Informatia Bucureştiului, martie 1973 (Anul 20, nr. 6066-6092)
1973-03-23 / nr. 6085
Pig. a 2-e INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI E^MSSIartă * literatură Dana Dumitriu: „MASA ZARAFULUI“ PROZA Danei Dumitriu se desfăşoară in acelaşi univers, în care personajele, „eroii“, se apropie şi se despart, se răsfiră şi se adună în ecuaţii diverse, în nuvele, sau în romanul de faţă, care îi reuneşte între pereţii aceleiaşi case, a amiralului. „Cinci oameni încearcă să-şi găsească, printr-o spovedanie mincinoasă, justificările posibile pentru propriile lor eşecuri", notează autoarea. In ciudă minciunilor, sau tocmai fiindcă ni se transmite certitudinea fabulaţiei lor uşor teatrale, avem de-a face cu o carte realistă. Realistă faţă de psihologia eroilor şi faţă de acea decădere fără grandoare a unei familii odinioară înstărite, cu o poziţie socială înaltă. In cadrul in care se desfăşoară declinul mucegăit, fiecare încearcă in felul său să-şi vire din cap ideea că întreg universul s-a mucegăit". Pe amiral îl cunoşteam din alte nuvele sub înfăţişarea benignă, de visător de vise desuete, autor al unei Enciclopedii maritime, bune pentru uzul fostelor decenii. Aici ii descoperim cealaltă faţă, de „bătrîn invidiindu-şi fiul pentru tînăra nevastă, încercînd s-o atragă prin farmece... în amurgul vieţii sale", s-o prindă în „istoria familiei", s-o molipsească de acel „ianuarie al sufletelor", de „bătrâneţea pretimpurie" a copiilor lui. Singura eroină Intrată voluntar în „clan", nu născută în el, e tocmai tînăra soţie, Marta, o micburgheză traumatizată după sinuciderea fratelui ei, Paul, terorizat de spectrul ratării şi prea slabă pentru a se despărţi de un „clan" fără a intra în altul. Morbul decăderii, al ratării se infiltrează şi în ea, agravat de dragostea pentru Tudor, prietenul lui Paul, tot un marginal social in momentul povestirii : un medic mai în vîrstă decît ea, care nu-l poate oferi decit ginduri inutile. „Un recalcitrant cu ifose", cum îşi spune singur, care nu se suferă singur, simţindu-se făcut numai din îndoială, „a doua sa epidermă". Că spovedania e a lui Tudor, „oscilînd intre a se disculpa şi inculpa" (şi experienţele sale de medic de spital sint surprinse cu un accent grotesc), că e a lui Alexandru, ambele respiră aceeaşi neputincioasă răutate : „Cînd nu reuşesc să-şi camufleze slăbiciunile, devin cruzi, sfişie vălul iluziei şi de pe ochii celorlalţi". Eroina in joc pare a fi Marta. Fascinată de medic, ca o „mică doamnă Bovary ce-şi căuta un destin pe măsura vanităţii ei", ea e treptat scirbită de ipocrizie, dornică să mai răsufle o dată ••printre lucruri adevărate“, răzvrătită contra bătrinului amiral care o domină, căzînd iarăşi în ispita aceluiaşi „clan“, ca intr-o plasăde păianjen, şi dorind din nou să părăsească, pentru totdeauna, casa. E singura, de altfel, căreia i se întredeschide o portiţă de scăpare. In rest, cartea, fără a fi amurgul unor „crai de curte veche“, idemtitizarea decăderii, lipsită de nostalgii paseiste şi nimburi fosforescente, dar şi de ,,parti-pris“-uri, lâsînd să vorbească istoria, relatarea desfăşurîndu-se cu tonul neutru şi acel spirit de observaţie propriu autoarei : „Cît trebuie să te osteneşti, spune un erou, ca să afli ce se intîmplă cu un om, cite feţe trebuie să-l descoperi, în cite ipostaze trebuie să-l observi ca să fii sigur că nu greşeşti, judecindu-l intr-un fel sau altul !