Informatia Bucureştiului, septembrie 1972 (Anul 20, nr. 5913-5938)
1972-09-27 / nr. 5935
Pag. a 2-a Şi presupunem, prin absurd ca la sfirşitul unui astfel de septembrie, ploios sau nu, miracolul reînceperii stagiunii nu s-ar produce. Că, deşi majoritatea ne-am reluat activitatea care adună zi de zi truda Intr-o realizare vizibilă, de care ne simţim mîndri, muzica „una va ieşi în Intimpinare, gazdă primitoare la Ateneul român, la Studioul Radioteleviziunii, la '"'peră, Operetă. . . Să recunoaştem, nu ar trebui să fim muzicieni — interpreţi, compozitori, pedagogi chiar... critici — pentru a resimţi intr-o asemenea împrejurare că ne lipseşte „ceva" esenţial, fără de care viaţa pierde din farmec Ce înseamnă acest farmec 7 Distracţie, ore petrecute fără griji, plăcută cufundare in reverie 7 Nu, nimic din ceea ce oferă reîncep muzical» Tiurea intensă a vieţii poate purta o asemenea caracterizare. In fiecare sfîrşit de septembrie, aşteptăm reîntîlnirea mereu nouă cu unul dintre elementele vitale ale existenţei noastre, pe care de mulţi, foarte mulţi ani, îl numim cu seriozitate foi convingere Muzică. Nu vă faceţi temeri, în sala Operei romane au răsunat primele acorduri ale Oedipului enescian. H3337L Publicul şi treptele muzicii vineri începe seria simfonicelor Filarmonicii, apoi cea a televiziunii. Cum va fi anul acesta reîntîlnirea, cum vor curge fumoasele luni de stagiune, pr ma la vara viitoare ? Preferăm, în locul unui răspuns alcătuit din Informaţii detaliate — oferite pe pliantele deja publicate — sa nu gindim, la acest început de drum cum l-am vrea şi ce aşteptăm pe la acest nou an muzical. Nu este vorba de o educaţie didactica, ci de acea formare permanentă, care operează asupra ascultătorului la diferite niveluri, adresîndu-se celui care face primele cunoştinţe cu arta, dar şi celui care s-a obişnuit deja, de-a lungulinilor, să-i cerceteze bogăţiile de emoţie şi frumuseţe. Subtilă şi convingătoare, această educaţie aparţine organizatorilor — dacă ştiu să aleagă, din noianul de opere lăsate de creatori timpului şi oamenilor, acele nestemate ce conţin esenţa vitală a umanului. Dar ea aparţine deopotrivă interpreţilor, ca mesageri, ca purtători ai înţelesurilor, revelate publicului prin măiestria fiecărui tălmăcitor al partiturilor. Am fi nedrepţi să-i uităm pe compozitori, pe acei creatori ce aştern de-a lungul paginilor cu portative gînduri născute în timpul nostru. De la fiecare emană ceva spre noi, prin care lumea sunetelor devine un ansamblu de impresii şi gînduri, corespunzind unui nou tip uman, trăind în secolul XX. Este ceva nou acum, faţă de vremea lui Mozart ? Aşteaptă altceva publicul de acum ? Bineînţeles. Ceea ce aparţinea atunci hazardului şi strălucirii singulare a unui geniu, aparţine acum unui sistem amplu, armonios alcătuit. Dar, tocmai prin alcătuirea acestui sistem, pe care noi îl numim comod, stagiune muzicală, factorii de acţiune sunt mai incisivi, plinind într-o permanentă balanţa a comparaţiilor trecutul şi viitorul. Acestui viitor, parametru esenţial al actualităţii, îi încredinţăm eforturile prezentului. Nici un concert fără o idee directoare, creatoare de reflecţii, nici un spectacol liric sau coregrafic fără un scop precis în relaţia cu spectatorul Nu formulăm o condiţieideală, imposibil de înfăptuit, ci subliniem direcţia unui efort multiplu, prezent în viaţa culturală românească. Căci, doar astfel, sfîrşitul lui septembrie, poate însemna un început şi nu o repetare, întrebaţi pe oricare amator de muzică : „Aţi dori sa erem stagiunea trecută Nu aşteptaţi un răspuns afirmativ. Fiecare dintre noi doreşte să meargă mai departe , să mai urce o treaptă. GRIGORE CONSTANTINESCU i INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI (Urmare din pag. I) reală, precum şi adecvarea lor la specificul şi resursele proprii. Excelenta iniţiativă a brigăzilor mixte Pornind de la faptul că în uzină marea masă a salariaţilor o formează tinerii, s-a luat iniţiativa înfiinţării unor brigăzi mixte pentru educaţie muncitorească şi revoluţionară a tinerei generaţii. Alcătuite din câte trei membri — fruncitori, cadre tehnice cu experienţă îndelungată în