Informatia Bucureştiului, martie 1973 (Anul 20, nr. 6066-6092)
1973-03-28 / nr. 6089
INFORMATIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL P. C R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XX Nr. 6089 14 PAGINI 30 BANI Miercuri 28 martie 1973 MäNNMÄWiNS^VKNfN^VOTN^VK^VMNiNNiKM t ZI DE ZI, LA NIVELUL SARCINILOR MAXIMALE9 . Printre întreprinderile bucureştene care au raportat îndeplinirea înainte de termen a planului de producţie la parametrii maximali pe primul trimestru se numără şi UZINA DE MAŞINI AGRICOLE „SEMANATOAREA“. La obţinerea succeselor o contribuţie deosebită a adus-o şi secţia montaj combine. Fotografia îl înfăţişează pe şeful de brigadă, Dumitru Voicu, verificînd una din combinele „Gloria“ C. 12 înainte de a intra în proba de rodaj. Brigada pe care o conduce înregistrează în fiecare lună o depăşire a planului de 3—4 la sută. Ce înseamnă optimizarea ? PROLETARI DIN TOATE TARILE, CIITI-VA ! structurilor economice Eficienta - atribut deplin al fiecărui loc de muncă • Organigrame de înaltă funcţionalitate 9 In locul verigilor intermediare, calea cea mai scurtă între producţie şi conducerea sa • Larg cîmp de afirmare profesională 9 Aportul specialiştilor — produse la parametrii de vîrf ai competitivităţii. Perfecţionarea structurii organizatorice a unităţilor industriale — consideră inginerul Radu păunescu, secretarul comitetului de partid de la UZINA DE MAŞINI ELECTRICE BUCUREŞTI — dă răspuns unor interese majore ale economiei naţionale, cerinţelor dinamicii unei producţii moderne. Integrîndu-se intr-o nouă centrală, care îşi propune să realizeze o sinteză între sistemul de concepţie şi producţie pe o întreagă ramură (in R. Costache Ion Bălan (Continuare in pag. a ll-a) Forme noi, operative. In munca de partid • „învăţăm din stilul de muncă al conducerii partidului' • Creşterea răspunderii şi competenţei organizaţiei de partid — condiţie a situării ei tot mai active In fruntea luptei colectivului pentru îndeplinirea şl depăşirea planului CORNEL NICODA, prim-secretar al Comitetului de partid al sectorului 4 . Mai întîi, aş vrea să vă informez pe dumneavoastră, comuniştii de la „Timpuri noi“, membri ai comitetului de partid, ai conducerii uzinei, secretari ai organizaţiilor de bază , gazdele noastre, ca să spun aşa, deşi într-un fel şi noi ne-am putea socoti gazde... — că metoda de lucru pe care o iniţiem azi, de a deplasa locul şedinţelor de secretariat de la sediul sectorului în uzine, pentru a ne consulta intr-un cadru mai larg, pentru a întreprinde o analiză mai operativă, mai eficientă, asupra problemelor care privesc perfecţionarea organizării şi conducerii activităţii economice, se înscrie în orientările de ordin general ale activităţii noastre, învăţăm, cu toţii trebuie să învăţăm din stilul de muncă al conducerii partidului ! Problemele de pe ordinea de zi a şedinţei vă sunt cunoscute: folosirea capacităţilor de producţie, a forţei de muncă. Intrucît am studiat înainte de şedinţă referatul întocmit de comitetul de partid al uzinei, putem trece direct la dezbateri. Aşadar... Paul Lampert (Continuare în pag. a II-a) conştiinţe ÎN CONFRUNTARE ŞEDINŢA SECRETARIATULUI COMITETULUI DE PARTID AL SECTORULUI A AVUT LOC ÎN UZINA Dacă n-aş şti că am în faţă stenograma unei şedinţe de partid, aş crede că citesc unul dintre cele mai autentice reportaje, gata scrise... ...Şi l-aş încredinţa ca atare tiparului ! Dar sunt 20 de pagini bătute necesități de spațiu, sínt nevoit mărunt la maşină. Astfel incit, din să spicuiesc : Am stat cîtva timp în faţa unui tablou şi m-am întrebat ce vrea să reprezinte, să spună. Mi s-a părut mai întii că ar înfăţişa o mătură fără coadă şi cu perii mîncaţi. Pe urmă, ca să nu judec, simplist, mi-am propus o variantă : miriapod. Ei da, un miriapod uriaş, bătrîn, şchiop. Mai ştii ?! Ca să mă lămuresc, am apelat la însuşi autorul operei. Acesta m-a privit grav şi a rostit : „Meditaţie în flux“ Apropo de. iniiima....... . .Jimm „Fantezie“ iimiiimmiiiimiimiiiiiimiiiiiiimiiiiiiiiiim EUGEN FRUNZA iimmiiiiiiiiiiiimiiiiiiiimiiiiiiimiiiiimmtutu Era titlul, cit se poate de