“ spune Dana Dumitriu, printr-unul dintre eroii săi. In casa amiralului, de la „masa zarafului" de vise calpe, te ridici cu senzaţia damnării definitive a unei lumi. O pantă ireversibilă. O boală incurabilă : moartea istorică. Şi, în acest roman, cu un bisturiu mic, ca o pensetă feminină, autoarea sfişie aparenţele şi scalpează adine, bărbăteşte. VERONICA PORUMBACU Concurs de creaţie „Bucureşti, inima ţării“ Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al municipiului Bucureşti, în colaborare cu Consiliul municipal al sindicatelor şi Comitetul municipal al U.T.C., organizează, între 21—27 mai, prima ediţie a festivalului „Primăvara culturală bucureşteană". Dintre manifestările ce vor alcătui programul festivalului prezentăm astăzi Concursul fie creaţie „Bucureşti, inima ţării“, ce a debutat de curind, rămînînd deschis pînă la data de 15 mai. Organizat de Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al sectorului 6, în colaborare cu Asociaţia scriitorilor din Bucureşti şi Centrul de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă, concursul se adresează îndeosebi tinerilor creatori de artă (literatură, pictură, sculptură şi grafică), muncitorilor din întreprinderile sectorului, pionierilor şi şcolarilor. Cele mai izbutite creaţii literare şi plastice dedicate Bucureştiului vor fi premiate. Festivalul „Primăvara culturală bucureşteană” va include în programul său numeroase manifestări legate de acest concurs de creaţie , întîlniri cu scriitori ai generaţiei tinere, „Te cint şi te laud, oraşul meu drag" — pe scena Teatrului „Bulandra", recitaluri literare— „Tinereţea oraşului meu" — cu participarea membrilor cenaclurilor bucureştene. LA CIRC: ÎNTILNIRE CU DELFINUL MOPSI Indiscutabil, un afiş promiţînd ca „vedetă“ de spectacol un delfin aievea, după ce imaginea acestei simpatice vieţuitoare a mărilor ne-a devenit, — prin Flipper — familiară, stîrneşte deopotrivă curiozitatea copiilor şi a părinţilor. . Explicabil, deeci, ca reprezentaţiile cu delfinul Mopsi, „locatar" de cîteva zile al bazinului amenajat în manejul circului bucureştenean, să fie cu sala plină. Ghiduşul Mopsi nu dezminte, dimpotrivă, talentul şi inteligenţa „fratelui^ său de pe micul ecran. Ştie să-şi salute cu graţie spectatorii, o sărută cu tandreţe pe dresoarea lui, Miss Henry, se lasă spălat de aceasta pe dinţi, fireşte cu o „periuţă“ pe măsura lui, se joacă adorabil cu inele colorate. Se dovedeşte chiar şi un redutabil sportiv, sărind cu eleganţă printr-un cerc, aricind cu precizie mingea în braţele cite unui spectator. „Descifrează“ o partitură muzicală, după care demonstrează cu dezinvoltură că ritmurile twist-ului ei sunt familiare. Copiii se bucură şi-l aplaudă, părinţii se amuză la rîndul lor. Aşadar, întilnirea de jumătate de oră cu Mopsi agrementată cu clovnadele acvatice ale comicului Jean Claude Crommar, acompaniată adecvat de orchestra circului, dirijată de Nicolae Cocoş, şi comentată în manieră de crainic sportiv de Gh. Dumitrache — e agreabilă , o atracţie inedită, care merită văzută. N-am înţeles însă de ce era nevoie ca reprezentaţia avîndu-l cap de afiş pe delfinul Mopsi să fie prefaţată de un (cam prea zgomotos) recital de muzică uşoară interpretat de doi cîntăreţi străini (Carmen Chesada şi Sam Hauk). Ni s-a părut o modalitate deloc potrivită de a completa un spectacol adresat cu precădere celor mici. Includerea în program a mai multor pasaje comice în notă ar fi fost, credem, mai inspirată. E. Comarnescu / mff/v/ga/er/f/cr Prezentat de Constantin Prut Bob Bulgaru Retrospectiva pictorului Bob Bulgaru (1907—1937), prezentată anul trecut la Ploieşti, s-a redeschis, în aceste zile, în sălile Muzeului „Anastase Simu". Publicul din Capitală are posibilitatea de a cunoaşte o selecţie reprezentativă din creaţia acestui pictor, prematur dispărut. Bob Bulgaro face parte din tînăra generaţie de pictori care, în anii de după primul război mondial, încercau --să găsească, in atmosfera artistica atit de impregnată de amintirea lui Luchian, drumuri noi, să-şi exprime propriile experienţe şi sensibilităţi. Un sentiment puternic al cotidianului, situarea nemijlocită in fluxul vieţii devin evidente în arta sa, în retrospectiva de la Muzeul „Simu“ — portrete, peisaje, naturi