputaţii, comitetele de cetăţeni, asocia­ţiile de­­locatari, precum şi alte orga­nizaţii obşteşti şi de masă. Obiectivele stabilite şi realizate în anul 1971, pot fi grupate în două mari cate­gorii: prima o constituie lucrările de pe urma cărora s-au realizat însemnate economii de fonduri. Aş aminti doar cîteva : operaţiile ce trebuia efectuate prin muncă necalificată la construirea firului 2 al bd. Ion Şulea, amenajările executate pentru a reda în circuitul comercial numeroase unităţi din zona Curtea Veche, amenajarea Casei de că­sătorii a sectorului, a atelierului-şcoală de la liceul ,,Matei Basarab“, lucrările de amenajare a pieţelor recent înfiin­ţate (Moşilor şi A-13). Lista poate fi con­tinuată cu lucrările de drumuri şi tro­tuare executate, darea în folosinţă a unor construcţii de locuinţe şi imobile soci­al-culturale cu sprijinul cetăţenilor (blocurile H, X, L, complexele comer­ciale A-18 şi BIG, policlinica Titan ş.a.) fără însă a epuiza toate acţiunile din acest domeniu. A doua categorie de obiective o re­prezintă lucrările pentru execuţia cărora nu au fost prevăzute fonduri: amenaja­rea şi întreţinerea spaţiilor verzi, plan­tarea a peste 200 000 arbori şi arbuşti, producerea şi sădirea a multor milioane de flori, (cea mai mare parte a fost realizată în răsadniţele de cartiere), ame­najarea a 25 noi terenuri de joacă şi sport, precum şi gospodărirea în mai bune condiţiuni a locuinţelor, sediilor întreprinderilor şi instituţiilor etc. — Desigur, nu vă veţi mulţumi doar cu „trofeul“ obţinut pentru activitatea din 1971. — Cucerirea locului I pe Capitală ne bucură şi, în acelaşi timp, ne obligă să muncim şi mai bine. Realizările pe care le-am obţinut fac parte integrantă din suma înfăptuirilor pe Capitală, repre­zentând contribuţia cetăţenilor sectoru­lui nostru. Or, noi — atit în stabilirea angajamentelor cît şi pe parcursul în­deplinirii şi depăşirii lor — am fost animaţi în primul rînd de dorinţa de a contribui efectiv, şi cit mai conclu­­dent posibil la mai buna gopodărire şi înfrumuseţare a oraşului. Revenind la întrebare, trebuie să subliniez că pro­blemele de gospodărire şi înfrumuseţare s­unt multiple şi continuă să fie tot mai complexe. Ne revine sarcina să mobili­fiecare cadru da conducere, salariat,locuitor­­an militant pentru promovarea 9 • •_ • • L • •• Şi echitaţii socialiste. un han nu am­rinti­­­zăm toţi factorii de răspundere, precum şi masa largă a cetăţenilor, de a participa cu toate resursele pentru a obţine rezultate pe aceeaşi măsură dacă nu chiar mai bune. Dar, nu trebuie să anticipăm deoarece... „toamna se nu­mără bobocii“. Aşa cum se procedează pe linie eco­nomică şi social-cultural­ă, în ultimele luni ale anului trecut am stabilit direc­ţiile principale ale activităţii de gospodă­rire şi înfrumuseţare a cartierelor sec­torului. Ne-au ajutat mult în definiti­varea obiectivelor dezbaterile organizate în cursul lunii noiembrie 1971, îndeosebi cele din cadrul plenarei comitetului de partid, comună cu sesiunea consiliului popular, la care au participat, ca invi­taţi, şi numeroşi conducători de în­treprinderi, instituţii, locuitori din cârţi- Gheorghe Niculiţă (Continuare în pag. a II-a) rar gospodăresc-este­­tic — l-au obţinut sectoarele 4 şi 6. Am invitat edilii sectoa­relor fruntaşe să îm­părtăşească din ex­perienţa lor, să pre­zinte obiectivele în­trecerii din acest an. Astăzi, dăm