Informatia Bucureştiului, decembrie 1972 (Anul 20, nr. 5991-6016)

1972-12-07 / nr. 5996

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P. C. R. ŞI Al CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XX­­Nr. 5996 4 PAGINI 30 BANI Joi 7 decembrie 1972 1972- EXEMPLARĂ A ANGAJAMENTELOR, OPTIMA PREGĂTI A PRODUCȚIEI PENTRU 1973 - COMANDAMENTE ALE RESPECTĂRII CUVÎNTU­LUI DAT­ DE PE LISTA DE IMPORT, IN FABRICATIE PROPRIE LA UZINA MECANICA DE MATERIAL RULANT . „GRIVIŢA ROŞIE“ obiectivul propus in Între­cere cu privire la reducerea impor­tului de piese de schimb se apropie de înfăptuirea integrală. Pînă acum s-a asimilat în uzină 98 la sută din numărul pieselor de schimb ce se aprovizionau din import sau se exe­cutau în alte unităţi industriale. Va­loarea asimilărilor, la acest capitol, se ridică pînă în prezent la 5,5 mi­lioane lei. Alte repere se află într-un stadiu avansat de introducere în fa­bricație. ! Apropo de• •• Munca DUMITRU ALMAŞ Despre asta n-ar trebui să mai scriu Trăim o epocă in care se munceşte. Şi cînd munceşti, teo­riile despre muncă par superflue, gratuite. E de ajuns să ieşi la stradă şi să priveşti schela ţi­nui bloc ori a unei uzine. E de ajuns să intri intr-un laborator. E de ajuns să priveşti pe cimpie şi să urci la deal ca să vezi ma­rele şi permanentul efort pe care-l facem ca să construim, să creăm, să biruim natura şi să culegem roadele pâmîntului. Prin muncă ne dobîndim toa­te bunurile materiale şi spirituale de care avem nevoie. Trăim o e­­pocă in care nimeni nu uită ca in viaţă omul nu trebuie să ceara fericirea decit de la munca lui de la capacităţile lui intelectuale, iar nu de la întîmplare ori de la cine ştie ce altă sursă. Iată, în ciuda ploilor care ne-au copleşit in toamna asta barbară, noi am smuls totuşi mai multe roade de­cit anul trecut și am semănat a­­proape tot ce ne propusesem să (Continuare în pag. a lll-a) 258 milioane lei producţie marfă suplimentară zonele „Electromagnetica“, „Vulcan“, Fa­brica de nutreţuri combinate, U.C.R., întreprinderile „Aurora“, „Tehnica nouă“, „Industria iutei“ ş. a. , îndeplinindu-şi înainte de termen sarcinile anuale de plan la indicatorii producţiei globale şi marfă colectivul întreprinderii „Nufărul“ prelimină să obţină pînă la 31 decembrie, noi suc­cese —­ circa 7,3 milioane lei producţie suplimentară, cu 2,8 milioane lei peste angajamentul asumat pe 1972. • Colectivul ÎNTREPRINDERII DE PIESE RADIO ŞI SEMICONDUCTORI BANEASA, îndeplinindu-şi înainte de termen sarcinile de plan la in­dicatorul producţiei marfă s-a anga­jat să fructifice la maximum avansul obţinut. Din calculele preliminare re­zultă ca pînă la 31 decembrie a. c. se va realiza, peste plan, o producţie marfă în valoare de 32 milioane lei, depăşindu-se cu aproape 7 la sută angajamentul asumat în întrecere pe acest an. Colectivele de muncă din unităţile in­­dustriale ale SECTORULUI 6 au înscris pe graficul întrecerii rezultate deosebite — pe 11 luni — realizarea unei produc­ţii marfă, peste plan, în valoare de 258 milioane lei. O contribuție deosebită la obţinerea acestor succese au adus-o .