moarte şi un număr important de desene — există ctteva lucrări care, după părerea noastră, definesc una din personalităţile de primă mărime ale artei acelor ani. Ne referim mai întîi, la un „Peisaj“ din colecţia Aurel Chirescu, unde puritatea tonurilor, arhitectura sigură a compoziţiei, o luminozitate cu totul specială, asigură prospeţime şi farmec tabloului. Sint in fiecare gen exemple de cristalizare a unei mari vocaţii. Reţinem, astfel, Nudul din colecţia Mircea Dohotaru, în culori dense dar pline de lumină, făcînd ** exalte liniile severe şi armonioase ale timpului, ca şi Colţ de atelier şi Portret de tînăra, ambele din colecţia Maria Moldoveanu, dovedind un excelent portretist şi un creator de atmosferă în cadrele obişnuite de viaţă. De asemenea, se disting o parte din portretele de copii, puternic desenaţi pe fundalurile colorate. Desigur, sunt şi multe lucrări care ni-l arată pe artist în plin proces de formare, par să citeze diverse creaţii. ..,prestigioase. .ale timpului.Aceste lucrări au o valoare documentară, fie vorbesc despre căutările unui artist de reală înzestrare uşor de recunoscut, chiar şi aici in unele rezolvări. Aducîndu- i în actualitate creaţia, retrospectiva Bob Bulgarii întreprinde un act de cultură, îl restituie prezentului artistic, il aşaza, daca acest loc nu l-a avut dintotdeauna printre artiştii de seamă ai vremii sale. * Constantin Calafateanu Expoziţia de acum a lui Constantin Calafateanu (sala Asociaţiei artiştilor fotografi, str. Brezoianu nr 23) se înscrie intr-un moment semnificativ pentru evoluţia pictorului. In pictura lui Constantin Calafateanu s-a produs, după părerea noastră, o sinteză, o decantare şi punere in ordine a materialului expresiv, cromaticii sale care, mai demult, putea să pară insuficient prelucrată Constantin Calafateanu, originar din Tulcea, păstrează în sensibilitatea sa o prospeţime, o cruditate a senzaţiilor, perceperea unui spaţiu în care elementele lumii vizibile au o provocatoare concreteţe. Pe acest fond intervin experienţele sale pariziene Contactul cu profesorii P. A. Laurens şi Andre Lhote, cu preocupările „Şcolii din Paris“, ii accentuează atenţia faţă de evenimentul trăit. Pînzele realizate in ultima vreme dobîndesc, din ce în ce mai mult, personalitate, se disting prin expresivitate cromatică. Tuşele largi, energice, acoperă suprafaţa tabloului, sensibilizînd-o. Motivele îndelung filtrate sunt plasate pe acest timp de sensibilitate, devin prezente puternic acuzate. Vegetaţiile sunt reduse, adesea, la cîteva siluete de ierburi sau trunchiuri izolate de arbori, ce structurează, autoritar, compoziţia Tablourile in care pictează diverse aspecte ale Parisului sau ale altor oraşe din România şi Franţa înregistrează motivele cu aderenţă efectivă ce particularizează efortul său de delivrare Culorile impresionează prin consistenţă, restaurând, in permanenţă, plăcerea de a recepta realitatea în condiţia sa imediată, fără preconcepţii. Constantin Calafateanu găseşte înzestrea sa iniţială un suport. Această propunere de lectură directă a lumii dă substanţă celor mai bune din pînzele sale şi îi explică interesul pentru arta sa, prezentă in expoziţiile din ţară şi cele din Paris — unde D au fost consacrate şi două monografii. In retrospectiva de la Muzeul „Simu", alături de o suită de lucrări ce il definesc pe Bob Bulgaro drept una dintre personalitățile de primă mărime ale artei interbelice, se disting o parte dintre portretele de copii. • In sala de festivităţi o Care de cultură a studenţilor „Grigore Preoteasa", Teatrul Giuleşti prezintă astâzi, ora 20,30, premiera piesei Casa care a fugit pe uşă de Petru Vintilă. • La Clubul I.A.N.R. va avea loc, mîine, sărbătorirea grupei fruntaşe (nr. • 1303) pe Institutul agronomic „Nicolae Bălcescu". • Mîine, de la orele 21, in sala