Informatia Bucureştiului, februarie 1973 (Anul 20, nr. 6042-6065)

1973-02-05 / nr. 6045

*­k Pag. 2-a • In ciclul de manifestări pentru tineret „Cultivarea tra­diţiilor muncitoreşti“, dumi­nică 11 februarie, ora 10,30, la Casa prieteniei româno-sovie­­tice va avea loc un simpozion omagial, ev­oc­ind „Eroicele lupte ale muncitorilor ceferişti din februarie 1933“. Va vorbi, cu acest prilej, N.G. Muntea­­nu, cercetător ştiinţific la In­stitutul de studii istorice şi social-politice de pe lingă C.C. al P.C.R. Va fi prezentat, în continuare, un program de fil­me documentare pe aceeaşi temă. • O Interesantă acţiune a Co­mitetului de cultură şi educaţie socialistă al sectorului 8 . În sco­pul formării şi educării lor mu­zicale, elevii liceului „Dimitrie Bolintineanu“ vor deveni oaspeţi permanenţi ai operei române. Se­ria de vizionări a debutat aseară cu spectacolul „Ion Vodă cel Cumplit“. După reprezentaţie, tinerii au participat la un dia­log cu ciţiva dintre principalii interpreţi. • O nouă intîlnire a membrilor clubului epigramiştilor „Cincinat Pavelescu“ de la Casa de cultura a sectorului 8, are loc miine, ora 19. Programul cenaclului cuprin­de prezentarea unui volum de epigrame ale maestrului genu­lui „ Cincinat Pavelescu — un concurs de creaţie, lecturi din „fişierul epigramei“ etc. • In ciclul „Din Istoria mu­zicii“, miine, ora 18:30, la sala Dalles, v­a fi prezentată tema „Simfonia monumentală — Bruckner şi Mahler“. Expune­rea va fi susţinută de compo­zitorul Doru Popovici. Subiec­tul va fi ilustrat prin concer­tul susţinut de Filarmonica de stat „George Enescu“. • „Interferenţe artistice“ — cl­erul de simpozioane ale Univer­sităţii populare de la Casa de cultură a sectorului 8, va abor­da, In cadrul Intîlnirii de miercuri, ora 18, subiectul „Gra­fica şi poezia simbolurilor". • Astă seară pleacă In Italia an­samblul folcloric de amatori „Bal­­lada“, care va participa la Festiva­lul internaţional de folclor ,,Mig­dalul In floare“ (februarie, Agri­­gento). • Marţi, 8 februarie 1973, orele 18, Clubul prietenilor muzicii organizea­ză, in cadrul manifestărilor recoman­date de UNESCO, o seară dedicată lui Feodor Șaliapin (100 de ani de la naștere). Prezintă Grigore Constanti­­nesc­u (magazinul Muzica din calea Victoriei). • CONCERT SIMFONIC PENTRU STUDENŢI. Di­rijorul Mihai Brediceanu, la pupitrul Filarmonicii, va prezenta studenţilor din Capitală un program com­pus dintr-o primă audiţie. — De aducere aminte, piesă cu cor de Myriam Marbé, Concert pentru orgă op 4 nr. 2 de Haendel (solist Josef Gerstenengst) şi Simfonia a I V-a de Beethoven. Dirijorul corului, Vasile Pântea. (Astă-seară, ora 20,30 la Ateneu). » FESTIVAL SCHUBERT. In cadrul ciclului „10 concerte extraordinare“, o seară camerală dedicată lui Schubert, Valentin Gheorghiu, Ștefan Gheorghiu (vioară), Cătălin Ilea (violoncel), cvartetul „Pro Arte“ și Boris Boicu (contrabas) vor prezenta Trio nr. 1 în Si bemol major op. 99 și Quintetul în La major „ai păstrăvilor“ (Miine, ora 20, la Sala mică a Palatului). • COMORI ALE BAROCULUI MUZICAL. Un alt ciclu al Filarmonicii prezintă muzică germană , Te­lemann — Bach, cu formaţia „Collegium Musicum Academicum“ din Cluj şi cu concursul violonistului Avy Abramovici (Miercuri, ora 20, la Sala mică a Palatului). • ANNE QUEFFÉLEC IN STUDIOUL RADIO. Pia­nista franceză Anne Queffélec va cînta in cadrul concertului simfonic al Orchestrei Radioteleviziunii dirijat de Ovidiu Bălan­. In program : Simfonietta a X-a (primă audiţie) de Mihail Andricu, Concertul pentru pian şi orchestră de Chopin şi Simfonia a II-a de