- Pe şantierele construcţiilor de locuinţe Ritm intens de lucru pentru terminarea a 5700 apartamente Constructorii au de realizat în această lună un mare volum de muncă Cu alte cuvinte, mai au de predat circa 5100 de apartamente din planul anual. S-au luat măsurile corespunzătoare pentru recuperarea răminerilor in urmă, pentru realizarea integrală a planului ? Pentru a răspunde la această întrebare, dăm cuvîntul conducerilor întreprinderilor de con­­strucţii-montaj. Ing. CONSTANTIN POPA, directorul I.C.M. nr. 2, întreprinderea noastră mai are de executat 1 482 apartamente, dintre care 153 constituie angajamentul suplimentar, peste plan. Ele sunt amplasate în 24 de blocuri în cartierele Drumul Taberei loan Bălan (Continuare In pag. a­­IV-a) Pregătesc noile produse ’73 Frumoasele rezultate obţinute în a­­cest an de colectivul uzinei „Timpuri noi“ la capitolul asimilări îl îndreptă­ţesc sa privească cu încredere înde­plinirea programului elaborat pentru 1973. In acest sens, de pe acum au în­ceput pregătirile fabricaţiei motoarelor D 120 Si D 4, motocompresorului MC 10, compresorului C 1000, asigu­­rîndu-se astfel intrarea lor in producția de serie încă din prima lună a anului viitor. frtVVVWVVVWaWBVWWVWtfVVVWWVVWMVVVWVVVVVVW­WVSVVVWS Aceşti oameni din primele rinduri Pasiune şi inteligentă e Neagu Brişcă nu l-am cu­noscut in imensa hală a turnătoriei de la Uzina de maşini gmie. Urmărea turnarea celei de a 300-a piesă gi­gant. Auzisem multe vorbe fru­moase despre acest şef de echipă , acum aveam prilejul sâ-l văd, să-l cunosc, să-i vorbesc. Corespundea intru totul imaginii pe care mi-o formasem, imaginea omului care-şi iubeşte meseria, ataşat prin toate fibrele fiinţei sale colectivului in care munceşte. — Cînd aţi învăţat meseria ? — Acum 23 de ani... e o poveste veche. Mai mulţi băieţi din R­ugi­­noasa — satul meu natal — la în­demnul învăţătorului am plecat la Reşiţa unde am urmat şcoala pro­fesională. Cu adevărat însă am prins meseria lungă cuptoare, în munca fierbinte din turnătorie, din experienţa celor mai în virstă. Anii au trecut repede, în una din zile ni s-a dat să experimentăm turna­rea unei piese deosebit de complexe, pentru cunoştinţele ce le posedam atunci. Puteam s-o sacrificăm... Dar am reuşit de la prima încer­care. Atunci mi-am zis că ştiu totul. Nu era aşa. Şi astăzi, după atîţia ani de practică, pentru fie­care turnare tot trebuie să mai învăţ cite ceva. — Totuşi aţi fost chemat aici ca specialist... — E foarte adevărat, dar nici unul din cei cu care am venit nu mai turnasem piese de o asemenea greu­tate şi com­plexitate tehnică, aşa că a trebuit să facem o muncă de pionierat , să studiem literatura de specialitate, să ne informăm asu­pra celor mai avansate tehnologii de turnare... După ce ne-am făcut un ,,plan de bătaie“ am așteptat cu Emil Munteanu (Continuare în pag. a II-a) . Prestigioasă manifestare ştiinţifica medicala Azi şi mîine, Academia de ştiinţe medicale organizează cea cu a IV-a sesiune ştiinţifică anuală, pe tema „Debutul în bolile cronice“ Cu acest prilej, am solicitat tov. prof. dr. RADU PAUN, vicepreşedin­te al Academiei de ştiinţe medicale, un scurt interviu. Rep.: Ce aspecte de detaliu cu­­roasă, bolile profesionale şi cele neuropsihice. In ultima zi a lu­crărilor, o masă rotundă va lua în discuţie probleme de depistare a bolilor cronice şi implicaţiile ce prinde tema „Debutul în bolile cronice“? Prof. dr. Radu Păun : Comuni­cările — realizate de medici spe­cialişti şi cercetători de renume, cadre didactice universitare — se referă la bolile cardiovasculare, bronhopulmonare, digestive, endo­crina si Hp nutriţie, boala cance- Ileana Coman (Continuare in pag. a IV-a) O secvenţă obişnuită pentru elevii Şcolii generale nr. 170 din sectorul 8 , vizata la cabinetul de stomatologie. In decursul ultimelor două săptâmini, în cadrul moder­nului cabinet stomatologic şcolar s-au acordat peste 200 de consultaţii şi tratamente. Cifra vorbeşte singură despre profilaxia medicală, despre grija pentru sănătatea celor