de festivităţi a Casei de cultură a studenţilor „Grigore Preoteasa , va avea loc un microspectacol de folclor, Plaiuri româneşti, susţinut de ansamblul artistic „Doina". • Un colocviu pe tema Tradiţii internaţionale ale mişcării democratice studenţeşti din România a avut loc azi, cu începere de la orele 12. In Clubul Î.C.R., cu participarea studenţilor de la Facultatea de căi ferate, drumuri si poduri, cui, conducerea conf. dr.ing. Virgil loanid. • La Clubul „Ing", în sala oglinzilor, azi, ora 20,30, are loc un „Cadran politic", pe teme internaţionale. Recent s-a deschis pe bd. Bălcescu nr. 24, un magazin cu autoservire , articole de lenjerie bărbaţi, aparţinînd de OCX, textila II Acordul global, puternic stimulativ (Urmare din pag. I) gurarea unor condiţii superioare de gospodărire a materialelor şi folosire a utilajelor, iar pe de altă parte, în faptul că ele pot lucra, in acelaşi timp, la mai multe obiective. Astfel, încadrarea şi indicele de salarizare se vor face pe întreaga brigadă, ceea ce ar conduce la o repartizare echilibrată a sarcinilor. în acelaşi timp brigăzile complexe, fiind formate din oameni cu meserii înrudite, s-ar putea ajuta reciproc, evitîndu-se „timpii morţi“ şi contribuind, astfel, la urgentarea lucrărilor şi devansarea termenelor de execuţie. VASILE CIUMACOV şef de brigada dulgheri, şantierul 5 I.C.M. nr. 2 Acelaşi sistem pentru toţi cei ce concură la realizarea obiectivelor Avantajele acordului global sunt multiple. Printre acestea — pe baza propriei experienţe — aş enumera cunoaşterea din timp a frontului de lucru, inclusiv pe o perioadă mai îndelungată, posibilitatea de a organiza formaţiile in funcţie de volumul de lucrări planificat, aceasta asigurind stabilitatea oamenilor (şi, deci, eliminarea fluctuaţiilor), aprovizionarea ritmică cu materiale etc . De asemenea, prin faptul că se cunoaşte de la început valoarea fermă a lucrării contractate, muncitorii ştiu cit au de primit şi se străduiesc să găsească cele mai eficiente novoace şi procedee tehnice care să ducă la creşterea productivităţii muncii, la scurtarea termenelor de dare în folosinţă a obiectivelor. Ei ştiu că terminarea unici lucrări într-un număr mai mic de zile decît cel planificat nu influenţează cu nimic asupra drepturilor băneşti ce li se cuvin potrivit contractului. Ca şef de formaţie m-a frămîntat însă un lucru, şi anume îmbunătăţirea asistenţei tehnice, în condiţiile în care muncitorii lucrează un program prelungit, iar personalul tehnico-economie de specialitate şiadministrativ încetează munca după 8 ore, el nefiind salarizat în acord, şeful de formaţie este singurul cadru tehnic care supraveghează şi îndrumă activitatea întregii echipe, ceea ce este foarte greu, munca desfăşurindu-se pe un front de lucru larg. Într-adevăr, aplicarea noii metodologii privind executarea lucrărilor în acord global pe bază de contractangajament, va rezolva această problemă. Consider, însă, în aceeaşi ordine de idei, că se impune şi aplicarea aceluiaşi sistem de salarizare pentru toţi cei care concură la realizarea obiectivelor. MARIN GUBERNU şef formaţie zidari şantierul 3, Drumul Taberei, al I.C.P.3. PROGRAMUL Cabinetului Comitetului municipal de partid Bucureşti — perioada 26—31 martáé 1973 — LM V ER SI TAXE A SERALA Secţia Filozofie — Luni 26 martie, ora 17.00, la sediul Cabinetului municipal de partid, anul I. dezbatere la tema anunţată. — Luni 26 martie, ora 17.00, la sediul Cabinetului municipal de partid, anul II : „Conştiinţa, proprietate al materiei superior organizate , produs al dezvoltării sociale“. Expune lector univ. Rodica Topon . Luni 26 martie, ora 17.00, la sediul Cabinetului municipal, de partid, anul III, dezbatere la tema anunţată. Secţia Economie — Marţi 27 martie, ora 17.00, la sediul Cabinetului municipal de partid, anul I : „Capitalismul