Anton Bruckner (Joi, ora 20, în studioul din str. Nuferilor). • ROBERTO RENZI, DIN NOU LA BUCUREŞTI Concertul simfonic al Filarmonicii îl va avea la pu­pitrul său pe cunoscutul dirijor Roberto Benzi, în program : Variaţiuni pe o temă de Schumann (or­chestraţie de Roberto Benzi) de Brahms, Trei noc­turne (cu concursul grupului feminin din corul Fi­larmonicii) de Debussy şi Mathis, pictorul de Hin­demith, (Vineri și sîmbătă, ora 20, la Ateneu). • CONCERTUL CORULUI DE COPII AL RADIO­­TELEVIZIUNII. Corul de copii al Radioteleviziunii, dirijat de Ion Vanica, prezintă un concert cuprin­­zind lucrări de Bach, Mozart, Jose­ Strauss, Johan Strauss, I. Nakada, I. Dunaevski, I. Ivanovici, I. Bră­­tianu, I. Dumitrescu, D. Botez, M. Socor, L. Profeta, T. Bratu, I. Vanica, E. Lerescu, S. Sarchizov, C. Trăi­­lescu şi Z. Popescu. La pian, Martha Joja (Duminică ora 20, la studioul din str. Nuferilor). • RECITALURI. Unul de pian, susţinut de Dan Atanasiu, cu lucrări de Bach, Beethoven, Schumann şi Enescu, şi altul de vioară, susţinut de Cristina Ar­­deleanu, cu lucrări de Bach, Beethoven şi Bughiei. (Duminică, ora 20, la sala Studio a Ateneului). Prefaţă la Jurnalul galeriilor • In rotonda Ate­neului român se va deschide miine, ora 13, „Expoziţia de pic­tură contemporană din Finlanda“. • Joi, 8 februarie, in sala pătrată a Ate­neului român va avea loc vernisajul expo­ziţiei retrospective Ion Sava. • La galeria „Apollo“ are loc astăzi, ora 19, vernisajul unei duble expoziţii, reunind lu­crări de pictură sem­nate de Marin Ghera­­sim şi sculptură de A­­lexandru Brescanu, am­bii aflaţi la a treia „personală“. Marin Gherasim ne propune o suită de 12 picturi din ciclul „Urban“, 7 desene ale unui alt ciclu — „Oraşul“ şi alte 3 Intitulate „Pa­­radigme“. Al. Bres­canu expune 8 sculp­turi bazate pe răşini sintetice transparente — o suită de inedite „interferenţe“ artisti­ce (volum, culoare, sunet, mişcare, lumi­nă), precum şi 8 lu­crări în materiale tra­diţionale (bronz, lemn, marmură, metal). • Expoziţiile Toma Roată — gravură şi George Ştefan eseu _ pictură vor fi găz­duite de galeria „Si­nteza* cu începere de la 18 februarie (ver­nisajul­­ ora 11.88). In cea de a şasea expo­ziţie personală, picto­rul George Ştefăneac« ve reuni un număr de 18 uleiuri »1 T guaşe („Primăvară", „Vrăjitoarele*, „Legen­dă" etc.), lucrări ale figurativului inspirate din arte populară, cul­­tivînd cu predilecţie culoarea. • In ciclul de mani­­festări dedicate cen­tenarului naşterii ar­tistului Gheorghe Pe­­traşcu (expoziţia de pictură va fi deschisă şi în cursul lunii fe­bruarie), la Muzeul de artă al Republicii va avea loc miine, ora 13, vernisajul expozi-Pel­a­ Gheorghe Petras­ev — desenator şi gravor*. Vor îi expuse aproape 1S0 de lucrări repre­zentative pentru toate perioadele de creaţie ale artistului. • Sâmbătă, 18 fe­bruarie, ora 19, la ga­leria „Galateea“ se va deschide expoziţia de pictură carmen Pătulea (a treia per­sonală, reunind 18 u­­leiuri pe pînză, în ge­neral compoziţii). • In foaierul albas­tru al Operei române, artistul ieşean Dan Hatmanu a deschis cea de a patra expoziţie personală de pictură in Capitală. Sunt ex­puse un număr de­­ lucrări, dintre care cităm­­ „Pictorul“, „O­­mul sentimental“, „El Însuşi, omul", „Ano­timpuri", „Forţa tim­pului“, „Ginduri Îm­părtăşite", „Timpul o­­mului*. George Ştefănescu : „Compoziţie" Turneul Teatrului de revistă din Deva I —. ii'» ■ 1 Sus cortina Ea cetate" // D e mulţi ani, Teatrul de revistă din Deva şi-a cîştigat reputa­ţia unei instituţii de divertis­ment caracterizată prin seriozi­tate