mici. PROIECŢII dm avanpremieră a Printre acţiunile închinate aniversă­rii Republicii, întreprinderea cinemato­grafică a municipiului bucureşti, în co­laborare cu ACIN, organizează, într-o seamă de instituţii şi întreprinderi, vi­zionări ale unor noi producţii româ­neşti, în avanpremieră. Astfel, astăzi, ora 15.15, la uzinele „Vulcan“ se va proiecta filmul „Bariera“, după care re­gizorul Mircea Mureşan, operatorul George Cornea, compozitorul Radu Şer­­ban şi proaspăta actriţă Mihaela Mihai vor purta un dialog cu publicul specta­tor. Aceeaşi peliculă va fi prezentată şi „susţinută” de realizatorii ei mîine, la Ecran-club (la ora 15.30), în faţa munci­torilor, inginerilor şi tehnicienilor de la întreprinderea de confecţii şi tricotaje Bucureşti. Tot mîine, dar la cinemato­graful „Favorit“ (la ora 18.15), „Bariera“ va rula pentru salariaţii întreprinderilor din sectorul 7.­­ Pentru înlocuirea firului aerian de pe str. Afluentului şi pe o porţiune de pe bd. Dinicu Golescu, in noaptea de 7/8 de­cembrie a.c. circulaţia tramvaielor liniei 28 se întrerupe, în această zonă, între orele 1 şi 4. Tramvaiele vor circula, pe sensul Palatul pionierilor — Gara de Nord, pînă la stăvilarul Ciurel, iar pe sensul Halele Obor — Gara de Nord vor întoarce la calea Griviţei (gară). Cabinetele de partid din Capitală tind să devină Adevărate laboratoare ale ■'** 1 îphij ijjixjriHBAho liiii­propagandei marxist leniniste C­alendaristic, noaptea dintre ani — cum ne-am obişnuit să numim Revelionul — este aşteptată să sosească peste 24 de zile. Există însă şi un calendar al hărniciei care condensează timpul, forţîndu-l să se supună nu legilor astronomice, ci pro­priei noastre dorinţe de a realiza tot ce ne-am propus mai bine, mai repede, mai eficient. Ampla întrecere socialistă din Capitală, desfăşurată sub deviza Cincinalul în patru ani şi jumătate­­ este, în fond, o competiţie cu timpul, iar faptul că numeroase colective bucureştene au şi raportat îndeplinirea planu­lui economic pe anul în curs constituie încă o dovadă elocventă că acolo unde munca este bine organizată, unde gîndirea tehnică şi iniţiativele sunt sprijinite şi stimulate continuu, printr-o temeinica şi eficientă pro­pagandă de partid, rezultatele sunt pe măsura aşteptă­rilor. Dar, cum şade bine unor gospodari adevăraţi, conducerile întreprinderilor, organizaţiile de bază se gîndesc din vreme la ceea ce au de făcut în viitor. In acest sens, recenta Plenară a C.C. a fixat jaloane sigure pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor Congre­sului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale, menite să asigure, în continuare, dezvoltarea accelerată a econo­miei şi ridicarea nivelului de trai material şi spiritual al celor ce muncesc. Cu gîndul la ziua de mîine, adică la perspectivele ce le avem pentru anul 1973, ne-am propus să prezentăm cititorului cîteva din opiniile unor activişti care, prin specificul muncii lor, au înalta misiune de a răspîndi in mare cuvîntul partidului, asigurînd o propagandă vie, atractivă şi eficientă a măsurilor ce se impun pentru a realiza, in mod exemplar, angajamentul Capitalei . Cincinalul în patru ani şi jumătate ! Redacţia : Din marea bogăţie a problemelor dezbătute in cadrul Plenarei C.C din 20—21 noiembrie a.c., v-am ruga să discutăm modul Manele Aunecmu (Continuare în pag. a 11-a) 9 INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICĂ : Azi, la ora 8, în Bucu­reşti, temperatura aerului a fost de 4 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 8 grade, iar minima din cursul nopţii de 2 