monopolist de stat şi formele lui de manifestare în etapa actuală“. Expune conf. univ. Rozalia Marinescu. STUDIU INDIVIDUAL Secţia Economie — Marţi 27 martie, ora 17.00, la sediul Cabinetului municipal de partid, temele : „productivitatea muncii“, Cheltuielile materiale de producţie“, „Capacitatea de producţie“,„Rolul instrumentelor financiare în creşterea eficienţei economice“, „Analiza critică marxistă a unor teorii economice burgheze contemporane“, dezbateri la temele anunţate. Secţia Istorie — Vineri 10 martie, ora 17.00, la sediul cabinetului municipal de partid, temele : „Momente din istoria P.C.R.“ şi „Solidaritatea mişcării muncitoreşti din România cu mişcarea muncitorească ,internaţională“, dezbateri la temele din program anunţate. CURSURI SPECIALE - Vineri 30 martie, ora 9.09, la sediul cabinetului municipal. Cursul politicoideologic pentru criticii literari şi de artă : „Actualitatea cercetărilor privind corelaţia dintre obiectul şi subiectul estetic : artă, societate, valoare". Expune dr. Ion Pascadi. REDACŢIA continuă să primească numeroase scrisori prin care cetăţenii, chemaţi să participe la larga dezbatere a celor două proiecte de legi, îşi aduc o reală contribuţie la perfecţionarea conţinutului acestor dispoziţii normative. Plecînd de la cazurile şi aspectele concrete semnalate în scrisorile sosite, redacţia a sintetizat cîteva propuneri pe care le publicăm în cele de mai jos. • Legea ar trebui să prevadă şi posibilitatea exceptării pensionarilor şi a persoanelor în etate — peste 50 de ani — de la cumpărarea sau construirea de locuinţe proprietate personală, indiferent de venitul realizat. In acelaşi timp, legea să prevadă ca aceste categorii de persoane să beneficieze, în continuare, de locuinţe din fondul locativ de stat fără a plăti o chirie majorată. • Ar fi necesar ca pentru chiriaşii care au încheiat contracte in vederea construirii unei locuinţe proprietate personală — în condiţiile proiectului publicat — legea să dispună că ei vor beneficia în continuare de locuinţa pe care o ocupă, fără majorarea chiriei, pînă in momentul primirii locuinţei contractate. • Să se renunţe la avansul minim, în cazul cumpărării locuinței din fondul locativtestat, care se 0000000000000000000900000000000 va pune în vânzare, prin perceperea directă a ratelor lunare de rambursare a creditului obţinut în acest scop. Ratele lunare să fie stabilite în aşa fel, incit să nu depăşească de două ori contravaloarea chiriei lunare plătite în prezent. • Referitor la interdicţia cuprinsă în proiectul de lege, de a avea în proprietate mai multe locuinţe (art. 5 al primului proiect) şi, respectiv, la obligaţia înstrăinării acelora ce depăşesc limitele legale (art. 52 al aceluiaşi proiect), se impun precizări pentru acele situaţii în care proprietarul în cauză — inclusiv membrii săi de familie — au în proprietate fracţiuni de clădire (apartament), ca de pildăA, Ve etc. (situaţia celor ce au dobîndit proprietatea prin moştenire), precum şi în cazul în care organele competente nu autorizează înstrăinarea (vînzarea) din motive legale (sistematizare, zonă demolabilă etc.). • în scopul determinării obligaţiilor de întreţinere a părţilor şi instalaţiilor de folosinţă comună ce revin atit proprietarilor cit şî locatarilor principali, articolul 65 ar trebui să precizeze că sunt consideraţi locatari principali si proprietarii care locuiesc in apartamentele lor. • In situaţia demolării unei locuinţe proprietate personală — situaţie în care, potrivit proiectului, fostul proprietar expropriat va primi din fondul de Stat o locuință corespunzătoare , legea să prevadă, în ipoteza in care acesta dorește să-și construiască o noua locuință, ca suma primită drept despăgubire să fie considerată ca avans, indiferent de cuantumul acesteia. 