Informatia Bucureştiului, martie 1973 (Anul 20, nr. 6066-6092)

1973-03-23 / nr. 6085

Pig. a 2-e INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI E^MSSIa­rtă * literatură Dana Dumitriu: „MASA ZARAFULUI“ P­ROZA Danei Dumitriu se desfăşoară in acelaşi uni­vers, în care personajele, „eroii“, se apropie şi se despart, se răsfiră şi se adună în ecuaţii diverse, în nuvele, sau în romanul de faţă, care îi reuneşte între pereţii aceleiaşi case, a ami­ralului.­­ „Cinci oameni încearcă să-şi găsească, printr-o spoveda­nie mincinoasă, justificările posi­bile pentru propriile lor eşecuri", notează autoarea. In ciudă min­ciunilor, sau tocmai fiindcă ni se transmite certitudinea fabula­ţiei lor uşor teatrale, avem de-a face cu o carte realistă. Realistă faţă de psihologia eroilor şi faţă de acea decădere fără gran­doare a unei familii odinioară înstărite, cu o poziţie socială înaltă. In cadrul in care se des­făşoară declinul mucegăit, fiecare încearcă in felul său să-şi vire din cap ideea că întreg univer­sul s-a mucegăit". Pe amiral îl cunoşteam din alte nuvele sub în­făţişarea benignă, de visător de vise desuete, autor al unei En­ciclopedii maritime, bune pentru uzul fostelor decenii. Aici ii des­coperim cealaltă faţă, de „bătrîn invidiindu-şi fiul pentru tînăra nevastă, încercînd s-o atragă prin farmece... în amurgul vieţii sale", s-o prindă în „istoria familiei", s-o molipsească de acel „ianuarie al sufletelor", de „bătrâneţea pre­timpurie" a copiilor lui. Singura eroină Intrată voluntar în „clan", nu născută în el, e tocmai tînăra soţie, Marta, o mic­­burghez­ă traumatizată după sinu­ciderea fratelui ei, Paul, terori­zat de spectrul ratării şi prea slabă pentru a se despărţi de un „clan" fără a intra în altul. Mor­bul decăderii, al ratării se infil­trează şi în ea, agravat de dra­gostea pentru Tudor, prietenul lui Paul, tot un marginal social in momentul povestirii : un me­dic mai în vîrstă decît ea, care nu-l poate oferi decit ginduri inutile. „Un recalcitrant cu ifo­se", cum îşi spune singur, care nu se suferă singur, simţindu-se făcut numai din îndoială, „a doua sa epidermă". Că spovedania e a lui Tudor, „oscilînd intre a se disculpa şi inculpa" (şi experien­ţele sale de medic de spital sint surprinse cu un accent grotesc), că e a lui Alexandru, ambele respiră aceeaşi neputincioasă rău­tate : „Cînd nu reuşesc să-şi ca­mufleze slăbiciunile, devin cruzi, sfişie vălul iluziei şi de pe ochii celorlalţi". Eroina in joc pare a fi Marta. Fascinată de medic, ca o „mică doamnă Bovary ce-şi căuta un­ destin pe măsura vanităţii ei", ea e treptat scirbită de ipocrizie, dornică să mai răsufle o dată ••printre lucruri adevărate“, răz­vrătită contra bătrinului amiral care o domină, căzînd iarăşi în ispita aceluiaşi „clan“, ca intr-o plasă­­de păianjen, şi dorind din nou să părăsească, pentru totdea­una, casa. E singura, de altfel, căreia i se întredeschide o portiţă de scăpa­re. In rest, cartea, fără a fi a­­murgul unor „crai de curte ve­che“, i­demti­tizarea decăderii, lip­sită de nostalgii paseiste şi nim­buri fosforescente, dar şi de ,,parti-pris“-uri, lâsînd să vor­bească istoria, relatarea d­esfăşu­­rîndu-se cu tonul neutru şi acel spirit de observaţie propriu au­toarei : „Cît trebuie să te oste­neşti, spune un erou, ca să afli ce se intîmplă cu un om, cite feţe trebuie să-l descoperi, în cite ipostaze trebuie să-l observi ca să fii sigur că nu greşeşti, jude­­cindu-l intr-un fel sau altul !