munca politică şi profesională — aceste brigăzi au iniţiat discuţii şi dezbateri pe diferite teme („Din tradiţiile de muncă şi luptă revoluţionară a muncitorilor de la uzina „Vulcan“, „Marca uzinei pe meridiane“, „Comuniştii, promotori ai celor mai înaintate idealuri mârâie ale epocii noastre“, „Munca, factor hotărîtor în formarea tineretului pentru viaţă“ — sunt numai cîteva dintre acestea care s-au bucurat de un deosebit interes, tinerii făcind, la rîndul lor, numeroase şi interesante propuneri, introduse de altfel în programul tematic al brigăzilor. Eficienţa acestei activităţi nu a întirziat să se arate şi, pe baza experienţei dobîndite, brigăzile şi-au extins raza de acţiune şi asupra Grupului şcolar al uzinei, precum şi asupra şcolilor generale patronate de aceasta. Astfel, elevilor de la Şcoala generală nr. 130 li s-a vorbit despre trecutul de luptă muncitorească, despre condiţiile de muncă de azi şi despre frumuseţea meseriilor ce se învaţă în cadrul grupului şcolarelocventă este, în acest sens, scrisoarea de mulţumire pe care conducerea şcolii a adresat-o comitetului de partid al uzinei : „...Vă trimitem cele mai călduroase mulţumiri pentru sprijinul acordat şcolii noastre prin participarea unor tovarăşi din brigăzile de educaţie comunistă şi muncitorească la activităţile noastre“). Munca politică în două „schimburi" Că acţiunea aceasta de creştere şi educare a tineretului nu a fost deloc uşoară (şi continuă să fie dificilă) este deja un lucru cât se poate de evident pentru cei care o desfăşoară, ea necesitînd calităţi pedagogice deosebite. Prin exigenţă împletită cu pasiune şi perseverenţă, printr-un permanent exemplu personal, cei mai buni meseriaşi din organizaţia de partid nr. 1, de la atelierul „mecanic-şef“, de pildă, Ion Gheorghe, Gh. Bater sau Marin Gheţu, au reuşit să formeze din tinerii echipelor lor un adevărat schimb de mîine. Şi putem să-i amintim, dintre aceştia, pe Vasile Drugu, Stelian Soare, Ion Popa, Ion Oprea (cel mai bun strungar din Capitală), Ion Biro, Dumitru Mircea etc. Au existat şi situaţii în care unii tineri, cu tot ajutorul primit, nu au înţeles să se încadreze în stilul de viaţă şi de muncă al colectivului, întîrziind în continuare, dînd lucru de slabă calitate sau avînd o comportare necivilizată. Biroul organizaţiei de partid a acţionat atunci energic. Au fost chemaţi in faţa organizaţiei, s-a discutat cu ei, au fost căutate „rădăcinile răului" şi, pentru ca îndreptarea lor să poată fi cît mai grabnică, au fost încredinţaţi unor vechi membri de partid care au lucrat cu ei săptămîni în şir. Comunişti ca Toma Morlova, Sache Rădan, Gheorghe Verdel, au reușit să-l transforme pe Ion Vlădescu, Spiridon Cucu sau Ion Prahoveanu, în veritabile exemple. • Un caz deosebit și rezolvarea" lui Forjorul Ion Stanciu devenise proverbial prin abaterile sale. Colegii de la atelierul de forjă îl vedeau tot mai des întîrziind și venind la lucru în stare de ebrietate. Soluţiile ar fi fost doar două : ori să-l excludă din mijlocul lor, ori să încerce să-l recupereze. S-a ales, fireşte, cea de-a doua variantă şi comunistul Ion Borănescu, desemnat să se ocupe în mod special de acest „caz“, a procedat cu tact, discutînd „de la om la om“ cu el, depistînd cauzele — nu altele decit anturajul — reuşind, in cele din urmă, să-i redea lui Ion Stanciu încrederea în colectivul din care face parte, in omenia tovarăşilor de muncă. 9 „Atelierul — şcoală" Poate că nicăieri altundeva nu se poate vorbi mai mult de o şcoală a educaţiei socialiste ca in atelierul turnătorie fontă. Pledează în favoarea acestei afirmaţii şi faptul că de mai bine de un an, nimeni n-a mai părăsit secţia. Ba, atunci cind atelierul turnătorie-oţel a avut nevoie de ajutor, cei de aici au răspuns cu promptitudine. Nu au lipsit nici unele situaţii mai grele. Aşa, de pildă, un foarte bun meseriaş — formatorul turnător Gheorghe Dirică — întîrzia sau absenţa nemotivat. Critica constructivă, discuţiile purtate nu au întîrziat să-şi arate efectele. Ba, mai mult, cînd şeful de echipă a fost plecat in concediu, Dirică a fost desemnat să-i ţină locul, evidenţiindu-se prin bunele rezultate obţinute. Este