90090990097000000009009099999909090099009909099999900009090999000999099009990990% (Urmare din pag. I) contrazic frontal Conceptuluix literaturii ca atare, reducind publicul la minimum. După cum se observă cu uşurinţă, curentele şi şcolile estetizante Înstrăinează literatura de esenţa ei firească şi-şi îndepărtează ostentativ publicul. Ar putea exista scriitori care să nu creeze pentru un public real sau imaginar . Astfel de cazuri sunt desigur extrem de rare şi apar ca nişte manifestări bizare. Literatura universală îi citează, de pildă, în această ordine de idei, pe un scriitor englez din secolul al XVII-lea şi începutul celui următor, pe Samuel Pepys, autorul unui ciudat „Jurnal“ pe care l-a scris intr-o stenografie particulară a IUI şi in criptograme misterioase, amestecmnd, totodată, intenţionat lexicul latin cu cel englez, francez, spaniol etc. spre a-şi face opera ilizibilă. Ea nici n-a putut, de altfel, să apară în epoca lui, ei abia la sfîrşitul veacului trecut după ce anumiţi cercetători s-au străduit în...lung s-o descifreze. Cind făptui s-a produs, „Jurnalul“ a trezit puternice ecouri prin pitorescullui intim, dar şi politic, şi astfel dintr-o dată a apărut şi aci... publicul, chiar dacă după două veacuri. Şi lucrurile nici nu puteau să se desfăşoare in alt fel, scriitorul şi publicul fiind Indestructibil legaţi şi constituind definiţia literaturii Însăşi care rămîne in esenţă un act de comunicare prin limbă, dintre autor şi cititor. In ultima vreme, o astfel de concepţie e tot mai mult accentuată în acea relativ nouă disciplină care s-a numit sociologia literaturii. Şi aceasta consideră că fără public, fără cel puţin un interlocutor — chiar dacă eî nu e decît autorul ajuns să stea devorbă cu eî însuşi, ca Minuiescu — nu e cu putință » operă literară. Dar e necesar sâ observăm, mai departe, că publicul n-a constituit nicicînd un singur bloc, unitar și stringent. El a fost totdeauna despicat in grupe mai mari sau mai mici, de caracter social, politic, istoric etc., iar — printre acestea — structura de clasă s-a impus ca cea mai pregnantă realitate. Rezultă de ani că scriitorul nu creează pentru un public vag, indefinit şi mobilei pentru anume grupe sau clase din care el însuşi face parte. Apartenenţa acestuia la clasa Hit se manifestă uneori doar intuitiv ca stare de spirit, dar apoi devine tot mai conştientă şi dobândeşte, prin însuşirea unei concepţii filozofice şi sociologice, o bază de neclintit. Aşa s-a produs orientarea multor scriitori din cadrul realismului critic spre ideologia marxistă şi — prin noua optică — publicul s-a cristalizat tot mai concret. Problema scriitorului şi a publicului său a apărut astfel în cultura socialistă, pe de o parte, ca un act de cunoaştere a dezvoltării complexe a societăţii contemporane, pe de alta , ca o relaţie de interdependenţă necesară şi organică reprezentând dialectica iîirlurirîi reciproce dintre cei doi termeni şî, prin urmare, transformarea attt a publicului ctt şi a scriitorului. Itămîne un merit fundamental al mişcării noastre literare contemporane înţelegerea faptului că im concept de bază al literaturii socialiste il constituie raporturile dintre autorul public, fiind o condiție sine qua non a artei cuvintului. M In dezbatere publica Proiectele de legi privind dezvoltarea construcţiei CETĂŢENn lNTREAB*^ ^ “ SPECIALIŞTII PRECIZEAZĂ de locuinţe si administrarea fondului locativ Din scrisorile sosite la redacţie MARIN ŞERBANESCU, strungar, uzina „Timpuri noi" . Din citirea celor două proiecte de legi aflate în dezbatere, cred că se desprinde, ca o idee centrală, efortul material deosebit al statului pentru continua îmbunătăţire a condiţiilor de locuit ale oamenilor muncii. în acest sens, în capitolul 1 din proiectul de lege privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe, se precizează : „In scopul