sugestiv, al pînzei. — Mă iertaţi, dar nu ghicesc meditaţia, nici fluxul, am îndrăznit — Aşa văd eu ! a ripostat crunt şi mi-a întors spatele. Mai tîrziu, am intrat Intr-o mică sală de concert, de uz cam adesea teribilist. Una din lucrările prezentate m-a năucit. Pocnete, bîzîieli, troznete, şuierături, chiţcăieli, bufnituri şi, din cînd In cînd, un scrîşnet grozav — de sticlă zdrobită, pisată, parcă trecută printr-un malaxor. Asta o realiza, cu amplificări vrăjmașe, banda de magnetofon. Zgomotul înregistrat era din sticlă autentică. Am deschis programul de sală și am aflat că „Triunghi solar e olucrare plină de fantezie și insolit, concepută ca un întreg armonic dedus dintr-o suită de evenimente sonore...“ în pauză, am cutezat către autor ! — Ştiţi, n-am înţeles de ce triunghiul e solar şi de ce scrîşneşte... — Aşa văd eu ! căzu răspunsul tăios şi am găsit cu cale să mă retrag, mai ales că autorul era flancat de doi căuzaşi muzicali. (Continuare In pag. a lit-a) Pe agenda „zilelor sădirii pomilor SECTORUL 1. Se vor planta 2500 arbori, arbuşti şi liane în aleea Stulpeanu, str. Brîncuţei, parcurile Bordei, Kiseleff, cartierele Floreasca, Herăstrău, Vatra Nouă. SECTORUL 2. Peste 2800 frasini, plopi, mesteceni, tei, ulmi, aluni, nuci, stejari, arbuşti şi liane se vor sădi pe şos. Colentina. SECTORUL 3, în zona blocurilor de pe bd. Muncii, şos. Mihai Bravu, în parcul pentru tineret Pantelimon II : 3400. SECTORUL 4: Pe arterele Leontin Sălăjan, I. Şulea, Baba Novac, Liviu Rebreanu : 6000 SECTORUL 5, în cartierul Berceni II, pe str. Emil Racoviţă, bd Metalurgiei, şos. Olteniţei: 6000 SECTORUL 6. La blocurile de pe str. Garoafei şi in parcul de agrement Bragadiru : 4700 SECTORUL 7. Zonele Drumul Taberei, Militari, D. Petrescu: 4000 SECTORUL 8 Vor fi plantate 2500 exemplare în cartierele Bucureştii Noi şi Străuleşti. în sectorul 6 Peste prevederile planului trimestrial — 60 milioane lei producţie marfă Azi, la terminarea primului schimb, PE ANSAMBLUL INDUSTRIEI SECTORULUI 6 PLANUL PE PRIMUL TRIMESTRU AL ANULUI A FOST ÎNDEPLINIT LA NIVELUL SARCINILOR MAXIMALE. Comitetul de partid al sectorului apreciază că acest rezultat este efectul muncii politice desfăşurate de organizaţiile de partid pentru mobilizarea oamenilor muncii la îndeplinirea sarcinilor sporite din planul pe acest an, al măsurilor tehnico-organizatorice luate de conducerile întreprinderilor. Pînă la sfîrşitul lunii martie se va obţine o producţie marfă suplimentară, peste prevederile maximale ale planului pe primul trimestru, de 60 milioane lei. Cu realizări deosebite se prezintă colectivele uzinelor „Vulcan“, „Electromagnetica“, Fabricii de nasturi şi mase plastice, întreprinderii „Aurora" și altele. AZI DIMINEAŢA a început SESIUNEA MARII ADUNĂRI NAŢIONALE In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat, azi dimineaţă, au început lucrările sesiunii a X-a a celei de-a VI-a legislaturi a Marii Adunări Naţionale. Lucrările sesiunii au fost deschise la ora 10,00 dimineaţa. Alături de deputaţi erau prezenţi numeroşi invitaţi — membri ai C.C. al P.C.R., miniştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, oameni ai muncii, personalităţi ale vieţii noastre economice, ştiinţifice, sociale şi culturale, ziarişti. Sunt de faţă, de asemenea, şefi de misiuni diplomatice acreditaţi în ţara noastră. La intrarea în sala de şedinţe, conducătorii de partid şi de stat sunt întîmpinaţi cu vii şi îndelungi aplauze de participanţii la sesiunea Marii Adunări Naționale, în loja din dreapta iau loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdet, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. In loja din stingă se află membrii Consiliului de Stat. Lucrările au fost deschise de preşedintele Marii Adunări Naţionale, tovarăşul Ştefan Voitec. Marea Adunare Naţională a adoptat următoarea ordine de zi: 1. Validarea alegerii unor deputați. 2. Proiectul de lege privind Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale a României. 3. Proiectul de lege privind Curtea Superioară de Control Financiar. 4. Proiectul de lege privind Consiliul organizării economicosociale. 