“ spune Dana Dumitriu, printr-unul dintre eroii săi. In casa amiralu­lui, de la „masa zarafului" de vi­se calpe, te ridici cu senzaţia damnării definitive a unei lumi. O pantă ireversibilă. O boală incurabilă : moartea istorică. Şi, în acest roman, cu un bisturiu mic, ca o pensetă feminină, au­toarea sfişie aparenţele şi scal­­pează adine, bărbăteşte. VERONICA PORUMBACU Concurs de creaţie „Bucureşti, inima ţării“ Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al municipiului Bucureşti, în colaborare cu Consiliul municipal al sindicatelor şi Comitetul municipal al U.T.C., organizează, între 21—27 mai, prima ediţie a festivalului „Primă­vara culturală bucureşteană". Dintre manifestările ce vor alcătui programul festivalului prezentăm astăzi Concursul fie creaţie „Bucureşti, inima ţării“, ce a debutat de curind, rămînînd deschis pînă la data de 15 mai. Organizat de Comi­tetul de cultură şi educaţie socialistă al sectorului 6, în colaborare cu Asociaţia scriitorilor din Bucureşti şi Centrul de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă, concursul se adresează îndeosebi tinerilor creatori de artă (literatură, pictură, sculptură şi grafică), munci­torilor din întreprinderile sectorului, pionierilor şi şcolarilor. Cele mai izbutite creaţii literare şi plastice dedicate Bucureştiului vor fi premiate. Festivalul „Primăvara culturală bucureşteană” va include în programul său numeroase manifestări legate de acest concurs de creaţie , întîlniri cu scriitori ai generaţiei tinere, „Te cint şi te laud, oraşul meu drag" — pe scena Teatrului „Bulandra", recitaluri literare­­— „Tinereţea oraşului meu" — cu participarea membrilor cenaclurilor bucureştene. LA CIRC: ÎNTILNIRE CU DELFINUL MOPSI Indiscutabil, un afiş pro­­miţînd ca „vedetă“ de spectacol un delfin aievea, după ce imaginea aces­tei simpatice vieţuitoare a mărilor ne-a devenit, — prin Flipper — familiară, stîrneşte deopotrivă curio­zitatea copiilor şi a părin­ţilor. . Explicabil, deeci, ca reprezentaţiile cu delfinul Mopsi, „locatar" de cîte­­va zile al bazinului ame­najat în manejul circului bucureştenean, să fie cu sala plină. Ghiduşul Mopsi nu dezminte, dimpotrivă, talentul şi inteligenţa „fra­telui­^ său de pe micul e­­cran. Ştie să-şi salute cu graţie spectatorii, o sărută cu tandreţe pe dresoare­a lui, Miss Henry, se lasă spălat de aceasta pe dinţi, fireşte cu o „periuţă“ pe măsura lui, se joacă ado­rabil cu inele colorate. Se dovedeşte chiar şi un re­dutabil sportiv, sărind cu eleganţă printr-un cerc, ar­­icind cu precizie min­gea în braţele cite unui spectator. „Descifrează“ o partitură muzicală, după care demonstrează cu de­zinvoltură că ritmurile twist-ului ei sunt familiare. Copiii s­e bucură şi-l a­­plaudă, părinţii se amuză la rîndul lor. Aşadar, în­­tilnirea de­ jumătate de oră cu Mopsi agremen­tată cu clovnadele acvati­ce ale comicului Jean Claude Crommar, acom­paniată adecvat de or­chestra circului, dirijată de Nicolae Cocoş, şi co­mentată în manieră de crainic sportiv de Gh. Du­mitrache — e agreabilă , o atracţie inedită, care meri­­tă văzută. N-am înţeles însă de ce era nevoie ca reprezenta­ţia avîndu-l cap de afiş pe delfinul Mopsi să fie prefaţată de un (cam prea zgomotos) recital de muzică uşoară interpretat de doi cîntăreţi străini (Carmen Chesada şi Sam Hauk). Ni s-a părut o modalitate deloc potrivită de a completa un specta­col adresat cu precădere celor mici. Includerea în program a mai multor pa­saje comice în notă ar­ fi fost, credem, mai inspi­rată. E. Comarnescu / mff/v/ga/er/f/cr Prezentat de Constantin Prut­­ Bob Bulgaru Retrospectiva pictorului Bob Bulga­­ru (1907—1937), prezentată anul tre­cut la Ploieşti, s-a redeschis, în a­­ceste zile, în sălile Muzeului „Anas­­tase Simu". Publicul din Capitală are posibilitatea de a cunoaşte o se­lecţie reprezentativă din creaţia a­­cestui pictor, prematur dispărut. Bob Bulgaro face parte din tînăra ge­­neraţie de pictori care, în anii de după primul război mondial, încer­cau --să găsească, in atmosfera artis­tica atit de impregnată de amintirea lui Luchian, drumuri noi, să-şi ex­prime propriile experienţe şi sensi­bilităţi. Un sentiment puternic al cotidianului, situarea nemijlocită in fluxul vieţii devin evidente în arta sa, în retrospectiva de la Muzeul „Simu“ — portrete, peisaje, naturi moarte şi un număr important de desene — există ctte­va lucrări care, după părerea noastră, definesc una din personalităţile de primă mărime ale artei acelor ani. Ne referim mai întîi, la un „Peisaj“ din colec­ţia Aurel Chirescu, unde puritatea tonurilor, arhitectura sigură a com­poziţiei, o luminozitate cu totul spe­cială, asigură prospeţime şi farmec tabloului. Sint in fiecare gen exem­ple de cristalizare a unei mari vo­caţii. Reţinem, astfel,­ Nudul din co­lecţia Mircea Dohotaru, în culori dense dar pline de lumină, făcînd ** exalte liniile severe şi armonioa­se ale timpului, ca şi Colţ de atelier şi Portret de tînăra, ambele din co­lecţia Maria Moldoveanu, dovedind un excelent portretist şi un creator de atmosferă în cadrele obişnuite de viaţă. De asemenea, se disting o parte din portretele de copii, pu­ternic desenaţi pe fundalurile colo­rate. Desigur, sunt şi multe lucrări care ni-l arată pe artist în plin pro­ces de formare, par să citeze diver­se creaţii. ..,prestigioase. .ale timpului.­­Aceste lucrări au o valoare docu­mentară, fie vorbesc despre căutări­le unu­i­­ artist de reală înzestrare uşor de recunoscut, chiar şi aici in unele rezolvări. Aducîndu- i în actualitate creaţia, retrospectiva Bob Bulgarii întreprin­de un act de cultură, îl­ restituie prezentului artistic, il aşaza, daca acest loc nu l-a avut dintotdeaun­a printre artiştii de seamă ai vremii sale. * Constantin Calafateanu Expoziţia de acum a lui Constan­tin Calafateanu (sala Asociaţiei ar­tiştilor fotografi, str. Brezoianu nr 23) se înscrie intr-un moment sem­­ni­ficat­iv pentru evoluţia pictorului. In pictura lui Constantin Calafatea­nu s-a produs, după părerea noastră, o sinteză, o decantare şi punere in ordine a materialului expresiv, cromaticii sale care, mai demult, pu­tea să pară insuficient prelucrată Constantin Calafateanu, originar din Tulcea, păstrează în sensibilitatea sa o prospeţime, o cruditate a senzaţii­lor, perceperea unui spaţiu în care elementele lumii vizibile au o pro­vocatoare concreteţe. Pe acest fond intervin experienţele sale pariziene Contactul cu profesorii P. A. Lau­rens şi Andre Lhote, cu preocupări­le „Şcolii din Paris“, ii accentuea­ză atenţia faţă de evenimentul trăit. Pînzele realizate in ultima vreme dobîndesc, din ce în ce mai mult, personalitate, se disting prin expre­sivitate cromatică. Tuşele largi, e­­nergice, acoperă suprafaţa tabloului, sensibilizînd-o. Motivele îndelung fil­trate sunt plasate pe acest timp de sensibilitate, devin prezente puternic acuzate. Vegetaţiile sunt reduse, ade­sea, la cîteva siluete de ierburi sau trunchiuri izolate de arbori, ce structurează, autoritar, compoziţia Tablourile in care pictează diverse aspecte ale Parisului sau ale altor oraşe din România şi Franţa înregis­trează motivele cu aderenţă efectivă ce particularizează efortul său de delivrare Culorile impresionează prin consistenţă, restaurând, in permanen­ţă, plăcerea de a recepta realitatea în condiţia sa imediată, fără pre­concepţii. Constantin Calafateanu găseşte în­­zestrea sa iniţială un suport. Aceas­tă propunere de lectură directă a lumii dă substanţă celor mai bune din pînzele sale şi îi explică inte­resul pentru arta sa, prezentă in ex­poziţiile din ţară şi cele din Paris — unde D au­ fost consacrate şi două monografii. In retrospectiva de la Muzeul „­Simu", alături de o suită de lucrări ce il definesc pe Bob Bulgaro drept una dintre personalitățile de primă mă­rime ale artei interbelice, se disting o parte dintre portretele de copii. • In sala de festivităţi o Care­ de cultură a studenţilor „Grigore Preoteasa", Teatrul Giuleşti prezintă astâzi, ora 20,30, premiera piesei Casa care a fugit pe uşă de Petru Vintilă. • La Clubul I.A.N.R. va avea loc, mîine, sărbătorirea grupei fruntaşe (nr. • 1303) pe Institutul agronomic „Ni­­colae Bălcescu". • Mîine, de la orele 21, in sala de festivităţi a Casei de cultură a studenţilor „Grigore Preoteasa , va avea loc un microspectacol de fol­clor, Plaiuri româneşti, susţinut de an­samblul artistic „Doina". • Un colocviu pe tema Tradiţii in­ternaţionale ale mişcării democratice studenţeşti din R­omânia a avut loc azi, cu începere de la orele 12. In Clubul Î.C.R., c­u participarea studen­ţilor de la Facultatea de căi ferate, drumuri si poduri, cui­, conducerea conf. dr.