vorba, evident, despre , ci-Eteva acţiuni ce reflectă o atentă aplecare asupra rostului şi eficienţei activităţii politicoeducative prin găsirea unor metode şi modalităţi proprii. Ca şi în cazul celor remarcate cu prilejul vizitei la F.M.U.A.B., ele demonstrează complexitatea, specificitatea şi, mai ales, concreteţea muncii politice în general, invitînd la un larg şi amplu schimb de experienţă, la care ar trebui să adere toate colectivele unităţilor industriale din Capitală. Căci, fără îndoială, activitatea politico-educativă, găsirea unor forme diverse şi eficiente de influenţare, vor avea un cuvînt greu de spus în „cursa contra cronometru” pentru realizarea angajamentului Capitalei : cincinalul în patru ani şi jumătate. Rolul hotărîtor al iniţiativei în munca politico-ideologică ! „Transformarea oamenilor, înarmarea lor la concepţia înaintată despre viaţă şi societate, ...activitatea ideologico-educativă, de dezvoltare a conştiinţei socialiste, constituie o sarcină permanentă a întregului partid, cere o muncă stăruitoare, plină de răspundere şi răbdare. Fără nici o exagerare trebuie spus că însuşi viitorul comunist al patriei noastre depinde de dezvoltarea cu succes a acestei munci". (Din expunerea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, la Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971). AZIL Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“, ca şi cel de revistă şi comedie „Ion Vasilescu“ vădesc, în ultimii ani, notabila preocupare de a înscrie în sfera divertismentului spectacole ancorate în actualitatea cotidiană, reprezentanţii ţintind, cu uneltele satirei, să contribuie la educaţia cetăţenească a publicului. Proiectele pentru stagiunea 1972—1973 par să împlinească acest deziderat, printr-o diversitate de montări, despre care ne-au vorbit directorii celor două teatre. _ însuşi profilul teatrului nostru de revistă şi comedie — impune un repertoriu variat ca genuri — ne spune directorul Teatrului „Ion Vasitescu“, regizorul NICOLAE FRUNZETTI. Ceea ce dorim pentru stagiunea abia începută, e să realizăm o concepţie unitară asupra tuturor montărilor, indiferent de gen. Şi aceasta, printr-un acord cît mai fidel între mesajul educativ al spectacolelor şi necesităţile spirituale ale publicului nostru, care nu e doar cel bucureştean, el şi cei din localităţile judeţelor Ilfov, Ialomiţa, Teleorman, Dîmboviţa, unde organizăm micro-stagiuri permanente. Despre realizarea acestui acord, vom avea, sperăm, prilejul să scriem după fiecare premieră. Deocamdată, am dori să ştim care vor fi acestea 7 . Cea dinţii premieră a stagiunii — în prima parte a lunii octombrie — va fi o comedie inedită de I. Grinevici, „Hanul piraţilor“, îndrepându-şi ascuţişul satiric către aspectele şiintr-un domeniu de larg interes cetăţenesc : alimentaţia publică. Ne vom adresa apoi textelor clasice, montînd „Mitică Popescu“ de Camil Petrescu, cu Ştefan Bănică şi Marieta laica în rolurile principale, „Madame Sans Gene“, în Aurel Baranga, „Răzbunarea comediei“, şi lucrăm la definitivarea unor texte cu Tudor Negoiţă şi Horia Tecuceanu. — Aţi Început, stagiunea trecută, activitatea unui studiou al tinerilor actori, fireşte, montînd spectacole adresate tinerei generaţii. Cu ce veţi continua ? — Regizoarea Olimpia Arghir va monta, în cadrul studioului, „Improvizaţia de la Versailles“ de Mellere. în contextul spectacolelor cu pronunţat caracter agitatoric, ne-am propus ca, în cinstea aniversării Republicii, să realizăm, în regia lui Călin Florian, un spectacol de poezie patriotică. N-aş vrea să închei turul de orizont asupra repertoriului nostru fără a aminti de preocupările în domeniul revistei, al muzicii uşoare, al spectacolului folcloric. In seria reprezentaţiilor destinate Sălii Palatului, vom prezenta, în noiembrie, premiera unei reviste de Ciupi Rădulescu şi Petre Bărbulescu, cu texte satirice vizind realităţi cotidiene. Vom continua, de asemenea, seria începută cu concertul-spectacol „De la Bach la Tom Jons“, de astă dată cu o micro-istorie a divertismentului realizată de regizorul Paul Mihail Ionescu şi compozitorul Edmond Deda. In fine, vom juca o revistă folclorică, reprezentaţia