5. Proiectul de lege privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe, vînzarea de locuinţe din fondul de stat către populaţie şi construirea de case de odihnă proprietate personală. 6. Proiectul de lege privind administrarea fondului locativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași. 7. Proiectul de lege pentru modificarea Codului penal al Republicii Socialiste România. 8. Proiectul de lege pentru modificarea Codului de procedură penală al Republicii Socialiste România. 9. Proiectul de lege pentru modificarea legii nr. 23/1969 privind executarea pedepselor. 10. Modificări în componența unor comisii permanente ale Marii Adunări Naționale. Intrîndu-se în ordinea de zi, deputatul Tudor Drăganu, președintele Comisiei de validare, a prezentat raportul acestei comisii. Marea Adunare Naţională a validat, în unanimitate, alegerea ca deputaţi a candidaţilor propuşi de Frontul Unităţii Socialiste : Gheorghe Cioară — în circumscripţia electorală nr. 22 Giuleşti, municipiul Bucureşti, sectorul 7 ; Gheorghe Petrescu — în circumscripţia electorală nr. 34; Ştefan cel Mare, municipiul Bucureşti, sectorul 2 ; Ioan Ceterchi — în circumscripţia electorală nr. 31; Ana Ipătescu,unicipiul Bucureşti, sectorul 1 ; Pavel Chiorean — în circumscripţia electorală nr. 2, Tg. Mureş Nord, judeţul Mureş ; Trandafir Cocîrlă — în circumscripţia electorală nr. 4, Caransebeş, judeţul Caraş-Severin ; Nicolae Bahici — în circumscripţia electorală nr. 4, Culciu, judeţul Satu Mare ; Gheorghe Bobocea — în circumscripţia electorală nr. 11, Nehoiu, judeţul Buzău. In continuarea lucrărilor, tovarăşul Miron Constantinescu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, a prezentat expunerea la proiectele de lege privind Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale a României, Curtea Superioară de Control Financiar, Consiliul organizării economico-sociale. Raportul comisiilor permanente ale Marii Adunări Naţionale a fost prezentat de deputatul Aurel Vijoli, preşedintele Comisiei economicofinanciare. A început apoi discuţia generală asupra proiectului de lege privind Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României. Au luat cuvîntul deputaţii Ştefan Mocuţa, prim-secretar al Comitetului judeţean Cluj al P.C.R., Mihail Florescu, ministrul industriei chimice, ing. Vasile Cădar, directorul Uzinei „Unic“ Satu Mare, Ioan Ursu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, Barbu Popescu, şeful Departamentului Agriculturii de Stat din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, Aurel Lăpuşcă, director general al Centralei minereurilor — Deva. După discutarea pe articole a proiectului de lege, Marea Adunare Naţională a aprobat, prin vot secret, legea privind Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale a României. Lucrările sesiunii continuă.? (Agerpres) Firul ierbii să crească în voie, pomii să înflorească din plin , a fost dorinţa celor peste 300 de elevi ai liceelor şi şcolilor profesionale din cartierul Drumul Taberei aflaţi ieri după amiază la muncă patriotică ORAŞUL NOSTRU-CÎT MAI FRUMOS, ClT MAI ÎNGRIJIT Sădirea pomilor, un dar pe care-l facem primăverii Amplu program edilitar-gospodăresc A trecut ninsoarea tîrzie. A venit primăvara cu fintîni, nenumărate fîntini de soare şi iarbă, de lumină şi sevă. Şi vor veni ninsorile de floare, ale arţarilor, teilor, castanilor... Pînă atunci să înmulţim floarea, ninsoarea de floare, cu seva altor trupuri de arbori. Este chemarea adresată tuturor cetăţenilor — tineri şi virstnici — de către Comitetul executiv al C.P.M.B., în colaborare cu Comitetul municipal Bucureşti al U.T.C. şi Consiliul municipal al Organizaţiei de pionieri. Vrem ca oraşul nostru să fie cit mai frumos, cit mai ingrijit. Să răspundem cu toţii acestei chemări, începind chiar de astăzi după amiază, astfel incit, largul program de plantare (31 000 de plopi, arţari, stejari tei, frasini, ulmi, nuci, duzi, sălcii, arbuşti şi plante urcătoare) să fie incheiat la 1 aprilie. Zilele de 31 martie şi 1 aprilie sunt declarate, in toate şcolile din Capitală, „Zile ale