profesională. Teatrul mizează pe omogenitatea colectivului artistic, pe calitatea textelor şi muzicii, pe vir­tuţile montărilor. Cu aceste atribute ,ni s-a prezentat şi zilele trecute, in­tr-un scurt turneu bucureştean, cu ultima premieră, revista „Sus corti­na la cetate“. Un statornic şi talentat cuplu de animatori ai genului — textierul Mihai Maximilian şi compozitorul Vasile Veselovschi — a oferit „materie pri­mă“ pentru o reprezentaţie amuzan­tă, echilibrată, cu tematică ancorată în actualitatea cotidiană a oraşului Deva şi a judeţului. Cintece frumoa­se, de autentică inspiraţie melodică („Minerul“, „Cu tine vreau să-mbă­trînesc“, „Ce tînăr eşti, bătrînul meu oraş“, „Fii cavaler“ etc.) sînt Inte­grate In ţesătura umoristică şi de dans a unui spectacol al cărui pre­text e vizitarea străvechii cetăţi a Devei. Fireşte, ambianţa diverselor încăperi ale cetăţii, personajele me­dievale nu fac decit să comenteze aspecte de azi ale vieţii oraşului şi judeţului. Săgeţile critice la adresa birocraţiei, a goanei unora după cîş­­tiguri ilicite, a unor metehne mani­festate în reţeaua comercială capătă, in haine de epocă, o savoare deo­sebită. Mai ales prin intermediul tablouri­lor coregrafice — montate de Eugen Pinter şi Titus Burducea — sunt su­gerate ambianţe moderne ale muncii avantate din cetatea Hunedoarei („Cetatea­­ de metal“), sau tumultul contemporan al oraşului Deva („Vi­trinele cetăţii"). Intr-un cadru sce­nografic de subtil rafinament, con­ceput de Al. Ivăneanu Damaschin şi Puiu Ganea, care sugerează cetatea Devei prin elemente moderne, regi­zorul Alexandru Darian a ordonat cu abilitate scheciurile, tablourile muzicale şi coregrafice Intr-o succe­siune firească, In măsură să asigure reprezentaţiei ritmul necesar. Am re­proşa însă regizorului lipsa de exi­genţă faţă de unele numere, prelua­rea unor elemente din recuzita ve­tustă a revistei. Succesul ieftin nu justifică prezenţa qui-pro-quo-ului de doi bani (scheciul „A trecut fur­tuna“), nici pe cea a travestiului de gust îndoielnic (cupletul „Viperele cu corn“). In spectacol au fost preferate sce­nele de ansamblu, vădind acurateţe interpretativă din partea întregului colectiv. Am remarcat, pentru un plus de aplomb şi dezinvoltură, pe Lu­cian Radulian, George Casan, Mar­gareta Ilieş, Ileana Zanche,­­ Andrei Portase (deopotrivă balerin și actor), Puiu Faur, Cornel Negrescu, Corne­­liu Sava, Eugen Comarnescu Pe afişul teatrului radiofonic • Astă-seară va fi transmisă pre­­a „AUZUL ŞI VOCEA“ de Silvia Andreescu şi Teodor Mănescu, lu­­rare distinsă cu premiul II la un ecent concurs de scenarii. Minie oară , „DON GIL CU CIORAPII VERZI“ de Tirso de Molina, cu Marcela Rusu, Ion Lucian şi Fory Itterle în fruntea distribuţiei. A­­laptarea radiofonică după comedia magică „DOMNIŞOARA NASTA­­SA“ de G.M. Zamfirescu (în distri­­buţie : Raluca Zamfirescu, Costache Antoniu, Constantin Rauţchi ş.a.) va­­ transmisă vineri 9 februarie. Tot­­ săptămîna aceasta se va difuza e­rialul „COSMA“ dramatizare după Panait Istrati. In rolurile principale: Ion Marinescu, Sandu Juidlaru, Mircea Ab­ulescu, Ștefan Mihăilescu-Brăila. „Metod© fizice în chimia organică““ Purtînd semnătura lui I. Pogány M. Banciu, tratatul intitulat „Me­re fizice în chimia organică“ (E­­­ura ştiinţifică) se adresează în imul rînd studenţilor, dar este u­­şi chimiştilor, precum şi celor ce îşi perfecţionează pregătirea pfesională in acest domeniu mo­rn al chimiei, în lucrare sunt des­­ise 13 metode fizice dintre cele ai importante, cu aplicabilitate nerală în chimia organică. Prin­­piile şi schemele sunt