Informatia Bucureştiului, octombrie 1972 (Anul 20, nr. 5939-5964)

1972-10-14 / nr. 5950

I’BOkSTAin DTK TOATE ȚĂRILE, OSTft-VA . INFORMA­TI­A ZIAR Al COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI Al P.C.R Şl Al CONSILIULUI POPULAR Al MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XX­­ Nr. 5950 6 PAGINI 30 BANI |$­mbata 14 octombrie 1972 CINCINALUL — In patru ani şi jumătate O deviză cotidiană la fiecare loc de muncă „Mai iute, mai bine şi mai eficient!“ Câteva dintre pro­dusele româneşti expuse în cadrul celei de-a doua ediţii a T.I.R. Cu planul pe zece luni îndeplinit Astăzi, colectivul întreprinderii „TEHNICA NOUA“ şi-a îndeplinit sarcinile de plan la indicatorii pro­ducţiei globale şi marfă pe zece luni ale anului. Adoptîndu-se, In continuare, eficiente măsuri tehnico­­organizatorice, colectivul unităţii prelimină să realizeze, pînă la fi­nele lunii octombrie, o producţie suplimentară In valoare de peste 12 milioane lei — articole tehnice din cauciuc, pinzeturi cauciucate și talpă din cauciuc. • Mobilizat pentru obținerea u­­nor rezultate cit mai bune In ac­tivitatea productivă, colectivul de muncă din întreprinderea „CRI­NUL“ a înscris pe graficul între­cerii rezultate deosebite. Planul producţiei globale şi marfă pe zece luni, a fost îndeplinit cu 16 zile înainte de termen. Pînă la sfîrşitul lunii vor fi astfel, realizate şi li­vrate, suplimentar, beneficiarilor interni şi externi, tricotaje pentru femei, copii şi bărbaţi în valoare de 11,5 milioane lei. TÎRGU­L INTERNAŢIONAL BUCUREŞTI In spiritul colaborării reciproc avantajoase, UN AMPLU DIALOG AL CREAŢIEI TEHNICE Interlocutor, ing. CICERONE GORUNESCU, secretar general al Camerei de Comerţ ata­nc, aşadar, In pragul inaugurării celei de-a doua ediţii a Tîrgului internaţional. Aproape două săptâmînî, Bucureştiul îşi va afirma din nou calităţile de ospitalieră gazdă a unei manifestări comerciale, de anvergură internaţională, ce a reuşit intr-un interval de timp minim — efect nemijlocit al dezvoltării rapide a industriei noastre, a audienţei mereu sporite de care se bucură pe piaţa mondială produsele româneşti — să se impună atenţiei specialiştilor şi oamenilor de afaceri de pretutindeni, cîştigîndu-şi un loc de frunte in acest domeniu calificat, nu de puţine ori, drept al marilor tradiţii. — Cititorii noştri au aflat in avanpre­mieră — cel puţin in ceea ce priveşte participarea bucureşteană — multe din­tre noutăţile pe care le va prezenta, la cea de-a doua sa ediţie, T.I.B. V-am solicita însă — acum putem spune că totul poartă girul definitivării — sa nu prezentaţi o imagin­e-sinteza asupra a­­cestui important eveniment din agenda *72. — Răspunsul la întrebare impune, mai intîi, sublinierea unei idei esenţiale aceea că imaginea-sinteză la care vă referiţi trebuie să aibă la bază, ca punct Florin Rădulescu-Botică (Continuare in pag. aV-a) I in apropo de... „Nu ştiu...