satisfacerii cerinţelor crescînde de locuinţe, se va intensifica ritmul construirii de locuinţe noi şi se vor lua măsuri de îmbunătăţire continuă a confortului, in concordanţă cu ritmul dezvoltării economiei naţionale şi potrivit prevederilor planului de stat“. De altfel, şi pînă în prezent, această problemă, esenţială pentru ridicarea nivelului de trai al maselor, a constituit o preocupare constantă a partidului şi a statului nostru, ritmul construcţiilor de locuinţe fiind printre cele mai accelerate din lume. Mă număr printre zecile dea mii de bucureşteni care s-au mutat. In ultima vreme, în case noi. Mi-a fost repartizat, pentru mine si membrii familiei (soţie şi doi copii), un apartament compus din trei camere si dependinţe. În cartierul Cotentina. La venitul de circa 2 000 lei lunar pe care îl realizez, plătesc o chirie de 182 de lei. Potrivit modificărilor propuse în proiectul de Lege privind administrarea fondului locativ, norma locativă pe o persoană crește de la 8 mp la 10 mp. În afara sporului de confort, multe familii vor beneficia, astfel, și deci reducer & da şjiîri?» jjaanui apartamentul meu, avînd în jur de 40 mp suprafaţă locativă, înseamnă că nu voi mai plăti spaţiu excedentar (patru persoane X 10 mp = 40 mp, în loc de 4 X 8 = 32 mp), aşa incit, chiria îmi va scădea cu circa 40 lei pe lună. Aş avea de făcut şi o propunere. Anume, ca stabilirea tarifului de bază al chiriei, in raport cu veniturile, pentru care sunt prevăzute diferite trepte, să nu se oprească la treapta unui salariu sau pensii de „peste 1 600 lei", întrucît între un salariu de 1 601 lei, bunăoară, și altul de 3—4 000 iei, diferența este mare. Cred că e echitabil ca această diferenţă să fie nominalizată în lege. DUMITRU PĂDURE, preşedintele comitetului sindicatului — uzina „23 August". Aş vrea să mă refer la citeva dintre prevederile cuprinse în aceste proiecte de legi, care oglindesc grăitor preocuparea pentru satisfacerea cerinţelor de locuinţe ale salariaţilor cu venituri mici şi mijlocii, precum şi ale familiilor cu mulţi copii. M-aş opri, de pildă, la însemnătatea stabilirii prin lege a categoriilor de cetăţeni cărora li se pot atribui locuinţe din fondul de stat, indicîndu-se, totodată, şi priorităţi în cadrul acestor categorii După cum se ştie, potrivit reglementărilor aflate în prezent în vigoare, nu sunt fixate asemenea criterii, astfel incit, de atribuirea unei locuinţe din fondul de stat putea beneficia oricare cetăţean (dacă nu era proprietar sau nu-şi vândute locuinţa după 1 noiembrie 1967) , acea?« a dus, în unele cazuri, la atribuirea unor locuinţe din fondul de stat cetâţenilor cu venituri mari, în dauna celor cu venituri mici, ceea ce, evident, era inechitabil. Prin modificările propuse în proiectul de lege privind administrarea fondului locativ, se exclud asemenea posibilităţi, stabilindu-se, cum spuneam, categorii precise, în cadrul cărora se acordă preferinţă celor care au condiţii grele de locuit, îndeosebi familiilor cu mulţi copii (art. 8). Criterii echitabile au fost stabilite şi la acordarea creditelor pentru construirea de locuințe proprietate personală; plata integrală nu mai constituie o prioritate absolută, ca în reglementările actuale. De asemenea, titularul nu va putea obţine un credit nelimitat, ci unul plafonat la valori indicate în art. 19 din proiectul de lege privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe (între 35 000 şi 90 000 lei, în funcţie de numărul camerelor). În acest fel, cu acelaşi volum de credite acordate de stat, se vor putea construi un plus de apartamente, de care vor beneficia mai mulţi cetăţeni. În acelaşi sens, mi se pare perfect echitabilă şi prevederea de a nu se mai acorda credite pentru construirea de locuinţe sistem vilă, în proiectele de legi aflate în dezbatere, se prevăd măsuri eficiente pentru