­­ing. Virgil loanid. • La Clubul „Ing", în sala oglin­zilor, azi, ora 20,30, are loc un „Ca­dran politic", pe teme internaţionale. Recent s-a deschis pe bd. Bălcescu nr. 24, un magazin cu autoservire , articole de lenjerie bărbaţi, aparţin­înd de OCX, textila II Acordul global, puternic stimulativ (Urmare din pag. I) gurarea unor condiţii superioare de gospodărire a materialelor şi folo­sire a utilajelor, iar pe de altă­ par­te, în faptul că ele pot lucra, in a­­celaşi timp, la mai multe obiective. Astfel, încadrarea şi indicele de sa­larizare se vor face pe întreaga bri­gadă, ceea ce ar conduce la o repar­tizare echilibrată a sarcinilor. în a­celaşi timp brigăzile complexe, fiind formate din oameni cu meserii în­rudite, s-ar putea ajuta reciproc, evitîndu-se „timpii morţi“ şi contri­buind, astfel, la urgentarea lucrărilor şi devansarea termenelor de exe­cuţie. VASILE CIUMACOV şef de brigada dulgheri, şantierul 5 I.C.M. nr. 2 Acelaşi sistem pentru toţi cei ce concură la realizarea obiectivelor Avantajele acordului global sunt multiple. Printre acestea — pe baza propriei experienţe — aş enumera cunoaşterea din timp a frontului de lucru, inclusiv pe o perioadă mai îndelungată, posibilitatea de a or­ganiza formaţiile in funcţie de vo­lumul de lucrări planificat, aceasta asigurind stabilitatea oamenilor (şi, deci, eliminarea fluctuaţiilor), apro­vizionarea ritmică cu materiale etc . De asemenea, prin faptul că se cu­noaşte de la început valoarea fermă a lucrării contractate, muncitorii ştiu cit au de primit şi se străduiesc să găsească cele mai eficiente n­ovoa­­ce şi procedee tehnice care să ducă la creşterea productivităţii muncii, la scurtarea termenelor de dare în folosinţă a obiectivelor. Ei ştiu că terminarea unici lucrări într-un nu­măr mai mic de zile decît cel pla­nificat nu influenţează cu nimic asupra drepturilor băneşti ce li se cuvin potrivit contractului. Ca şef de formaţie m-a frămîn­­tat însă un lucru, şi anume îmbună­tăţirea asistenţei tehnice, în condi­ţiile în care muncitorii lucrează un program prelungit, iar personalul tehnico-economie de specialitate şi­­administrativ încetează munca după 8 ore, el nefiind salarizat în acord, şeful de formaţie este singurul ca­dru tehnic care supraveghează şi în­drumă activitatea întregii echipe, ceea ce este foarte greu, munca des­­făşurindu-se pe un front de lucru larg. Într-adevăr, aplicarea noii me­todologii privind executarea lucrărilor în acord global pe bază de contract­­angaj­ament, va rezolva această pro­blemă. Consider, însă, în aceeaşi or­dine de idei, că se impune şi apli­carea aceluiaşi sistem de salarizare pentru toţi cei care concură la reali­zarea obiectivelor. MARIN GUBERNU şef formaţie zidari şantierul 3, Drumul Taberei, al I.C.P.3. PROGRAMUL Cabinetului Comitetului municipal de partid Bucureşti — perioada 26—31 martáé 1973 — LM V ER SI TAXE A SERALA Secţia Filozofie — Luni 26 martie, ora 17.00, la sediul Cabinetului­ municipal de partid, anul I. dezbatere la tema a­­nunţată. — Luni 26 martie, ora 17.00, la sediul Cabinetului municipal de partid, anul II : „Conştiinţa, proprietate a­l materiei superior organizate , produs al dezvol­tării sociale“. Expune lector univ. Rodica Topon . Luni 26 martie, ora 17.00, la sediul Cabinetului municipal, de partid, anul III, dezbatere la tema anunţată. Secţia Economie —­ Marţi 27 martie, ora 17.00, la sediul Cabinetului­ muni­cipal de