îmbinind cintecul popular cu cupletul satiric de inspiraţie folclorică I. Golea oortfacetul are chip de musical semnat de Tudor Muşatescu şi de compozitorul Viorel Doboş. . în rolul titular, o invitată de onoare , Carmen Stănescu. Tot la capitolul clasici, figurează Aristofan cu „Pacea“, în traducerea şi adaptarea realizată de Nina Cassian şi Yannis Veats. Revenind la contemporani, precizez că aşteptăm o nouă piesă de teatrul „Ion vAsiLEscu". Varietate de genuri într-o concepţie unitară „Clubul ucenicilor" - debut in anul I! Zilele trecute, la Casa de cultură a sectorului 8, şi-a reluat activitatea Clubul ucenicilor de la cooperativa „Drum nou” Dincolo de un emoţionant moment inaugurat — primirea „bobocilor" şi despărţirea de ucenicii care intră în rîndul lucrătorilor — manifestarea a demonstrat că actul de educaţie capătă deosebită eficienţă clnd e gîndit cu Ingeniozitate, împletind informaţia, Invitaţia la Instruire şi cultură, cu atractivitatea. Spicuind din program. Interesantă ni s-a părut Intîlnirea cu opereta, transformată de dirijorii Constantin Rădulescu (secundat de vocile cintăreţilor Eugen Fînăţeanu şi Daniela Voicu) intr-un documentat şi spiritual „curs de istorie" a acestui popular gen de spectacol. De un succes binemeritat s-a bucurat şl ipicro-refitalul de versuri (susţinut de actriţa Bunza Derdeman-Marcoci), ca şi intermezzo-ul muzical, cu reverberaţii poetice, prezentat de Dorin Anastasiu. N-a lipsit nici scheciul umoristic (Nae Ilăzărescu, Nucu Petrescu) pentru a împlini o după amiază petrecută nu doar agreabil, ci şi cu un efectiv cîştig spiritual. Sperăm ca anul XI al Clubului, ucenicilor să continue sub aceleași frumoase auspicii. — e. c. — ilustraţii de Radu Avram VI-a), Mariana Mihăilă (clasa a V-a), Daniela Kaunitz (clasa a VIl-a) sau Aurelia Ursulescu. Sînt doar cîteva dintre creaţiile pline de candoare şi sinceritate, dincolo de stîngăcia începutului — aparţinînd cltorva dintre cei mai talentaţi elevi ai Şcolii generale nr. 86, publicate intr-un interesant şi atractiv caiet de poezie şi plastică. O lăudabilă iniţiativă a conducerii acestei şcoli, care prilejuieşte In acest fel o primă şi revelatoare confruntare a elevilor cu ei Înşişi, cu litera tipărită şi cu primii lor cititori. Cine ştie dacă, peste cîţiva ani, unele nume nu le vom întâlni în publicaţii... Un bucureştean în Deltă Spectaculosul peisaj al Deltei văzut de un bucureştean — aceasta este tema recentei expoziţii a pictorului Teodor Florian, deschisă la Tulcea, în parcul din faţa hotelului „Delta“. După o şedere şi o preumblare de aproape doi ani pe meleagurile dobrogene, pictorul invită acum la o interesantă expoziţie de peste 70 de lucrări, inspirate din frumuseţile acestor locuri Ineditul şi misterioasa atracţie a Deltei şi a oamenilor săi au fost, astfel, imortalizate într-o serie de peisaje şi portrete ce vorbesc despre peisajul insolit al pădurii Lelea, despre viaţa aşezărilor de pe Dunăre Sfîntu Gheorghe, Bulina, Sistolvca, Mila 23, Periprava, Babadag, C. A. Rosetti, despre pulsul noii vieţi la Tulcea, despre preocupările, visele pescarilor din Deltă. Atras de lumina soarelui care se aşterne — cum ne declara pictorul — într-un mod specific parcă peste întinderea de apă a Deltei, peste casele şi oamenii ei, de farmecul acestor locuri, Teodor Florian oferă la începutul acestei toamne prima expoziţie cuprinzătoare despre Deltă, iniţiativă pe care o salutăm şi pe care o dorim repetată şi îmbogăţită. I. Hoti Cap de Ispoveancă JL1 (Urmare din pag 1) Convieţuirea socială, în cadrul societăţii noastre socialiste, înseamnă tocmai această armonie între libertatea Individului şi idealul de libertate al comunităţii. Pentru protejarea acestei libertăţi societatea înţelege să folosească mijloace şi să legifereze măsuri Împotriva oricăror acte care prin caracterul lor tulbură relaţiile sociale, poluează cadrul vital al nostru, al tuturor. In rîndul acestor măsuri se înscrie şi Decretul 153/1970 care acum, la doi ani de la intrarea In vigoare, Îşi dovedeşte in continuare eficienţa de factor antipoluant al mediului social pentru cât aşa cum rezultă şi din rubrica noastră „Aflăm de la Miliţia Capitalei", elementele certate cu legea primesc prompt o replică fermă (ne referim la cei ce provoacă scandal In public, scandal In localuri publice, tulbură liniştea In imobile, acostează persoane pe stradă, îşi alungă soţia şi copiii din casă, au o atitudine ireverenţioasă la adresa organelor de ordine, se ocupă de cerşetorie etc.). In discuţia pe care am avut-o la Tribunalul sectorului 7 cu judecatoarea Elena Tudose una din întrebările pe care i le-am adresat era : cine sunt aceşti Indivizi ? In general, în marea majoritate, cei care sunt aduşi in fata noastră, contravenienţi de la prevederile Decretului 153/1970, sunt oameni fără ocupaţie, al s-a răspuns. — Am intilnit, totuşi, în dosarele ce mi-au fost puse la dispoziţie, şi cazuri de salariaţi, de oameni Încadraţi într-un colectiv. Credeţi că tovarăşii lor de muncă au ,făcut totul pentru a-l »Pline seară, la ora 18, la Colecţia de artă orientală din str Berzei nr. 17 va avea loc o seară muzeală în cadrul căreia Lucian Roşu va prezenta comunicarea „Monumente ale antichităţii greceşti : Atena, Corint, Mycene, Epidane“, iar Gabriel Petrie — „Relaţii ale ţârilor române cu Epirul în secolul a XVIII- lea". Comunicările vor fi însoțite de proiecții. TEATRUL „C. TANASE" In prim-plan— satira la obiect începută nu de mult în salta clubului uzinelor „Republica", ji sub semnul dorin- ^ tei de strlngere a 0 relațiilor cu spec- jî tatorii din mari u- 5 u nități industriale, 53 stagiunea Teatrului „C. Tănase" S. se anunță bogată în premiere, $ diverse ca gen, dar avînd . ..numitor comun" intenţia de a îl situa în centrul spectacolelor satira la obiect,vizind menta -5 lităţi şi apucături străine elf -i matului nostru moral. în acest -i sens, regizorul NICOLAE DINESCU, directorul teatrului, gne-a vorbit despre cabaretul i satiric „13 scaune“, scris de i- Petre Bărbulescu, despre un ^ concert-spectaco] a] cărui titlu g; — „Fără supărare“ — sugerea- 0 ză din capul locului preocupa- ^ rea autorilor (Angel Grigoriu, ij Romeo Iorgulescu, Cornel Con-tfstantinescu) pentru cupletul in- *5 risiv. De asemenea, spectacolul va prilejui audierea unor me- t- lodii noi semnate de unul din- tre cei mai apreciaţi compozi- g tori de muzică uşoară, Georges Grigoriu. Tot in sfera repre- g zentaţiei de miniaturi satirice, se înscrie şi spectacolul „Ce-ai fi cu omul, suflete?“ de Bogdan în Căuş şi Ion Rus, primul din- - tre autori fiind un consecvent 2$ animator al brigăzilor artistice de agitaţie, e de aşteptat să Ig aducă pe scenă aspecte „proas-sy pete“ din activitatea cotidiană ga bucureştenilor. Fireşte, din stagiunea Teatru- u lui „C. Tănase“ nu va lipsi regi vista de mare montare, şi ai aceasta inspirată din actualitate,chiar dacă autorul textelor, Mihai Maximilian, a ales drept titlu o replică a personajului caragialean Rică Venturiano ! A„Scuzaţi, pardon, bonsoir !Autorul partiturii muzicale — din care nu vor lipsi şlagărele în premieră — Vâsle Veselovschi. In fine, programul teatrului include un spectacol de music-hall în care, alături de interpreţi bucureşteni, vor apărea vedete ale divertismentului de peste hotare. C. Eugen. t Optimizam taseul idee — produs nou (Urmare din pagdă de 4—3 ani — în baza cărora, anual, sunt întocmite planurile curente. Faptul acesta permite colectivului să abordeze din vreme o serie de studii utile asimilării unor utilaje noi, modernizării şi diversificării producţiei, oferind la momentul oportun compartimentului de proiectare soluţii originale, moderne. Totodată, datorită acţiunilor prospective ce se întreprind, datorită efectuării sistematice a unor lucrări statistice — prin care caracteristicile produselor realizate sunt comparate cu parametrii celor lansate de prestigioşi fabricanţi externi — uzina obţine diagrame utile, care-i permit să-şi orienteze eforturile spre obţinerea performanţelor cerute de competitivitatea externă.Abordînd, de pildă, recent, domeniul motoarelor" asincrone, uzina a ajuns să cunoască foarte exact, în cazul indicelui de greutate specifică, locul pe care il deţine în ierarhia performanţelor şi la ce distanţă se află faţă de performeri). Referindu-ne acum, la