“ AUREL STORIN Nu zîc că omul care-mi vin­de un televizor „Cosmos“ din rafturile unui magazin univer-­ sal să-m­i desfăşoare schema in faţă şi să-mi dea nişte expli­caţii erudite, de inginer elec­tronist. Nu mă aştept ca sim­patica vînzătoare un halat blen­­d­el care-mi completează, cu scris grăbit, bonul pentru un stilou „Flaro“, să-mi aducă a­­minte că inventatorul acestei maşinării care a schimbat, în­tr-un fel, faţa lumii, a fost românul Poenaru. N-am pre­tenţia ca tînăra care-mi pre­zintă un sortiment nou de cio­rapi „Micromes“, să-mi facă precizarea — pentru mine inu­tilă — că sunt lucraţi pe una­(Continuare in pag. a V-a) A doua tinerețe ...Fabrica de bere Rahova. Am putea spune „bătrîna fabrică“ deoarece peste puțin timp va deveni octogenară. Şi, totuși, la această respectabilă virstă, ea trăiește o adevărată febră a în­noirilor. Linii tehnologice mo­derne, regrupări de ateliere, extinderi de clădiri — toate ro­dul a zeci de ore de muncă a­siduă, de la planșeta proiectan­tului pînă la mistria zidarului Dar să-l lăsăm pe directorul fa­bricii, tov. Ion Iacobescu (de 40 de ani in această întreprin­dere !) să ne prezinte „știrile“ cele mai semnificative. — Linia de fabricat capsule metalice cu mase plastice, des­tinată imbutelierii produselor noastre, a apelor minerale şi băuturilor răcoritoare, trebuia montată in luna noiembrie. Nu ne-a răbdat inima s-o vedem stînd in magazie. Aşa că am desfiinţat un depozit, am reaşe­zat vechile maşini in flux tehno­logic, creînd astfel spaţiul ne­cesar, şi la 12 iulie am pus-o in funcţiune. „ — V-a costat ceva manopera.... — Da de unde! Noi nu avem bani de irosit. Am pus cu toţii mina şi intr-o săptămînă am ter­minat treaba. A­m economisit 200 000 lei, iar de cind linia funcţionează am realizat, supli­mentar, 50 de milioane capsule. Emil Munteanu (Continuare tn pag. a VI-a) jiu........ n 11 mm ii 11 INFORMATUL PE TOT GLOBUL "Mfiuiimmnitiiimn Perspective ministeriale la La Paz • Colaborare între rivali înverşunaţi 9 Cu bagajele pregătite iîe curînd gener­al­u­i Juan Agoroa i s-a llcat comanda celei a doua divizii cu za la Orar». Deşi Iscarea ofiţerilor so­­nori de pe un post ! altul nu mai este surpriză în Bolivia* «astă nouă tvasldesti" Ire — care vine la itiîU vaca* dudă «o* minarea din postul de ministru de interne a colonelulu! Amdres Se­­lich, fost comandant al infanteriştilor din Santa Cruz, a exilării tntr-o funcţie de ambasador a ambiţiosului general Remberto Iriarte ai * altor diteva mutări ase­mănătoare — gemun­­«a­­Na Myrjae gentel» dintre repre­zentanţii castei militare aflată la putere şi co­legii lor care ar dori să le ocupe locul. Colo­nelul Banzer — scria corespondentul ziarului „Le Monde“ — n-are Încredere In generalii săi, care­i reproşează faptul că a acaparat preşedinţia, el se fe­reşte de camarazii săi de promoţie şi chiar de ofiţerii cu grade Infe­rioare, bănuiţi a avea „dinţi ascuţiţi«. Este, in fond, o sintetizare a situaţiei regimului poli­tic din Bolivia bazat pe „un sistem de alian­ţă latre rivali înverşu­naţi“, cum ii califica nu de mult un publicist britanic. S. Galeriu (tSantinwir* (p «*c. c­f.leal 38 inovaţii - peste 3 milioane lei economii Creaţia tehnică la uzina „Semă­nătoarea“ se afirmă tot mai mult. Colectivul de specialişti de la ser­viciul tehnic şi brigada de autou­­tilare au realizat până acum 22 po­ziţii din programul de autodotare —„ maşini, instalaţii, dispoziti­ve etc. — a căror eficienţă se ri­dică la peste 500 000 lei. De ase­menea, prin aplicarea unui număr de 38 inovaţii, uzina a realizat e­­conomii în valoare de peste 3 mi­lioane lei. Fizic aceasta înseamnă: reducerea consumului de metal cu 170 tone şi a manoperei