prezentate tr-o viziune esenţială, ceea ce le creşte gradul de accesibilitate şi noţionalitatea. INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI Evenimentul cinematografic DRUMUL SPRE VEST, un western în regia lui Andrew V. McLaglen. Pentru noi toţi, o reintîlnire cu o vedetă mult îndrăgită : Kirk Douglas. GROZAVUL DINTR-A V-a B. Regizorul Ilia Frez urmăreşte în această peliculă, o produc­ţie a studiourilor „Maxim Gorki“, subtilul proces de for­mare a personalităţii copilului, a caracterului său. „Săptămîna filmului american" Intre 9 și 15 februarie, cine­matograful „Capitol“ va găz­dui „Săptămîna filmului ameri­can“­. Astfel, vineri, 9 februarie, ora 20, va avea loc gala, în ca­drul căreia, va rula pelicula „J. W. Coop“ cu scenariul şi re­gia semnate de Cliff Robertson. Acelaşi film va fi reluat în pro­gramul întregii zile de sîmbătă. Duminică, 11 februarie, publicul va avea prilejul să vizioneze „Cinci piese uşoare“ în regia lui Bob Raselson ; luni, 12 februarie, va rula „.Buck şi predicatorul“ a cărui regie este semnată de cu­noscutul actor de culoare Sidney Poitier (în rolul principal, un îndrăgit cîntăreţ : Harry Belafon­­te); marţi, 13 februarie, este pro­gramat filmul lui Peter Bogdano­­vitch „Ce se întîmplă, doctore ?“; miercuri, 14 februarie, va rula pelicula „Trilogia“ realizată de Frank Berry după povestiri de Truman Capote ; și ultima zi a „Săptăminii filmului american“ va prilejui intîlnirea cu un western: *Mîna Închiriată* de Peter Fonda. REFLECTOR • A apărut un disc al com­pozitorului Marţian Negrea, cu­­prinzând suita simfonică »Po­veşti din Guria fi „Rapsodia ro­mânii“. • Ludovic Spiess va apărea în cadrul unor spectacole festive, la Paris şi la München, in »Pes­cuitorii de perle" de Bizet. 9 Teatrul Ţăndărică a plecat in turneu in Canada fi S.U.A. unde va prezenta o serie de spec­tacole cu „Aligra fi Ninigra“ de Nina Cassian. 9 Violonista Silvia Marcovici a concertat in Italia, la Scala. Ziare ca „H Giorno", »La Nőtte“, »L’U- nita“, »Corriere della Sera" au publicat cronici elogioase, la a­­dresa artei sale interpretative. 9 „Jos pălăria" este titlul spec­tacolului muzical de George Gri­­goriu, pe un libret de Angel Gri­­goriu, Romeo Iorgulescu şi Cor­nel Constantinescu. Spectacolul se repetă la Teatrul „C. Tănase“ sub conducerea regizorului Biţu Falticineanu. 9 Vocile unor mari actori ai teatrului românesc, George Vra­­ca, Maria Filotti, Jules Cazaban, Al. Critico, George Storin, Ion Manolescu, V. Maximilian, Niky Atanasiu, Gheorghe Ciprian, vor putea fi ascultate miercuri, la radio, in cadrul emisiunii de tea­tru „din fonoteca de aur“, în spectacolul „Azilul de noapte“ de Maxim­ Gorki. 9 A intrat in producţie, In re­gia lui Mircea Drăgan, filmul „Fraţii Jderi“ după romanul lui Mihail Sadoveanu. 9 A apărut un disc al lui N. Stroe, avînd imprimate trei sa­vuroase cuplete. I. Golea C­întecul francez deţine, probabil, la această oră, un statut cu to­tul aparte în concertul interna­ţional al şlagărului. Descinzînc, direct din şansonetă, a cărei puternică personalitate a rezistat asalturilor di­feritelor mode şi datorită unui şir de mari interpreţi care i-au adăugat va­lenţe şi nuanţe noi, cîntecul francez se individualizează printr-un ascendent al conţinutului în faţa elementelor for­male, ritmice, fiind ilustrat, de-a lun­gul timpului, de cîntăreţi ca Edith Pfaff, Juliette Gréco, Jean Claude Pas­cal, Jaques Brell, Charles Aznavour, sau Adamo. Aceştia au realizat adevărate fixaţii în rîndurile publicului şi aşa se face că, de pildă, lui Edith Piaff i s-a căutat cu febrilitate