modalităţile efective de materializare a ideilor novatoare în circuitul cercetareproiectare-producţie, e momentul să remarcăm adaptarea unor structuri organizatorice ce conduc la reducerea ciclului idee-produs nou, pentru cazuri simple, la un interval de 2—4 luni, iar pentru teme complexe, la limita a 2—3 ani. In primul rind U.M.E.B. dispune de un laborator încadrat cu buni specialişti care efectuează cercetări cu caracter aplicativ, constituind nucleul colectivelor de investigaţie. In funcţie de tema abordată, aceştia solicită ingineri din cadrul serviciului constructor-şef, antrenîndu-li la rezolvarea unor probleme ce interesează nemijlocit producţia. Prin urmare, pe lingă simbioză teorie-experienţă, metoda facilitează aplicarea rapidă a soluţiilor, întrucât inginerii serviciului constructor-şef sunt proiectanţii viitoarelor produse. Pe de altă parte, laboratorul angajează contracte cu exteriorul, colaborind cu institutele de cercetări sau cu catedrele universitare în finalizarea unor capitole preponderent teoretice sau a căror complexitate depășește capacitatea compartimentului uzinal. De exemplu, în prezent uzina a contractat cu I.C.P.E. realizarea unor noi sisteme de autoexcitaţie a grupurilor electrogene şi a unor mijloace de protecţie a motoarelor ce funcţionează in medii chimice agresive ; cu I.C.P.E.T. a angajat o cercetare vizind obţinerea unor grupuri automate de intervenţii, şi preconizează o colaborare mai amplă cu Institutul politehnic bucureştean in privinţa turnării coliviilor de retori la motoarele asincrone cu aliaj aluminiu de puritate ridicată. Paralel cu activitatea grupului de cercetare, în cadrul U.M.E.B. Îşi desfăşoară activitatea un serviciu puternic de proiectare — care asigură in totalitate atît proiectele constructive cît şi cele tehnologice. Ideea aceasta de a se crea cadrul adecvat pentru desfăşurarea unor investigaţii ştiinţifice necesare dezvoltării uzinei pe de o parte, iar pe de altă parte sincronizarea activităţii lor cu cea a serviciilor tehnice (excluzînd varianta executării proiectelor In afară, cum deseori se Intîmplă) ni se pare deosebit de interesantă. Şi spunem aceasta nu atît pen.a fruiera structura organizatorică în sine, ci pentru a sublinia un lucru mult mai esenţial î acolo unde au existat pasiune şi interes, unde iniţiativa a anulat spiritul rutinier, a fost posibil să se creeze exact acel angrenaj care corespunde intereselor întreprinderii. — Dincolo, însă, de aceste certe reuşite — ne declară ing. Eugen Nicolescu, inginer şef cu problemele de concepţie şi dezvoltare al U.M.E.B. — colectivul mai are încă de soluţionat o serie de dificultăţi — astfel incit, pe viitor, să reuşim să stăpinim şi mai bine acest pretenţios proces de introducere ritmică a progresului tehnic, de permanenta modernizare şi diversificare a producţiei. Cu toate că dispunem de un bun mijloc de experiment, staţia pilot, aparatura laboratorului de investigaţii nu satisface, încă, pretenţiile unei cercetări moderne. De asemenea, serioase îmbunătăţiri trebuie aduse şi sistemului documentar intern, fiindcă vizavi de afluxul tehnic informaţional, de caracterul tot mai specializat al informaţiilor transmise, simpla activitate de dispecerat a cabinetului tehnic devine un anacronism. Şi mai este încă o problemă de ordin ceva mai general... Ca de altminteri şi in alte unităţi mici, în fabrica noastră aspectul economic al asimilării produselor noi nu este bine pus la punct; sau mai exact, nu stăpinim tehnica de a realiza un anumit produs la un anumit preţ (Noi lucrăm intens un proiect şi abia apoi calculăm cît costă produsul). Poate că nu ar fi rău dacă s-ar căuta — fie în sistemul de învăţămînt, fie prin sistem postuniversitar — să se orienteze calificarea unor economişti în acest gen de cunoştinţe (de altfel, tot mai frecvent solicitate). Convinşi fiind că, aşa cum s-a întîmplat şi pînă în prezent, colectivul va găsi resursele şi remediul pentru anularea deficienţelor încă existente, ne exprimăm totodată convingerea că şi aspectele mai complexe pe care le-am semnalat, vor constitui subiect de analiză la nivelul forurilor competente — astfel încît acţiunea