cu 33400 ore. Noua fabrică de capsule de la întreprinderea Rahova Pe urmele rubricii „întrebăm“ Asistenta medicală la domiciliu sub semnul improvizaţiei Cu titlul „Strict autentic“ am primit, la urmă cu cităva vreme, la redacţie, o scrisoare purtind semnătura prof. Eugen Popa. O sintetizăm: la 26 septembrie, medicul prescrie copilului lui E.G. peni­cilină din 6 în 6 ore. La policlinica teri­torială Titan, i se spune că nu există nici o persoană care s-ar putea deplasa noaptea la domiciliu pentru injecții. I se recomandă: „08“. Aici, salariata d® serviciu a Salvării îi indică numărul de telefon al policlinicii... Titan. „Ne pare rău, nu avem pe cine trimite. De trei ani s-a desfiinţat la noi acest serviciu. Vă înţelegem foarte bine, dar nu am cum să vă ajut“. Rugăm ci­ti­­ficii să ne scuze pentru lun­gimea citatului, dar el reprezintă, ca să spunem aşa, „expunerea de motive“ a articolului de faţă. De altfel, săptămina trecută, am adresat Direcţiei sanitare a municipiului Bucureşti, o Întrebare cu privire la modul in care consideră că se poate rezolva această stare de fapt. Răspunsul primit nu ne-a satisfăcut. Ca unică modalitate de rezolvare a unei solicitări pentru injecţii la domiciliu ni se indica policlinica cu plată. Dar s —• Alo ! Policlinica cu plată Grivîţa ! Vă rog , cum pot proceda pentru ca o soră medicală să-mi facă la noapte in­jecţii la domiciliu ? — Regretăm. Nu avem surori pentru asemenea tratamente... Răspunsuri similare am primit şi de la policlinicile cu plată nr. 1 și 5 (Doar la policlinica cu plată nr. 2 nu s-a in­dicat adresa unui cadru medical). Tre­buie să subliniem că numărul total de Ileana Coman (Continuare în pag. a VI-a) I K€Jfi azi Simpozion industrial de service pentru tehnica de calcul Astăzi. *­* *laseM* primul stoposton naţional da service pentru tehnica de calcul. — Lucrările vor dura petru­rile, ceea ca evident presupune o bogată agendă — ne declară ing. CORNEE. MOSCOVANT, director al întreprinderii pentru întreţi­nerea şi repararea utilajelor de calcul. Dipcoto de uzualul schimb de opinii asupra calităţii lucrărHlr de service pe care le acordăm —­ schimb ce îa rîndul său implfică discutarea sistemului orga­nizatoric adoptat, gradul de dotare, competenţa profesională a personalului angajat —ne-am propus să extindem ca­drul dezbaterilor. Şi iată şi în ce sens: după opinia noastră activitatea de ser­vice nu trebuie înţeleasă şi nici tratată în stricto censo. Mai ales în cazul utila­jelor complexe de prelucrare automată a datelor, colabor­e» beneficiar-prerta­­tor include şi aspectul îcrmărîl, parîso­­ţionSn­ operatoruc«? şl programetorilor uzinali — tocmai pentru a asigura apa­raturii posibilitatea unei «cpioatăii opti­me, maximă. Pe de altă parte, datorită specificului nostru putem deveni de un real fdloe conducătorilor de unităţi, în achiziţionarea utilajelor, — ştiut fiind că, în acest a&z, option*» nu est* uşoară. Deci, dialogul, pa care, cu organizatori, dorim­­să-l susţinem — şi pe care nu întîmplător l-am fondat pe sinteza unui larg sondaj anterior realizat — are ca principal obiectiv optimizarea sistemului de lucru, aflarea celor mai eficace mij­loace de colaborare cu producţia. Sue­tem convinşi că manifestarea îşi­ va atin­ge obiectivul propus. Timpul probabil de mîine . Vremea se va răci. Cer schimbător mai mult acoperit. Temporar va ploua. Vînt po­trivit cu unele intensificări. Tempe­ratura minimă va oscila intre 7—9 grade, iar maxima între 13—18 grade. INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA î Azi, la ora 8. In Bucu­rești, temperatura aerului a fost de 16 grade. Maxima de ieri In aer a fost de 25 grade, iar minima din cursul nopţii de 13 grade. Se profită de fiecare zi cu soare, pentru plimbări In aer liber // Interesant schimb de experienţă Forme şi metode eficiente în munca agitatorilor" Consfătuirea de lucru organizată de Comitetul de partid al sectorului 8 pe tema : „Forme şi metode eficiente in munca agitatorilor ; creşterea aportului lor în mobilizarea oamenilor muncii la realizarea cincinalului in patru ani şi jumătate“ a constituit — de ultimă ana­liză — un interesant şi util schimb de experienţă între factori, responsabili, cu instruirea şi coordonarea întregii activi­tăţi a agitatorilor din unităţile productive din sector. Ţinuta si eficienţa fructuosu­lui schimb de opinii a au fost imprimata de cele patru referate care au pus în centrul dezbaterii aspecte inedite din activitatea agitatorilor îndreptată spre realizarea sarcinilor economice, în spi­ritul angajamentelor asumate de comu­niştii bucureşteni „.Agitatorii au sarcina de a explica cu răbdare şi pe înţelesul tuturor ,­ a ară­tat în expunerea sa tov. FLORENTIN VI­­ŞAN, membru în comitetul de partid al uzinei d­e utilaj chimic „Griviţa Roşie“ , considerentele ce stau la baza luării u­­nor m­ăsuri precum şi ce rezultate scon­tăm să obţinem prin realizarea lor. Pen­tru aceasta este însă absolut necesarii informarea operativă a agitatorii or­aşu- Vasile Apolozan (Continuare In pag. a V-a) I MASA ROTUNDĂ A „INFORMAŢIEI Se poate facilita apropierea locuinţei de locul de muncă? • Cartierul Titan e in apropiere, dar 30 la sută din salariaţii uzinelor „23 Au­gust" şi „Republica" locuiesc in celălalt capăt al oraşului, în Drumul Taberei şi­ Militari • 50 la sută din populaţia activă a Bucureştiului se deplasează, pînă la locurile de muncă, în medie, 3,5 km, consumând pentru transport o oră şi jumătate • Pentru 12 la sută din salariaţi durata acestor deplasări depăşeşte, zilnic, două ore • Excesiva mobilitate a bucureşteanului şi limitele posibilităţilor de transport in comun , la orele de vîrf, pe unele din magis­tralele prafului, un venicul I.T.B. la 15 secunde • Primele concluzii ale unei «togfe iavestiacsk­i sceiolopîce » Locuinţe în apropierea uzinei, dar st­all* k»tutii eficiente... C­apitala — este ştiut — însumează caracteristicile unui mare oraş, d­ar, şi pe acelea proprii celui mai important centru industrial al ţării. Funcţionarea industriei bucu­­reştene, ampla şi continua ei dezvol­tare a generat şi va genera, în conse­cinţă, complexe probleme urbanistice, a impus şi impune o seamă de soluţii edilitare pentru prezent şi perspectivă. Printre elementele unei asemenea pro* H «fii, ţjr&MA M transportul, deplasarea spre şi de la locurile de muncă a sutelor de mii de salariaţi, lo­cuitori ai oraşului. Nu, nu ne propu­nem să aducem în discuţie, în primul Aur«! Radu Vel. Voîculescu te*»fwMseta 41« mm, • E-*. Troleibuze •pro „IRMA“ Steafona deservire* cetăţenilor din cartierul Diaconeasa — Băneasa, pre­cum şi * salariaţilor întreprinderilor din zonă, începlnd cu data­ de 16 oc­tombrie 1872, un număr de vehicule ale liniei de troleibuz* 83 vor circula între orele 8,30—6,30, 13,30—15,30 şi 22,30—13,00 pe un traseu prelungit, de la parcul Herăstrău în continuare prin şos. Nordului, bd. Ficusului, bd. Aerogării (IRMA) cu întoarcere prin str. Belizarie şi str. Băneasa, urmind apoi traseul iniţial. Aceste troleibuze vor purta plăcuţe indicatoare cu inscripţia „Circulă la IRMA*. Caravani cinematografica I.T.B. ŢinîrMl »eaiaa de gradul de dispersare » h­oj?podărîU«c, garajelor, atelierelor, depwirilor T«a I.T.B. funcţionează o aU£o­­caravană care să asigure operativ şi cu­ mijloace variate popularizarea normelor de protecţie a muncii şi a regulilor de circulaţie. Este vorba de rur autobuz înzestrat cu vitrine, panouri, afişe, două aparat© de proiecţie de 16 mm, 10 filme, două magnetofoane şi staţie de ampli­ficare. De la înfiinţare (1 aprilie 19­­2) caravana a făcut circa 200 deplasări. • Colectivul Fabricii de produse cos­metice „Macul Roşu“, care a hotârît să-şi realizeze angajamentul anual în producţia marfă cu două luni mai de­vreme, atrage în circuitul economic noi resursa. Astfel, din nămolul lacului A­­mara a fost obţinut un nou extract acid cu largă Întrebuinţare în fabricarea şampoanelor, a cremelor de faţă şi * emulsiilor, îaa* prin prelucrarea apel­or minerale s-au putut realiza loţiuni t în faţă cu calităţi nutritive deosebite. Pe Ungă o importantă reducere a efortului valutar, noile reţete de fabricaţie, ela­borate pe baza folosirii resurselor exis­tente în ţară* vor conduce şi la sporire# 91 diversificarea producţiei. NIŢIATIVĂ PIONIEREASCĂ : „Nici un corigent, nu nici un trimestru“ „­Camera pionierilor de la Şcoala generală nr. 76. La masa de lucru, purtători ai cravatelor roşii, coman­danţi de detaşamente şi grupe din şcoală care dezbat problemele pionieriei în lumina Chemării Forumului naţional al pionierilor, răspunderile ce le re­vin, în acest an de învăţămînt, pe linia ridicării nivelului de pregătire al tuturor elevilor. Discuţia este în­flăcărată, propuneri sunt multe, copiii trec în revistă realizările obţinute de ei în această toamnă la munca pa­triotică de înfrumuseţare a claselor, la amenajarea laboratoarelor şi cabi­netelor etc. Pionierii din detaşamentul clasei a VI-a C au lansat chemarea „Nici un corigent, în nici un trimestru". O acţiune generoasă, de mare răspun­dere, pentru îndeplinirea căreia se cere multă putere de muncă şi efort din partea tuturora, colaborarea şco­lii cu factorii interes­aţi : diriginte, familie, organizaţii obşteşti. — Pionierii îşi vor ţine făgăduiala — ne spunea prof. Lucia Pisică, diri­ginta clasei a VI-a C. Sunt foarte inimoşi, responsabili de acţiunile lor, hotăriţi să-şi ajute colegii la orice împrejurare. Ei ştiu că şi-au asumat o sarcină de matură responsabilitate. Dar au chibzuit bine, înainte de lan­sarea chemării. S-au sfătuit intre ei, au organizat grupe de întrajutorare, s-au angajat să-şi pregătească lecţiile în colectiv, să-şi explice unii altora temele mai dificile. Bineînţeles, noi, profesorii, sîntem alături de ei. ii supraveghem şi îndrumăm pus­­ţin pas, apreciindu-le personalitatea. In­­tărirea, buna intenţie. Liceul „Ion Neculce“ la a 50-a aniversare La 15 octombrie. Liceu] „lón 1st . .