o succesoare. In această „cursă“ s-au înscris două cîn­tăreţe — Mireille Mathieu şi Georgette Lemaire — care, după o perioadă de strictă imitaţie, şi-au căutat fiecare un drum propriu. Ceea ce a cîntat Geor­gette Lemaire pe scena Sălii palatului, demonstrează tocmai faptul că ea a reuşit să găsească acest drum, înscriin­­du-l însă în direcţia fermă a cintecului tradiţional. Vocea sa puternică, clară, timbrul plăcut, constituie un instrument ideal pentru un repertoriu alcătuit din piese cărora timpul le-a conferit, pe lîngă rezistenţă, o permanentă prospe­ţime, nealterată de succesiunea ver­tiginoasă a modelor muzicale. Eddy Mitchell confirmă — prin ex­cepţie — regula de care vorbeam mai înainte. Excelent dotat pentru un gen de mare mobilitate, cum este rok-and­­roll-ul, nelipsindu-i însă sensibilitatea şi acurateţea sonoră, determinată de descendenţa sa din filonul muzical tra­diţional, el a rămas, de vreo 15 ani încoace, cel mai fidel şi mai constant exponent al rock-ului şi rythm and blues-ului în muzica uşoară franceză, dîndu-le o factură foarte aparte, foarte franţuzească, mai puţin exterioară. El este în acelaşi timp un rafinat inter­pret al unor ritmuri în aparenţă pe­rimate, cărora ştie să le dea farmec printr-un subtil acordaj sonor şi sce­nic —­ „Ah, Louise“ este cel mai bun argument în sprijinul acestei afirmaţii. Dar, dincolo de toate acestea, Eddy Mit­chell este un excelent om de spectacol, interpretul este dublat de actor, şi na­turaleţea sa perfectă, mişcarea scenică liberă sunt ferite, cu grijă, de îngro­­şări. In concertele susţinute la Bucu­reşti, Eddy Mitchell a beneficiat, în plus, de o foarte bună orchestră de a­­companiament. Octavian Andronic Mesageri ai cintecului francez Georgette Lemaire şi Eddy Mitchell Eddy Mitchell — interpret al unor ritmuri în aparență perimate (Urmare din pag. 1)­mită realizarea unor produse cu înalte caracteristici calitative. De a­­ceea, am dezvoltat un puternic sec­tor de cercetare-proiectare a cărui activitate s-a materializat în nume­roase proiecte de produse originale, bazate pe cercetări proprii care, du­pă realizare, au fost continuu îmbu­nătăţite pină la atingerea unor para­metri de înaltă competitivitate. O meritorie realizare o constituie gru­parea pompelor in tipo-serii (familii) cu un înalt grad de tipizare, ceea ce permite întrebuinţarea aceloraşi piese la pompe cu caracteristici diferite şi, deci, rezolvarea cu maximă operati­vitate a problemei pieselor de schimb. In cadrul familiilor de pom­pe asimilate ne preocupăm de diver­sificarea şi modernizarea lor în sco­pul reducerii gabaritelor şi îmbună­tăţirii caracteristicilor funcţionale Realizăm, de exemplu, pompe verti­cale dublu aspirante, care pot fi montate la diverse adîncimi, avînd debite cuprinse între 200—1800 mc. O problemă de mare complexitate, rezolvată de colectivul sectorului de cercetare, a constituit-o protecţia cli­matică, care are o deosebită impor­tanţă pentru sporirea exportului. Am obţinut protecţii care permit lucrul pompelor în­­condiţii grele de la tropice unde, pe lingă temperaturile ridicate, umiditatea relativă se apropie de 100 la sută. Corelată cu gradul ridicat de rezistenţă la uzura funcţională, această realizare consti­tuie încă un punct cîştigat în compe­tiţia comercială pentru o puternică afirmare pe piaţa mondială. — Dincolo de aceste realizări in­contestabile, asigurarea exportului cu produse corespunzătoare, calitativ şi cantitativ, depinde şi de măsurile organizatorice luate la fiecare loc de muncă. Cum acţionaţi in acest sens? — încă din trimestrul IV al