cuvintul primarului sectoru­lui 4. In cooperaţia meşteşugărească Zilele acestea încep adunările ge­nerale de dare de seamă şi alegeri în cele 33 de cooperative meşteşu­găreşti bucureştene. Prima adunare — a cooperativei „Tricotextil“ — se desfăşoară luni dimineaţa, în sala clubului Finanţe-Bănci din str. Doamnei nr. 2. S-a deschis magazinul „Sanitas“ Pe str. Smîrdan nr. 27, și-a început activitatea o nouă unitate a O.C.L. „Teh­­nometal“, magazinul „Sanitas“. Așa cum îl recomandă însăși firma, magazinul este specializat în desfacerea articolelor sanitare. Cumpărătorii vor găsi aici, printre altele, armături sanitare, robinete şi baterii pentru băi, împreună cu pie­sele complimentare, articole din faianţă ■ (chiuvete, lavoare etc.), plăci din faianţă, plăci şi plăcuţe ceramice, plăci de gre­sie, marmoroc, tapet, dulapuri sanitare etc. In următoarele zile unitatea va desface şi diferite materiale de construcţii (ci­ment colorat şi ciment alb, ipsos) pre­­ambalate în pungi de diverse greutăţi. Poşta şi... poştalionul inerţiei P­oşta este desigur una dintre cele mai solicitate instituţii chemată să exercite o multitudine de ser­vicii. Fără a ne propune să ur­mărim aşa-numitele excepţii (scrisorile rătăcite cu lunile, întârzierile flagrante în ridicarea corespondenţelor) deşi şi acestea au o anumită pondere în acti­vitatea generală a instituţiei, fiecare ex­cepţie presupunînd un cetăţean nemul­ţumit, vom insista asupra stărilor cu vădită perenitate, cu implicaţii largi. „Par avion" cu... trenul Avînd drept punct de pornire sesizările cetăţenilor, ara reluat sondajele efec­tuate şi cu alte prilejuri, trimiţîndu-ne nouă înşine, sau colegilor din redacţie, mai multe telegrame şi scrisori, cu spe­cificaţia gradelor de urgenţă existente. Conform Instrucţiunilor PTT, pentru telegramele „urgent“ se percepe un preţ dublu faţă de cele simple, iar pentru o telegramă „fulger“, triplu. De aseme­nea, pe scrisorile „expres“ sau „par avion“ trebuie să lipeşti timbre cu o valoare de cîteva ori mai mare decit pentru scrisorile obişnuite. E normal să fie aşa. Pentru o prestaţie prioritară, achită cu­venita diferenţă Numai că, In realitate, adesea doar preţul este... diferenţiat. Prestaţia... Din testul nostru ne-a Ancheta noastră fost dat să aflăm că telegrama „simplă“ ajunge adesea in acelaşi timp cu cea „fulger“. Asemănător stau lucrurile şi in cazul scrisorilor. O recomandată, „simplă" trimisă de noi a ajuns la aceeaşi dată cu una „expres", deşi au fost trimise concomitent. La altă adresă au sosit, in acelaşi timp, două scrisori — una „simplă“ şi alta „expres“, deşi pentru ultima s-a plătit de patru ori mai mult. O altă situaţie o reprezintă perioadele încă mari de timp necesare unei cores­pondenţe, ca sa ajungă la destinaţie. De exemplu, unei scrisori „expres“ i-au trebuit, pentru a ajunge din sectorul 1 în sectorul 2 al Capitalei, nici mai mult nici mai puţin decit două zile ! Şi acest lucru, intr-o perioadă neaglome­­rată. Să mai amintim că unui avion îi sunt necesare mai puţin de două ore pentru a ajunge în cea mai îndepărtată localitate din ţară ? Să mai amintim că acum un secol un poştalion ajungea la Braşov intr-o singură zi ? Aceste stări de fapt, contrar unor norme de elementară bună servire, sunt privite de conducerea Direcţiei munici­pale PTT ca. . . ceva obişnuit. — Diferenţierile între „urgent“, „ful­ger“ la