“ împlineşte 50 de ani de existenţă, săr­bătorirea semicentenarului prilejuieşte colectivului de cadre didactice o retros­pectivă istorică, dar şi o privire de­ an­samblu asupra realizărilor remarcabile obţinute în anii din urmă.. După 50 d­e ani de existenţă, Liceul „Ion Neculce“ se prezintă cu un bilanţ revelator , 44 de cabinete, laboratoare şi ateliere de profil, care asigură integrarea organică a întregului proces de învăţămînt in practică productivă. Devenind, în urmă cu ciţîva ani, şcoală experimentală a Institutului de ştiinţe pedagogice, liceul şi-a asumat obligaţia devansării prac- Ileana Barbu (Continuare in pa­g. a Vl-a) in pragul deschid anului de invâtâmint popul Capitală 1iŞCOALA ADULŢILOR II • Program complex al educaţiei permanente, concretizat în aproape 300 de cursuri • Două universităţi populare de profil: literatură şi muzică • În prim-planul preocupărilor Universităţii populare Bucureşti — cultura generală şi profesională M­îine dimineaţă, in Sala Pala­tului, se va desfăşura mani­festarea inaugurală a noului an de învăţămînt popular în Capitală. In procesul complex al e­­ducaţiei permanente, mii de oameni ai muncii, de diferite vîrste şi pro­fesii, vor continua şi în acest an să adauge noi valenţe pregătirii lor multilaterale, menite să le sporeas­că capacitatea de a se manifesta po­livalent în cîmpul muncii, în întrea­ga viaţă social-economică. Care este structura, prin ce se caracterizează programul anului 1972—1973 de învă­ţămînt popular în Capitală ? Iată principala întrebare care a ghidat convorbirea noastră cu tovarăşa ADE­LA DINESCU, directoarea Universi­tăţii populare Bucureşti, — împreună cu Universitatea popu­lară Bucureşti, cele opt universităţi populare ale sectoarelor, precum şi cea a Consiliului sindicatelor sani­tare, totalizează aproape 300 de cursuri, constituind un program com­plex de educare a adulţilor, de la cultură generală şi profesională pînă la lucrări practice. Aş vrea să sub­liniez că aceste cursuri se vor des­făşura în cluburi, întreprinderi, case de cultură şi că la stabilirea lor s-a ţinut seama de opţiunea grupurilor de oameni ai muncii. Deci, rapor­tul între conţinutul programului de învăţămînt şi necesităţile auditoriu­lui de îmbogăţire a cunoştinţelor poate fi considerat adecvat. De ase­menea, aş remarca faptul că a­tî­t U­niversitatea populară Bucureşti, cit şi cele ale sectoarelor, îşi axează pro­gramul pe coordonatele principalei preocupări a oamenilor muncii din Eugen Comarnescu (Continuare in pag. a II-a) Şi a fost setul trei.. Soarele care trimitea suliţe de foc, în acest mijloc de oc­tombrie, nu toropise tribunele. Dar locul însufleţirii îi luase tăcerea, înfringerea lui Nastase ii afectase pe oameni. Şi atunci a intrat în arenă Jiriac. Cu umerii aduşi, pur­tind o răspundere nemaipo­menit de grea, înainta cu păși rari parcă tâindu-și drum în­tr-o savană cu ierburi înalte. Aplauzele care l-au întîmpi­­nat animaseră tribunele, spe­ranțele. Primul ghem, la serviciu Ti­riac. Primul break al lui Gor­man. 6—4, 6—2, două seturi ce revin jucătorului american Era atît de cald în această zi de toamnă, bintuită deunăzi de ploi deprimante şi totuşi era atb de frig în sufletele oamenilor. Să Bucur Branişteanu (Continuare în pag. a V-a)

Next