amplă de diversificare şi modernizare continuă a producţiei să îşi afle făgaşul optim de desfăşurare. CADRAN (Urmare din pag. I) elevilor într-un singur program de practică, ce asigură continuitate în formarea deprinderilor de muncă, în însuşirea meseriei. La Şcoala M.I.U., după 4 ore de teorie şi o perioadă de odihnă, elevii desfăşoară practica în atelier, unde lucrează efectiv la maşini şi utilaje complexe. Normele de producţie sunt progresive, urmărindu-se cunoaşterea optimă a maşinilor pe care vor lucra tinerii la absolvirea şcolii. La Grupul şcolar „23 August" sunt asigurate locurile de muncă, în atelierele existente, iar profilele claselor experimentale cuprind meserii de bază din industria construcţiilor de maşini (lăcătuşi, strungari, frezori). O altă noutate , pentru asigurarea pregătirii temeinice a muncitorilor calificaţi, în toate tipurile de şcoli profesionale, de maiştri, de speciali- ŞCOLAR zare postliceală s-a introdus, din acest an, informatica în scopul familiarizării tinerilor cu modurile de conducere operaţională a producţiei. De asemenea, în programa de Învăţămint, matematica este văzută ca matematică operativă, fiind strîns legată de conţinutul meseriei, de tehnologia acesteia, precum și de celelalte discipline de specialitate. !Fabrica noastră ca o floare ...iniţiativa lansată de comitetul de partid de la fabrica de pine „Steagul Roşu“ concentrează eforturile întreioşugului colectiv. Astfel, toate secţiile şi-au luat măsurile necesare pentru executarea operaţiunilor de curăţire şi vopsire a spaţiilor de lucru şi utilajelor, „din mers", fără a opri sau incomoda procesul de producţie ; de asemenea, în această lună se va înnoi echipamentul de protecţie al tuturor lucrătorilor. Dintre măsurile propuse mai reţinem : cositorirea cazanelor de frămîntat aluat, experimentarea agregatului pentru umplerea biscuiţilor „Eugenia“ şi montarea unei maşini de spălat navete. Întîi da cu bîta, pe urmă cere clemenţări aduce Pe calea unei comportări civilizate, conformă Idealurilor societăţii In care trăim ? — Din păcate, există încă Înrădăcinată opinia la unii din aceşti oameni că ceea ce fac În afara orelor de muncă II priveşte în mod exclusiv, că în afara Întreprinderii pot face ceea ce vor. Dar atunci clnd, într-un restaurant sau pe stradă Încep să înjure şi să molesteze pe alţi oameni, clnd în imobil tulbură liniştea colocatarilor la ore tîrzii din noapte, cînd îşi alungă soţia şi copiii din domiciliul comun, evident, lucrurile acestea^ nu-i mai pot privi exclusiv. Ele privesc societatea, care e datoare să adopte o atitudine hotărîtă împotriva lor. In desfășurarea multor procese de această natură am întilnit cuvintele : „Contravenientul regretă' fapta sSvîrșUâ“ sau „contravenientul regretă faptele comise, nu Si-a dat seama ce face, a fost In stare de ebrietate, care a se aplica o amendă" Sint scuze care, alăturate faptelor, nu au nici o acoperire. Omul e o trestie gînditoare - spunea Pascal — cea mai importanta calitate a omului este capacitatea Sa de a raţiona, de a gindi Din păcate, cazurile judecate In conformitate cu prevederile Decretului 153, arată cit de puţin responsabil gindesc, in relaţiile cu semenii lor, unii oameni in toată firea. .. Dosar nr. 4636/1972 Vasile Dragnea — muncitor la întreprinderea Prestări servicii manuale, născut la 29 iulie 1929, este condamnat la 3 luni închisoare contravenţională, pentru provocare de scandal pe bd. Dinicu Golescu (folosire de expresii triviale de natură să declanşeze Indignarea cetăţenilor) . Dosar nr. 4042/1972. Pentru scandal In bufetul Gării de Nord pentru bruscarea şi Injurierea Consumatorilor, un obişnuit al localului. Jean Mihai Văduva, născut la 8 februarie 1923, fără ocupaţie, este condamnat la 2 luni Închisoare contravenţională. Dosar nr. 4760/1972 Traian Creţu, născut la 30 noiembrie 1927, timplar la T.A.P.L. „Segarcea", căsătorit, tată a doi copii, e condamnat la o lună închisoare contravenţionala pentru tulburarea liniştii cetăţenilor din străzile Prevederii şi Constantin ştefan, în cuvlintul său C T, solicită Indulgenţă întrucât a fost beat cind a săvârşit fapta. O scuză frecventă, care de fapt