partid, anul I : „Capitalismul monopolist­ de stat şi formele lui de ma­nifestare în etapa actuală“. Expune conf. univ. Rozalia Marinescu. STUDIU INDIVIDUAL Secţia Economie — Marţi 27 martie, ora 17.00, la sediul Cabinetului municipal de partid, temele : „productivitatea mun­cii“, Cheltuielile materiale de produc­ţie“, „Capacitatea de producţie“,­­„Rolul instrumentelor financiare în creşterea eficienţei economice“, „Analiza critică marxistă a unor teorii economice bur­gheze contemporane“, dezbateri la te­mele anunţate. Secţia Istorie — Vineri 10 martie, ora 17.00, la sediul cabinetului municipal de partid, temele : „Momente din istoria P.C.R.“ şi „Solidaritatea mişcării mun­citoreşti din România cu mişcarea mun­citorească ,internaţională“, dezbateri la temele din program anunţate. CURSURI SPECIALE - Vineri 30 martie, ora 9.09, la sediul cabinetului municipal. Cursul politico­­ideologic pentru criticii literari şi­ de artă : „Actualitatea cercetărilor privind corelaţia dintre obiectul şi subiectul es­tetic : artă, societate, valoare". Expune dr. Ion Pascadi. R­EDACŢIA continuă să primească numeroase scrisori prin care cetăţenii, chemaţi să parti­cipe la larga dezbatere a celor două proiecte de legi, îşi aduc o reală contribuţie la perfecţionarea con­ţinutului acestor dispoziţii normative. Plecînd de la cazurile şi aspectele concrete semnalate în scri­sorile sosite, redacţia a sintetizat cîteva propuneri pe care le publicăm în cele de mai jos. • Legea ar trebui să prevadă şi posibilitatea ex­ceptării pensionarilor şi a persoanelor în etate — peste 50 de ani — de la cumpărarea sau construi­rea de locuinţe proprietate personală, indiferent de venitul realizat. In acelaşi timp, legea să prevadă ca aceste categorii de persoane să beneficieze, în continuare, de locuinţe din fondul locativ de stat fără a plăti o chirie majorată. • Ar fi necesar ca pentru chiriaşii care au în­cheiat contracte in vederea construirii unei locuin­ţe proprietate personală — în condiţiile proiectului publicat — legea să dispună că ei vor beneficia în continuare de locuinţa pe care o ocupă, fără majo­rarea chiriei, pînă in momentul primirii locuinţei­­ contractate. • Să se renunţe la avansul minim, în cazul cum­părării locuinței din fondul locativ­­te­stat, care se 0000000000000000000900000000000 va pune în vânzare, prin perceperea directă a rate­lor lunare de rambursare a creditului obţinut în acest scop. Ratele lunare să fie stabilite în aşa fel, incit să nu depăşească de două ori contravaloarea chiriei lunare plătite în prezent. • Referitor la interdicţia cuprinsă în proiectul de lege, de a avea în proprietate mai multe locu­inţe (art. 5 al primului proiect) şi, respectiv, la o­­bligaţia înstrăinării acelora ce depăşesc limitele legale (art. 52 al aceluiaşi proiect), se impun pre­cizări pentru acele situaţii în care proprietarul în cauză — inclusiv membrii săi de familie — au în proprietate fracţiuni de clădire (apartament), ca de pildă­­A, Ve etc. (situaţia celor ce au do­­bîndit proprietatea prin moştenire), precum şi în cazul în care organele competente nu autorizează înstrăinarea (vînzarea) din motive legale (siste­matizare, zonă dem­olabilă etc.). • în scopul determinării obligaţiilor de întreţi­nere a părţilor şi instalaţiilor de folosinţă comună ce revin atit proprietarilor cit şî locatarilor princi­pali, articolul 65 ar trebui să precizeze că sunt con­sideraţi locatari principali si proprietarii care lo­cuiesc in apartamentele lor. • In situaţia demolării unei locuinţe proprietate personală — situaţie în care, potrivit proiectului, fostul proprietar expropriat va primi din fondul de Stat o locuință corespunzătoare , legea să prevadă, în ipoteza in care acesta dorește să-și construiască o noua locuință, ca suma primită drept despăgubire să fie considerată ca avans, indiferent de cuantumul acesteia. 