preîntimpinarea speculei locative. Astfel, subinchirierea se va face numai pe bază de contract încheiat în formă scrisă, care se înregistrează la administrația sau circumscripția financiară respectivă Subînchirierea fără contract scris, în scopul vădit de a ocoli aplicarea dispozițiilor legale, este considerată infracțiune, pedepsindu-se cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă. In privința stabilirii plafonului de 900 lei pentru cei care vor avea dreptul să primească în continuare locuințe din fondul locativ de naturalie a propunerii făcute în ziarul „Scinteia“ de secretarul comitetului de partid din Combinatul siderurgic Reşiţa, Într-adevăr, şi la uzina „23 August“ există muncitori care, prin specificul activităţii profesionale, deşi au, un cîştig de peste 1000 lei lunar pe membru de familie, pot realiza mai greu economii, deoarece sunt nevoiţi să cheltuiască mai mult pentru întreţinere (se ştie, de pildă, că muncitorii din turnătorii au nevoie de un consum zilnic de calorii mult mai mare decît în alte profesii). Propun, aşadar, în funcţie de asemenea particularităţi, să se prevadă un plafon mai ridicat decit 900 lei. Multe din scrisorile primite de la cetăţeni conţin şi o seamă de întrebări în legătură cu sensul exact al unor dispoziţii cuprinse de unele articole din cele două proiecte publicate. Specialiştii Comitetului de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală — cărora le-am solicitat sprijinul — răspund pentru astăzi la două întrebări de acest fel: Fo ndurile şi camerele de trecere sunt considerate suprafeţe locuibile ? Dacă răspunsul este afirmativ, suprafaţa lor se ia în considerare la calculul majorărilor pentru suprafeţele excedentare ? (Gheorghiaş Tudorache — Bucureşti) Potrivit art. 2 alineatul 2, din proiectul de lege privind administrarea fondului locativ, In suprafaţa locuibilă Intră şi holurile şi camerele de trecere. Prin urmare, şi aceste suprafeţe sunt avuta în vedere la calculul chiriei, aplicîndu-i-se tarifele de bază, prevăzute la art. 28, alin. 2, în raport de grupa de venit in care se încadrează chiriaşul. Î I consecință, în asemenea cazuri sunt aplicabile prevederile art. 33 alin. 1, privind majorările stabilite pentru suprafețe excedentare,după caz: 25% pentru primii 10 mp, 50% pentru următorii 10 mp, 100% pentru restul suprafeţei locuibile). De reţinut că, prin majorarea normei locative de la 8 mp suprafaţă locuibilă la 10 mp, pentru fiecare persoană din familia locatarului principal, se diminuează implicit şi suprafeţele excedentare, astfel lat, în aceste situaţii, chiria va fi mai redusă decit cea calculată în baza legii nr. 10/ 1968 aflată In vigoare. CUM VA FI DETERMINAT PRETUD LOCUINŢELOR DIN FONDUL DE STAT CE VOR FT VINDUTE CETĂŢENILOR ? U ora actuală există mai multe criterii de evaluare a unei locuinţe (valoarea normei de asigurare ADAS, in cazul locuinţelor proprietate personală, care se are în vedere la stabilirea taxelor de înstrăinare a imobilelor între persoane fizice , prețul stabilit in caz de expropriere etc.) (Demostene Popescu — bd. Magheru nr. 32) Aşa cum se prevede în art. 39 alin. 3 din proiectul de lege privind dezvoltarea fondului de locuințe, normele pentru determinarea preţului de vînzare a locuințelor din fondul locativ de stat se vor stabili printr-o Hotărire a Consiliului de Miniştri, ţinîndu-se seama, în principal, de tipul construcției, de materialele din care este executată, gradul de dotare şi finisare, starea tehnică şi uzura în timp. De altfel, după adoptarea de către Marea Adunare Naţională a proiectului de lege, se va modifica în mod corespunzător şi H.C.M. nr. 1735/1968 pentru aplicarea dispoziţiilor legii nr. 01963 care cuprinde şi normele de stabilire a preţului locuinţelor din fondul locativ de stat ce se vor pune în vânzare către cetăţeni.