sădirii pomilor". Organizaţiile U.T.C. şi de pionieri vor participa în detaşamente de muncă patriotică, detaşamente ale elanului tineresc. Comitetele executive ale consiliilor populare din sectoare vor organiza, pe cartiere, circumscripţii, colective formate din salariaţi, deputaţi, instructori voluntari, membri ai comitetelor de cetăţeni şi ai comitetelor asociaţiilor de locatari, pentru participarea A. Radu M. Bărbulescu (Continuare în pag a IV-a) • DE AZI DUPĂ AMIAZA PINA LA 1 APRILIE SE VOR PLANTA PESTE 30 000 ARBORI ŞI ARBUŞTI. CETĂŢENI — TINERI ŞI VÎRSTNICI — SINTEŢI CHEMAŢI SA VA ADUCEŢI CONTRIBUŢIA LA ACEASTĂ IMPORTANTA ACŢIUNE ! 47 Colaborarea librar-editor nu poate fi facultativă - Interlocutor : ROMUL MUNTEANU, directorul editurii „Univers" — Mai indc. cîteva cuvinte privind preocupările actuale ale instituţiei pe care o conduceţi. — Preocuparea principală a colectivului nostru este explorarea „pieţei“ literare contemporane din toate ţările lumii, o atenţie deosebită acordînd literaturii din ţările socialiste, precum şi creaţiei spirituale a popoarelor care îşi afirmă, impetuos, dreptul la o existenţă de sine stătătoare. Căutăm cu precădere scriitori contemporani tineri, opere care reprezintă — adeseori, într-un mod strălucit — germenii fenomenului universal de mîine. Aceasta, fireşte, fără a ignora valorile consacrate, a căror păstrare continuă în circuitul nostru de interes constituie mai mult decit o obligaţie profesională. — Păstrarea aceasta presupune insă reeditarea lor periodică, în tiraje şi inediţii care să corespundă cerinţelor şi exigenţelor unui public evoluat. Care sunt criteriile sau considerentele ce determină acest proces ? — Din păcate, criteriile de reeditare nu şi-au găsit încă rezolvarea cea mai fericită. Cererea de carte nu e sondată în mod ştiinţific de către centrele de librării. Nu există o statistică a lecturii — pe zone geografice, vîrste, profesii sau nevoi spirituale mai generale. — Cine credeţi că sînt datori să facă aceste sondaje ? Librarii ? — Pînă în momentul de față, librarii sînt doar mînuitori de carte, am spune. La noi în ţară încă nu Ion Butnaru (Continuare în pag. a II-a) Reporter in orele nopţii Nu intenţionăm, în aceste rînduri, să concurăm poeţii... Nu vom scrie, deci, nici despre cerul spuzit de stele, nici despre cortinele de umbre acoperind, la bătăile de gong ale Timpului, uriaşa scenă a oraşului... Reporterii s-au aflat, azi noapte, lingă cei care, adesea neştiuţi, pregătesc obişnuitele noastre dimineţi, care realizează focul continuu al muncii, care plămădesc pîinea cea de toate zilele, care veghează constelaţiile de lumini, care asigură „cosmetica" marilor bulevarde, ca şi a mai vechilor străzi bucureştene... Ne-am referit şi la cei — puţini — care lovesc îndărătnic in ferestrele nopţii, de fapt, în demnitatea fiecăruia dintre noi. ...O noapte bucureşteană. Reporterii folosesc, febril, materia primă a faptelor, în timp ce ultimele scame de întuneric se fugăresc, haotic, in văzduh. LA PitPiffif DE COMANDĂ ALL. UIMI Dincolo de fereastra luminată Ora 1, la Dispeceratul energetic naţional. Pe dispecerii de serviciu, ing. Mihai Ene şi teh. Gh. Tudor, i-am găsit la pupitrul de comandă. In faţă, panouri cu ecrane complicate, aparaturi sensibile care „memorizează“ tot ce se petrece de-a lungul orelor şi zilelor, în reţelele de 220 şi 400 kv, indicate prin circuite luminoase pe harta României. Pulsul producţiei şi consumului de energie al ţării este înregistrat aici, iar orice avarie de pe reţea este semnalizată imediat. La ora 1:50, Liviu Nistor (Continuare in pag. a lit-al Sînt momente cînd ai impresia că te afli singur cu imensitatea cetăţii. Atunci ii auzi vocile răzbătînd de undeva, de dincolo de ziduri, auzi somnul și odihna ora M. B. (Continuare în pag. a ll-a) Tunelul Seikun în faza realizării „ Sub strivitoarea japoneză Tsugaru intr-o jumătate de oră O recidivă a „insularismului britanic ? In Anglia continuă să se facă auzite voci care se opun construcţiei Channel"-ului (cum i se spune acolo, prescurtat, proiectatului Iosif Cremene (Continuare In pag a IV-a)