anu­lui 1972 am trecut la organizarea producţiei, pregătirea documentaţiilor şi aprovizionarea cu materiale astfel ca, încă din prima luna a anului, să dispunem de cadrul necesar pen­tru desfăşurarea ritmică a produc­ţiei. Concret, începutul l-am făcut prin asimilarea tehnologiilor de fa­bricaţie pentru produsele noi, com­pletarea SDV-urilor şi a aparatelor suplimentare de control. Principala atenţie a fost îndreptată însă asupra fabricaţiei propriu-zise, in special in sectoarele primare, avîndu-se de a­­semenea In vedere modernizarea teh­nologică. Numai prin introducerea procedeului de execuţie a miezurilor cu cutii calde, obţinem o creştere de aproape 40 la sută a productivităţii muncii, înregistrîndu-se totodată, o calitate superioară a suprafeţelor in­terioare ale pompelor. Accelerarea ritmului de producţie in sectoarele calde a impus, apoi, perfecţionarea activităţii la liniile de prelucrare şi montaj-acţiune aflată în plină desfăşurare — inclusiv prin creşterea numărului de maşini spe­cializate. De asemenea, introducerea unor utilaje noi în sectorul de vop­sire şi a unor aparate suplimentare in standurile de probă asigură o fi­­nisare superioară a produselor, ve­rificarea caracteristicilor tehnico­­funcţionale în condiţii optime. Prestigiul pe care şi l-au cîştigat produsele noastre ne obligă. De a­­ceea, măsurile luate pină acum vor fi întregite pe parcursul executării planului, astfel Incit suntem­ în mă­sură să răspundem sarcinilor sporite ce ne stau in faţă, cu promptitudine şi in condiţii de Înaltă competitivi­tate. Un obiectiv prioritar: îndeplinirea exemplară a sarcinilor de export »„ Breviarul iniţiativelor Bun gospodar“-un titlu de onoare „Gospodărirea cu maximă eficienţă a materiilor prime, materialelor, com­bustibilului şi energiei — dezideratul fiecărui salariat“ se intitulează iniţia­tiva luată la începutul lunii ianuarie a.c., la Întreprinderea de pro­duse DIN CERAMICA FINĂ PEN­TRU CONSTRUCŢII. Ea are la bază o serie de studii întocmite de colec­tive de muncitori, ingineri şi teh­nicieni, în scopul descoperirii tutu­ror rezervelor pentru îndeplinirea cincinalului în patru ani şi jumătate, pentru obţinerea unor rezultate su­perioare sarcinilor maximale de plan. Lunar, trimestrial, semestrial şi anual, secţiile sau sectoarele fruntaşe în producţie, în utilizarea cit mai eficientă a materiilor prime şi ma­terialelor, energiei şi mijloacelor de producţie, vor primi titlul de „bun gospodar“. Desfăşurînd larg şi această acţiune întreprinderea scontează pe o depă­şire a sarcinilor maximale de plan cu 12 milioane lei, depăşire care se va concretiza în 270 tone­ obiecte sa­nitare, 8 000 m.p. plăci faianţă, 10 000 m.p. plăci gresie, utilaje şi piese de schimb în valoare de 2,5 milioane lei etc. Comuniştii uzinei — profesorii" tinerilor muncitori Chemarea lansată la Începutul a­­cestui an de comitetul de partid al UZINEI DE MAȘINI GRELE pentru ca „fiecare comunist­ muncitor de înaltă calificare să participe la accelerarea pregătirii profesionale a tinerilor muncitori, reducînd cu 8 luni timpul în care aceştia pot să realizeze lu­crări de categorie superioară“ a gă­sit un ecou unanim în rîndurile co­lectivului. In fiecare sector de acti­vitate s-a trecut la nominalizarea co­muniştilor care vor deveni „profe­sorii“ absolvenţilor cursului de ca­lificare. Dintr-un calcul estimativ făcut in sectoarele „calde“, rezultă că, prin scurtarea timpului de cali­ficare al celor 700 de tineri ce ur­mează să fie integraţi în producţie, se vor realiza în avans, 800 tone de piese forjate sau 560 de piese turnate. Aşteptăm să consemnăm primele re­zultate. Expoziţia permanentă (de ceramică, încălţăminte, cusături, confecţii, mobilă etc.), de la Pavilionul T din complexul expoziţional piaţa Scînteii, cele circa 1. 