telegrame şi „recomandat“, „ex­pres“ la scrisori — ne spune tov. direc- Eugen Eftimiu Tudor Ionescu (Continuare în pag. a III-a) Btt­ef/tt Meteorologic In cadrul manifestărilor organizate cu prilejul celui de al doilea Salon naţional al cărţii, astăzi a avut loc o dezbatere cu tema: „Literatura pedagogică şi de in­teres general“. Cu acest prilej, Emil Bu­­­descu, directorul Editurii didactice şi pe­dagogice, şi Nadia Nicolescu, şef de secţie, au răspuns Întrebărilor puse de elevi, profesori şi părinţi. „Capitalele lumii“ Incepând de astăzi, este prezentă în librării lucrarea „Capitalele lumii“, al­­cătuită de un colectiv sub coordonarea ştiinţifică a prof. univ. dr. docent Victor Tufescu. Volumul prezintă cele mai de seamă aspecte din cele peste 140 de ca­pitale existente pe glob, date inedite cu privire la­­denumirile oraşelor, aspec­te ale arhitecturii şi sistematizării, viaţa culturală şi economică, momente semni­ficative din trecutul istoric, reliefînd totodată particularităţile şi insolitul fie­cărei capitale. Apărută în condiţii grafice deosebite, avînd peste 120 de ilustraţii planuri ale marilor capitale, lucrarea se adresează atît specialiştilor cît şi maselor largi de cititori.­­ Societatea de ştiinţe filologice (fi­liala Bucureşti) or­ganizează astăzi, la ora 19, la Muzeul de istorie a municipiu­lui, o şedinţă de co­municări, în cadrul căreia conf. univ. Alexandru Bistri­­ţeanu va vorbi des­pre „Preocupări şi Inspiraţie folclorică la Ion Heliade Ră­­dulescu**. INSTITUTUL METEOROLOGIC COMU­NICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, tem­peratura aerului a fost de minus 3 grade. Maxima de ieri în aer a fost de minus 1 grad, iar minima din cursul nopţii de minus 4 grade. Timpul probabil de mîine . Vreme în­chisă şi umedă. Temporar precipitaţii. Vînt potrivit. Temperatura aerului : mi­nima va fi cuprinsă între minus 3 şi mi­nus 1 grad, iar maxima între 1 şi 3 grade. Ceaţă slabă seara şi dimineaţa. Pentru zilele de 30, 31 ianuarie şi 1 fe­bruarie . Vreme închisă şi umedă. Tem­porar precipitaţii. Vînt cu intensificări trecătoare. Temperatura aerului în creș- la început, apoi în scădere. azi neoane Numeroşi filatelişti ne sesizează că, în unităţile de specialitate, nu se găsesc clasoare filatelice. Ce folos — ne scriu cîţiva dintre ei — că apar atitea emisiuni de timbre, foarte interesante, dacă Inibrefocam nu avem clasoare între paginile cărora să Ie rînduim ? De aceea roagă să adresăm conducerii întreprinderii „Filatelia“ întreba­rea : cînd se vor pune în vînzare, în unităţile respective, noi canti­tăţi de clasoare . • La Casa de cultură a studenţilor are loc azi, la ora­­ 20.30, în cadrul „Clubului actualităţilor”, o întîlnire cu poeta Nina Cassian. Discuţia va fi urmată de un re­cital de versuri intitulat „De dragoste“, montat de Zoie Anghel Stanca. Actorii Ana Vlădescu-Aron şi Mihai Mălaimare vor recita versuri de Nina Cassian și Ion Minulescu. 1­1 I­I­I­I nm­ebarea de ieri: La întrebarea „De ce nu se rezolvă operativ defec-La întrebarea „De ce nu se rezolvă operativ defec-­u­ţiunile ivite în reţeaua termoficării ?“ tov. Miron Lupău,­­ inginer şef la IDGR, ne-a răspuns: „Situaţia defecţiuni-­­­lor din reţeaua de termoficare s-a ameliorat mult în ultima perioadă de timp în urma măsurilor pe care le-am luat. In prezent, echipele noastre de intervenţie (continuari in pag. a ll-a)1 I

Next