90090990097000000009009099999909090099009909099999900009090999000999099009990990% (Urmare din pag. I) contrazic frontal Conceptul­uix literaturii ca atare, reducind pu­blicul la minimum. După cum se observă cu uşurinţă, curentele şi­ şcolile estetizante Înstrăinează literatura de esenţa ei firească şi-şi îndepărtează ostentativ pu­blicul. Ar putea exista scriitori care să nu creeze pentru un public real sau imaginar . Astfel de ca­zuri sunt desigur extrem de rare şi apar ca nişte manifestări bi­zare. Literatura universală îi citează, de pildă, în această or­dine de idei, pe un scriitor en­glez din secolul al XVII-lea şi începutul celui următor, pe Sa­muel Pepys, autorul unui ciudat „Jurnal“ pe care l-a scris intr-o stenografie particulară a IUI şi in criptograme misterioase, ames­­tecmnd, totodată, intenţionat lexi­cul latin cu cel englez, fran­cez, spaniol etc. spre a-şi face opera ilizibilă. Ea nici n-a pu­tut, de altfel, să apară în epoca lui, ei abia la sfîrşitul veacu­lui trecut după ce anumiţi cer­cetători s-au străduit în...lung s-o descifreze. Cind făptui s-a pro­dus, „Jurnalul“ a trezit puternice ecouri prin pitorescul­­lui intim, dar şi politic, şi astfel din­­tr-o dată a apărut şi aci... pu­blicul, chiar dacă după două veacuri. Şi lucrurile nici nu pu­teau să se desfăşoare in alt fel, scriitorul şi publicul fiind Indes­tructibil legaţi şi constituind definiţia literaturii Însăşi care rămîne in esenţă un act de co­municare prin limbă, dintre autor şi cititor. In ultima vreme, o astfel de concepţie e tot mai mult accentuată în acea relativ nouă disciplină care s-a numit sociologia literaturii. Şi aceasta consideră că fără public, fără cel puţin un interlocutor — chiar dacă eî nu e decît autorul ajuns să stea de­­vorbă cu eî însuşi, ca Minuiescu — nu e cu putință » operă literară. Dar e necesar sâ observăm, mai departe, că publicul n-a con­stituit nicicînd un singur bloc, u­­nitar și stringent. El a fost tot­deauna despicat in grupe mai mari sau mai mici, de caracter social, politic, istoric etc., iar — printre acestea — structura de clasă s-a impus ca cea mai pregnantă realitate. Rezultă de ani că scriitorul nu creează pentru un public vag, indefinit şi mobil­ei pentru anume grupe­­ sau clase din care el însuşi face parte. A­­partenenţa acestuia la clasa Hit se manifestă uneori doar intuitiv ca stare de spirit, dar apoi devine tot mai conştientă şi dobândeşte, prin însuşirea unei concepţii fi­lozofice şi sociologice, o bază de neclintit. Aşa s-a produs orien­tarea multor scriitori din cadrul realismului critic spre ideologia marxistă şi — prin noua optică — publicul s-a cristalizat tot mai concret. Problema scriitorului şi a pu­blicului său a apărut astfel în cultura socialistă, pe de o parte, ca un act de cunoaştere a dez­voltării complexe a societăţii con­temporane, pe de alta , ca o re­laţie de interdependenţă necesară şi organică reprezentând dialec­tica iîirlurirîi reciproce dintre cei doi termeni şî, prin urmare, trans­formarea attt a publicului ctt şi a scriitorului. Itămîne un merit fundamental al mişcării noastre literare con­temporane înţelegerea faptului că im concept de bază al literatu­rii socialiste il constituie rapor­turile dintre autor­ul public, fiind o condiție sine qua non a artei cuvintului. M In dezbatere publica Proiectele de legi privind dezvoltarea construcţiei CETĂŢENn lNTREAB*­­^ ^ “ SPECIALIŞTII PRECIZEAZĂ de locuinţe si administrarea fondului locativ Din scrisorile sosite la redacţie MARIN ŞERBANESCU, strungar, uzina „Timpuri noi" . Din citirea ce­lor două proiecte de legi aflate în dezbatere, cred că se desprinde, ca o idee centrală, efortul material deo­sebit al statului pentru continua îm­bunătăţire a condiţiilor de locuit ale oamenilor muncii. în acest sens, în capitolul 1 din proiectul de lege pri­vind dezvoltarea construcţiei de lo­cuinţe, se precizează : „In