000 de produse constituie material de lucru pentru contractările cu beneficiarii externi şi Interni Materiale de construcţii „loco-fabrică“ De curînd s-a trecut la aplicarea unei modalități operative de desfacere a că­rămizilor, menită să înlăture inconve­nientele înregistrate pină acum. După cum ne informează conducerea O­.C.L. Mobila, cărămizile se ridică direct de căt­re cumpărători din unităţile produ­cătoare aparţinând de întreprinderea „7 Noiembrie“, după ce s-a achitat cos­tişi­­lor la depozitul de materiale de construcţii. Pentru cetăţenii care locu­iesc în raza depozitului nr. 5 din calea Şerban Vodă nr. 237, livrarea cărămi­zilor se face de la unitatea de produc­ţie nr. 17 din comuna Jilava. Cei care locuiesc în raza depozitului din şos Ol­teniţei nr. 236, le pot ridica şi de la unitatea din str. Codrii Neamţului, cei din raza depozitului din şos. Colentina nr. 459, de la unitatea din comuna Bră­­neşti, cei din raza depozitului din şos. Alexandria nr. 35 de la unitatea din co­muna Bragadiru, iar cei din raza depo­zitului din bd. Nicolae Titulescu nr. 16 de la unitatea din comuna Băneasa. De asemenea, după efectuarea plăţii, la de­pozitele din şos. Colentina nr. 189 Bucureştii Noi nr. 176, şos. Chitila nr.1­5, cărămizile se ridică de la unităţile de producţie de pe aceleaşi străzi. Puncte volante de vînzare a combustibilului Pentru a veni în sprijinul cetăţenilor, întreprinderea „Combustibilul“ Bucureşti a trecut la înfiinţarea unor puncte vo­lante de vînzare a cărbunilor către populaţie. Aceste puncte vor funcţiona în fiecare zi începînd de la ora 0, în afară de duminică, în următoarele locuri : str. Zăgazului colţ cu str. Bor­­şa ; str. Leonida colţ cu str. D-na Ru­­xandra; str. Alexandru cel Bun colţ cu str. cheile Zănoagei; calea Moşilor colţ cu str. Vaselor; str. Ţepeş vodă colţ cu str. Frunzei; str. Cuza Vodă colţ cu str. Vărăşeanu; str. Sinaia colţ cu str. Dobrici; str. Ciucă Ştefan colţ cu str. Ropotului; str. Maior Băncilă colţ cu str. Pescarilor; şoseaua Iancului colţ cu str. Gheorghe Folescu; str. Duzilor colţ cu str. Năframei (comuna Pantelimon); str. 23 August colţ cu str. V. Alecsandri (comuna Dobroieşti); str. Negoiul colţ cu str. Rodnei; str. Trompetului colţ cu str. Codrului; str. Găzarului colţ cu str. Rămăşagului; şoseaua Berceni colţ cu str. Bucovăţ; str. Bela Breiner colţ cu str. Chiajna; str. Danielei colţ cu str. Culturii; str. Macedoniei colţ cu str. Făgăraş; str. Cpt. Bălăcescu colţ cu str. Grozeanu; str. Granitului colţ cu str. Agnita; str. Virgil Pleşoianu colţ cu str. Sibiceanu; str. Palisandrului colţ cu str. Brînarului; str. Dobrogeanu Ghe­­rea colţ cu str. Baia Mare; str. Oaşului colţ cu str. Proletarului. La aceste puncte volante cetăţenii vor putea cumpăra, cu ambalaj propriu, căr­buni, ce sosesc preambalaţi în saci de 50 kg, la preţul de 0,05 lei sacul. De asemenea, s-au mai înfiinţat două depo­zite sezoniere: str. Depozitului nr. 47 şi str. Puţul înalt nr. 9. Cişmeaua continuu curgătoare In str. Baicului, lingă Uzina de reparaţii auto Obor, există o cişmea de apă potabilă. O in­stalaţie necesară. Numai că, de mai multe săptămîni, apa curge continuu, cu un debit de un litru la trei minute. Adică 20 litri într-o oră, sau 14 880 litri în luna ianuarie. Deşi I.C.A.R.