grade. Timpul probabil de mîine . Cerul va rămîne mai mult noros şi se va mai semnala burniţă şi ceaţă slabă. Temperautra minimă va oscila între 2—4 grade, iar maxima între 8—10 grade. • La Comitetul executiv al Con­siliului popular al municipiului, a avut loc analiza activităţii de pază contra incendiilor în cursul anului 1972 şi a măsurilor luate pentru pregătirea imobilelor în vederea iernii. După prezentarea raportului comun al Comisiei p­er­­manente de deputaţi pentru gos­podăria locativă şi al Grupului de pompieri al municipiului şi după discuţiile participanţilor, tov. Dumitru Necşoiu, vicepreşedinte al Comitetului executiv al CPMB, a expus sarcinile ce decurg din planul de măsuri elaborat , o­­bligatoriu pentru toate instituţiile centrale şi locale, unităţile eco­nomice, direcţiile Consiliului popu­lar al municipiului şi întreprinde­rile acestora, situate pe teritoriul Capitalei. Chiar dacă vremea, în acest început de decembrie, nu amin­teşte încă de rigorile iernii, fie­care se gîndeşte, totuşi, să ur­genteze aprovizionarea cu com­bustibil. La depozite se înregis­trează, la ora actuală, un mare număr de solicitări şi de ... res­tanţe. Numeroşi cetăţeni ne se­sizează faptul că, după achitarea sumei cuvenite, trec perioade lungi pînă la livrarea produselor respective. întrebăm conducerea întreprinderii „Combustibilul“ , că­rei cauze se datorează o aseme­nea lipsă de promptitudine şi ce a fost prevăzut pentru recupera­rea restanţelor ? Partas remiză cu Ciocâltea Azi dimineaţă au continuat par­tidele întrerupte din cadrul pe­nultimei runde a campionatului naţional de şah. Derbiul dintre Partoş şi Ciocâltea, după reluare, s-a încheiat remiză după numai 9 mutări, la propunerea lui Cio­­câltea (acesta nu a putut fructi­fica avantajul pionului pe care îl avea în plus). Intr-o altă par­tidă importantă, Ghiţescu l-a în­vins pe Stanciu. In felul acesta, C. PARTOŞ to­talizează 13­2 , şi astă-seara îi este suficientă o remiză pentru a cuceri titlul de campion. II ur­mează în clasament, Ciocâltea şi Ghiţescu cu cîte 12 la­p. Astăzi, Partoş va juca cu Şubă, Ciocâltea cu Bondoc şi Ghiţescu cu Dăneţ. ...Cum aş putea privi decit cu tristeţe la Dumi­tru C., care şi-a dat toţi vecinii în judecată pentru că i-ar fi tăiat sîrma de susţinere a unui fir de viţă ? De la un capăt de sîrmă. De la un petic de umbră... . Sau de alte „litigii“, de aceeaşi „gra­vitate“... Anca F. îşi dă în judecată nepoata pen­tru că lasă deschise fe­restrele de la baie şi de la bucătărie ; Constantin C. cheamă in faţa comisiei cinci vecini pentru motivul că i-ar fi spart o doagă la un butoi ; Ion D. cheamă în faţa comisiei pe Cătălin N. pentru o curea împrumutată de primul ,şi pe care al doilea refuză să o înapoieze. .. .Asistînd, recent, la şedinţa unei comisii de judecată de pe lingă Consi­liul popular al sectorului 6, am putut să constatăm eficiența acestor organisme, am putut să apreciem modalitatea in care se achită de răspunderea etică, ci­vică pe care o au. Din păcate, nu poţi să nu remarci şi numărul destul de mare al celor veniţi pentru lucruri care, prin lipsa lor de însemnătate, ar putea viza ridicolul, dacă nu ar denota, în acelaşi timp, o stranie mentalitate, un egooism vorace, o tristă meschinărie. Oameni care abuzează de timpul lor şi al altora. Căci Mihai Bărbulescu (Continuare in pag. a lll-a) Pentru un de sîrm ,i­nainte de orice vilegiatură — scria Arghezi intr-una din tabletele sale — bucureştenii vor ciştiga să vadă Bucureştii, care in fiece răspintie sunt alţii şi la fiece zece metri păstrează pentru câlător o