scopul sa­tisfacerii cerinţelor crescînde de lo­cuinţe, se va intensifica ritmul con­struirii de locuinţe noi şi se vor lua măsuri de îmbunătăţire continuă a confortului, in­ concordanţă cu rit­mul dezvoltării economiei naţionale şi potrivit prevederilor planului de stat“. De altfel, şi pînă în prezent, a­­ceastă problemă, esenţială pentru ri­dicarea nivelului de trai al mase­lor, a constituit o preocupare con­stantă a partidului şi a statului nos­tru, ritmul construcţiilor de locuinţe fiind printre cele mai accelerate din lume. Mă număr printre zecile dea mii de bucureşteni care s-au mutat. In ultima v­reme, în case noi. Mi-a fost repartizat, pentru mine si mem­brii familiei (soţie şi doi copii), un apartament compus din trei came­re si dependinţe. În cartierul Co­­tentina. La venitul de circa 2 000 lei lunar pe care îl realizez, plătesc o chirie de 182 de lei. Potrivit modi­ficărilor propuse în proiectul de Lege privind administrarea fondului locativ, norma locativă pe o persoa­nă crește de la 8 mp la 10 mp. În afara sporului de confort, multe fa­milii vor beneficia, astfel, și de­ci reducer & da şjiîri?» jjaanui apartamentul meu, avînd în jur de 40 mp suprafaţă locativă, înseamnă că nu voi mai plăti spaţiu excedentar (patru persoane X 10 mp = 40 mp, în loc de 4 X 8 = 32 mp), aşa incit, chiria îmi va scădea cu circa 40 lei pe lună. Aş avea de făcut şi o propunere. Anume, ca stabilirea tarifului de bază al chiriei, in raport cu veniturile, pentru care sunt prevăzute diferite trepte, să nu se oprească la treapta unui salariu sau pensii de „peste 1 600 lei", întrucît între un salariu de 1 601 lei, bunăoară, și altul de 3—4 000 iei, diferența este mare. Cred că e echitabil ca această dife­renţă să fie nominalizată în lege. DUMITRU PĂDURE, preşedintele comitetului sindicatului — uzina „23 August". Aş vrea să mă refer la ci­­teva dintre prevederile cuprinse în aceste proiecte de legi, care oglin­desc grăitor preocuparea pentru sa­tisfacerea cerinţelor de locuinţe ale salariaţilor cu venituri mici şi mij­locii, precum şi ale familiilor cu mulţi copii. M-aş opri, de pildă, la însemnătatea stabilirii prin lege a categoriilor de cetăţeni cărora li se pot atribui locuinţe din fondul de stat, indicîndu-se, totodată, şi prio­rităţi în cadrul acestor categorii După cum se ştie, potrivit reglemen­tărilor aflate în prezent în vigoare, nu sunt fixate asemenea criterii, ast­fel incit, de atribuirea unei locuin­ţe din fondul de stat putea benefi­cia oricare cetăţean (dacă nu era proprietar sau nu-şi vândute locuin­ţa după 1 noiembrie 1967) , acea?« a dus, în unele cazuri, la atribuirea unor locuinţe din fondul de stat ce­tâţenilor cu venituri mari, în dau­na celor cu venituri mici, ceea ce, evident, era inechitabil. Prin mo­dificările propuse în proiectul de le­ge privind administrarea fondului locativ, se exclud asemenea posibi­lităţi, stabilindu-se, cum spuneam, categorii precise, în cadrul cărora se acordă preferinţă celor care au condiţii grele de locuit, îndeosebi fa­miliilor cu mulţi copii (art. 8). Criterii echitabile au fost stabi­lite şi la acordarea creditelor pen­tru construirea de locuințe proprie­tate personală; plata integrală nu mai constituie o prioritate absolută, ca în reglementările actuale. De a­­semenea, titularul nu va putea ob­ţine un credit nelimitat, ci unul pla­fonat la valori indicate în art. 19 din proiectul de lege privind dez­voltarea construcţiei de locuinţe (în­tre 35 000 şi 90 000 lei, în funcţie de numărul camerelor). În acest fel, cu acelaşi volum de credite acordate de stat, se vor putea construi un plus de apartamente, de care vor beneficia mai mulţi cetăţeni. În acelaşi sens, m­i se pare perfect echitabilă şi pre­vederea de a nu se mai acorda cre­dite pentru construirea de locuinţe sistem vilă, în proiectele de legi aflate în dez­batere, se prevăd măsuri eficiente pentru