­­ul depune eforturi susţinute pentru remedierea defecţiuni­lor ce se ivesc in reţeaua de alimentare cu apă a populaţiei — în condiţiile în care debitul Dîmboviţei a scăzut — pare de neînţeles indiferenţa faţă de cişmeaua curgătoare, faţă de ri­sipa de apă. Oare nu poate fi reparat robinetul cişmelei ? I­n cursul zilei de 30 ianuarie, reporterii noştri au urmărit modul de funcţio­nare a unui număr de 82 telefoane publice din zonele: Gara de Nord, calea Moşi­lor , Colentina, Floreasca, Dorobanţi, calea Călăraşi, str. Doamnei. De la bun în­ceput, ţinem să remarcăm fapul că marea majoritate a acestor telefoane erau în bună stare de funcţionare. Totodată, testul nostru a urmărit operativitatea cu care sunt remediate defec­ţiunile unor telefoane pu­blice, semnalate de către cetăţeni la dispeceratul de intervenţii, înfiinţat de cu­­vînd de către Direcţia de telecomunicaţii a municipiu­lui. Deşi semnalările fă­cute la numerele de telefon ale dispeceratului 13.00.00 , 13.00.50 , 13.06.00 au fost ur­mate de promisiunea că • re­medierile vor fi făcute in 3 ore, acestora li s-a dat curs în... mai puţin de 2 ore. Dar testul nostru a re­levat şi încă o posibilitate de îmbunătăţire a colaborării dintre public şi specialiştii dispeceratului, prin afişarea numerelor amintite mai sus, la fiecare telefon public, un „ton“ cu solicitările cetăţenilor ■ La intersecţia străzilor Alecu Russo — Mihai Eminescu, in urmă cu citeva săptămini, cîteva clădiri vechi au fost demolate. Fără îndoială, în locul lor se vor ridica altele, noi, în pas cu ritmul de modernizare a Capitalei. Dar pînă atunci ? Trecători­lor li se înfăţişează tabloul inestetic al unor ruine (pentru că, după dărîmarea zidurilor, nu s-a mai făcut nimic acolo). Oare — pînă la reluarea lucrărilor — nu pot fi montate, către stradă, nişte panouri de­­şantier care să „tragă cortina" peste priveliştea inestetică a actualei... expoziţii de moloz ? $ A I $ A aparut g 0 0 I revista »»Era „ socialistă“ nr. 3/1973 % i I in dezbaterea comisiilor permanente — probleme de strictă actualitate In ultima sa şedinţă, Comisia per­manentă de deputaţi construcţii-sis­­tematizare a Consiliului popular al sectorului 7 a dezbătut unele pro­bleme privind Îmbunătăţirea disci­plinei In construcţii, precum şi res­pectarea indicaţiilor de sistematiza­re. Cu acest prilej deputaţii au pro­pus şi unele măsuri care au fost înaintate spre studiu Comitetului executiv al Consiliului popular şl sectorului. Comisia permanentă comerţ-apro­­vizionare, a aceluiaşi consiliu popu­lar, a discutat într-o şedinţă recentă, la care au fost invitaţi şi ‘ factorii d de răspundere, unele măsuri privind îmbunătăţirea aprovizionării popu­laţiei din sector , distribuirea pro­porţională a fondului de marfă fix magazine, îndeosebi în ca­rtierele mai depărtate de centru, precum şi unele aspecte ale deservirii. Un ac­cent deosebit a fost pus pe atitudi­nea lucrătorilor din comerţ față de cumpărători. • După cele 14 produse noi oferit publicului anul trecut, cooperativ „Tehnica sticlei“ va realiza alte sp­r­tinsente, dintre care cităm ţ­apşanî blu de toaletă tip veneţian, dou­a mo­dele de rame turnate şi alte ş­ârpii de pervazuri pentru Încadrat tablouri Aceste produse vor putea fi găsiţi începînd de la 1 martie a.c., în un­î­tăţile cooperativei din str. Gabroven 22 şi calea Moşilor 32. • Miine, 6 februarie, ora 17,­­ sala Clubului I.S.B. din str. Berze nr. 21, are loc o consfătuire, organi­zată de serviciul circulaţie din Mili­ţia Capitalei, la care sunt invitaţi tot conducătorii auto din activul volun­tar, care sprijină organele de miliţi în combaterea încălcărilor regulile de circulație. — Următorul !

Next