surpriză, o bijuterie şi o recompensă". Iată-ne azi, în incursiunea noas­tră prin timp şi spaţiu, în nordul oraşului. Şi, deşi călători prin locuri familiare, iată-ne descoperind, încă o dată, şi surpriza, şi bijuteria, şi recompensa. Surpriza , prin noile dimensiuni pe care şi le-a adăugat Combina­tul de industrializare a lemnului „Pipera“, devenit un vast teritoriu unde enunţul ştiinţific „Nimic nu se pierde totul se transformă'' este convertit in realitate economică strictă: in cele şase fabrici ale Combinatului se realizează o valorificare complexă a materiei lemnoase, cheresteaua de­venind mobilă, iar aşchia placă aglomerată... Bijuterie — fiindcă şi mobila, şi placa aglomerată ne decorează in­terioarele, fie pe cele de acasă, fie pe cele din clădirile publice, in­forme şi culori care merită adesea numele de opere de artă. Faima produselor combinatului bucureştean a depăşit de mult graniţele ţârii . Recompensa ? Dar cine dacă nu muncitorii acestui combinat sunt dejucătorii, în cîteva rînduri, ai titlului de colectiv fruntaş pe ţară, şi cine dacă nu noi sintem­ in cele din urmă beneficiarii lor?... Toate trei cuvintele se regăsesc în îneîntarea mereu proaspătă pe care ne-o produce oraşul nou pe oglinzi de apă, cu porumbei ca pescă­ruşii, blocurile ce transformă şi această parte a Bucureştilor într-o lo­calitate de litoral. Descoperind — şi într-o imagine, şi în cealaltă — surpriza, bijuteria, recompensa, descoperim în fapt valoarea lucrurilor făurite de noi, pen­tru noi ! P­hil Lampert Prestările de servicii pentru populaţie în faţa unor exigenţe sporite I­n ultimele luni, sub genericul „In obiectiv — calitatea prestaţiilor pentru populaţie“, ziarul nostru s-a ocupat de diverse aspecte privind necesitatea îmbunătăţirii calită­­ții serviciilor de larg interes cetăţenesc, precum şi diversificarea lor. Anchetele noastre, pe care, de altfel, le vom con­tinua, au relevat un cert reviriment în activitatea comerţului, cooperaţiei şi in­dustriei locale. Dar — după cum o re­flectă şi numeroasele opinii înregistrate — nu înseamnă că, pentru realizarea u­­nei game cît mai variate de servicii, în raport cu cerinţele mereu crescînde ale populaţiei nu mai există numeroase re­surse care trebuie mai intens valorifica­te. Acest ultim aspect a fost întărit şi de un recent studiu întreprins de către un colectiv al UCECOM, în peste 150 de unităţi ale Uniunii cooperativelor meşte­şugăreşti bucureştene din ramura con­­fecţii-încălţăminte-prestări neindustriale. Printre altele, din analiza realizărilor de pînă acum, reiese că au fost înde­pliniţi indicatorii de plan, cu excepţia celui referitor la prestări ele servicii pentru populaţie... Cu alte cuvinte, toc­mai ceea ce este cel mai important pen­tru public. Exemplele concrete, surprin­se în unităţile a 18 cooperative meşte­şugăreşti, nu lipsesc. Cităm doar cîteva. Deşi există multe solicitări din partea populaţiei în privinţa activităţii de muncă gospodăreşti, conducerea cooperativei „Deservirea" nu s-a preocupat suficient de dezvoltarea sectorului, argumentînd că tarifele aplicate de cooperativă sunt necorespunzătoare. In realitate, nedez- N. Livescu (Continuare In pag. a III a) Pe tot globul „PIEILE ROŞII“ ÎN AŞTEPTAREA UOI SCADENŢE întorşi in rezervaţiile lor, cei 500 de indieni din S.U.A. care au fă­cut, săptăminile trecute, un pele­rinaj la Washington, au început să aştepte, cu răbdare, dar nu şi cu resemnare, ziua de 1 iulie 1973. La acea dată, o comisie de studii, fă­găduită de ministerul de interne, Iosif Cremene (Continuare în pag. a IV-a)

Next