preîntimpinarea speculei lo­cative. Astfel, subinchirierea se va face numai pe bază de contract în­cheiat în formă scrisă, care se în­registrează la administrația sau cir­­­­cumscripția financiară respectivă Subînchirierea fără­ contract scris, în scopul vădit de a ocoli aplicarea dispozițiilor legale, este considerată infracțiune, pedepsindu-se cu închi­soare de la o lună la un an sau cu amendă. In privința stabilirii plafonului de 900 lei pentru cei care vor avea drep­tul să primească în continuare lo­cuințe din fondul locativ de nat­­u­­ralie a propunerii făcute în ziarul „Scinteia“ de secretarul comitetului de partid din Combinatul siderurgic Reşiţa, Într-adevăr, şi la uzina „23 August“ există muncitori care, prin specificul activităţii profesionale, deşi au, un cîştig de peste 1000 lei lunar pe membru de familie, pot rea­liza mai greu economii, deoarece sunt nevoiţi să cheltuiască mai mult pentru întreţinere (se ştie, de pil­dă, că muncitorii din turnătorii au nevoie de un consum zilnic de ca­lorii mult mai mare decît în alte profesii). Propun, aşadar, în func­ţie de asemenea particularităţi, să se prevadă un plafon mai ridicat decit 900 lei. Multe din scrisorile primite de la cetăţeni conţin şi o seamă de întrebări în legătură cu sensul exact al unor dispoziţii cuprinse de unele articole din cele două proiecte publicate. Specialiştii Comitetului de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală — cărora le-am solicitat spriji­nul — răspund pentru astăzi la două întrebări de acest fel: F­o­ nd­urile şi camerele de trecere sunt considerate suprafeţe locuibi­le ? Dacă răspunsul este afirma­tiv, suprafaţa lor se ia în consi­derare la calculul majorărilor pentru suprafeţele excedentare ? (Gheorghiaş Tudorache — Bucu­reşti) Potrivit art. 2 alineatul 2, din pro­iectul de lege privind administrarea fondului locativ, In suprafaţa locui­bilă Intră şi holurile şi camerele de trecere. Prin urmare, şi aceste su­prafeţe sunt avuta în vedere l­a cal­­culul chiriei, aplicîndu-i-se tarifele de bază, prevăzute la art. 28, alin. 2, în raport de grupa de venit in care se încadrează chiriaşul. Î I consecință, în asemenea cazuri sunt aplicabile prevederile art. 33 alin. 1, privind majorările stabilite pentru suprafețe excedentare,­­după caz: 25% pentru primii 10 mp, 50% pentru următorii 10 mp, 100% pentru restul suprafeţei locuibile). De reţi­nut că, prin majorarea normei lo­cative de la 8 mp suprafaţă locuibi­lă la 10 mp, pentru fiecare persoană din familia locatarului principal, se diminuează implicit şi suprafeţele excedentare, astfel la­t, în aceste si­tuaţii, chiria va fi mai redusă decit cea c­alculată în baza legii nr. 10/ 1968 aflată In vigoare. CUM VA FI DETERMINAT PR­ETUD LOCUINŢELOR DIN­ FONDUL DE STAT CE VOR FT VINDUTE CETĂŢENILOR ? U ora actuală există mai multe criterii de evaluare a unei lo­cuinţe (valoarea normei de asigu­rare ADAS, in cazul locuinţelor proprietate personală, care se are în vedere la stabilirea taxelor de înstrăinare a imobilelor între persoane fizice , prețul stabilit in caz de expropriere etc.) (Demos­­tene Popescu — bd. Magheru nr. 32) Aşa cum se prevede în art. 39 alin. 3 din proiectul de lege privind dezvoltarea fondului de locuințe, normele pentru determinarea preţu­lui de vînzare a locuințelor din fon­dul locativ de stat se vor stabili printr-o Hotărire a Consiliului de Miniştri, ţinîndu-se seama, în prin­cipal, de tipul construcției, de ma­terialele din care este executată, gradul de dotare şi finisare, starea tehnică şi uzura în timp. De altfel, după adoptarea de către Marea Adu­nare Naţională a proiectului de lege, se va modifica în mod corespunză­tor şi H.C.M. nr. 1735/1968 pentru aplicarea dispoziţiilor legii nr. 01963 care cuprinde şi normele de stabili­re a preţului locuinţelor din fondul locativ de stat ce se vor pune în v­ânzare către cetăţeni.

Next