trebuie considerată o circumstanţă agravantă, Radicenco Ion. Născut la 15 aprilie 1938. Fără ocupaţie Dosar nr. 5238/1972. Conform declaraţiilor soţiei şi martorilor, In seara de 10 august a.c„ după consumarea unei cantităţi de băuturi alcoolice R. I. ia toporul şi, ridicindu-i asupra soţiei, o ameninţă că dacă nu părăseşte locuinţa o omoară atît pe ea cît şi pe copiii lor. Soţia părăseşte domiciliul, însoţită de doi din cei cinci copii rezultaţi din căsătorie. R I. e condamnat la 3 luni închisoare contravenţională. Am reprodus din conţinutul unora dintre dosarele cercetate la Tribunalul sectorului 7. Nume de contravenienţi de la Decretul 153/1979, oameni sancţionaţi de societate pentru atitudinea şi faptele lor, contrare aspiraţiei comune a colectivităţii noastre de astăzi, spre mai bine, spre mal frumos. Oameni trecuţi in Vîrsta matură ş! pe care nimic nu-l poate scuza Sîntem datori faţă de astfel de elemente poluante ale convieţuirii sociale cu o atitudine hotărîtă, angajată. Aşa cum, la fel de mult ne va bucura reintegrarea lor In comunitatea socială, recuperarea acestor contravenienţi de astăzi pentru o muncă utilă socialmente, pentru o arhiviizare, demnă de numeletudine de om. (Urmare din pag. I) sonală, că sunt variation contemporane ale lui Janus. Şi să te ferească sfîntul să-i cunoşti cite unuia dintre aceştia partea lui rea cum îi spunea, feroce, locotenentul Dub, bravului soldat Svette Nu fac decit să menţionez în treacut micul feudal al cite unei Instituţii, egal in fond cu el Însuşi, abuziv dacă nu prin ceea ce face, prin cum face (evident, în virtutea aceluiaşi cod feudal sui-generis, individul face imposibilul ca să-şi servească seniorul protector) , dar ajunge ca acesta să-şi piardă prerogativele ca să cunoască, sub fonna ultimei lovituri de copită a măgarului din fabulă, chipul real al „autoritarului protejat. Cred cu fermitate că, demascindu-se rapid în tot ce are mai odios, specialul merge spre o dispariţie apropiată Există însă categorii mai subtil nuanţate la care întrevezi „a doua faţări, doar în anumite împrejurări, de sub o mască bine construită de argumente (con- Fata ascunsă vingătoare la prima vedere). Precizez, de la început, că exemplele ce urmează nu sunt „modele posibile“ cu caracter demonstrativ, ci cazuri cit se poate de reale. Şeful secţiei Unei întreprinderi bucureştene şi-a câştigat aprecierea pentru că, deşi cam trece din „asalt” un „asalt» reuşeşte, totuşi, să realizeze, planul. Clnd vreo doi muncitori de frunte i-au cerut Insă recomandare pentru şcoala de maiştri, i-a refuzat ; din secţia Iui nimeni nu poate urma cursurile serale ale unei şcoli. „Producţia primează !“ — proclamă el. Un alt personaj — educator de profesie —, propovăduitor în cancelarie şi de la catedră al exigenţei şi echităţii, şi-a transformat casa în tarabă de indulgenţe. Tipul, adult Intr-un post de oarecare răspundere locală, primar al unei comune suburbane In speţă, a reuşit, mal cu rugăminţi, mal cu Influenţe oculte („îşi pierde omul postul fără studii“), să termine liceul, deşi nici acum în rezoluţii nu ştie cind se scrie sau şi cînd s-au. Acum li muştruluieşte şi le dă lecţii de Intelectualitate profesorilor slabi de înger care l-au trecut la examene în sfîrşit, amicul din ultima exemplificare (aici amic nu e folosit în sensul caragialesc, ci în modul cel mai propriu), coleg mai tînăr de birou, recunoscător cum înveţi meseria, săritor şi plin de gesturi prieteneşti, a fost propulsat, datorită unui complex de împrejurări. Intr-un post de răspundere. Nu se face că nu-l mai cunoaşte pe fostul coleg. Dimpotrivă, îl cunoaşte bine, se poarta cu el protector, ridiculiztndu-l cît se poate în faţa întregului colectiv, pe cel care l-a învăţat meseria. Dar mai există, şi nu sub formă de excepţii ca exemplarele sus-amintite, omul simplu, modest, egal cu el însuşi, respectînd. In cel mai Înalt grad, fisionul uman al semenilor săi, omul în care se relevă o energie fără seamăn, o capacitate uimitoare de creaţie, o forţă impresionantă pusă în slujba unei cauze drepte. Acesta nu este Insă chipul celălalt, nevăzutul, ci profunzimea umanităţii socialiste a aceluiaşi chip . 1