Informatia Bucureştiului, aprilie 1973 (Anul 20, nr. 6093-6116)

1973-04-02 / nr. 6093

Pag.a 2-aINFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI MFORMÁT!f! Nici nu s-au terminat bine întrecerile din grupa B, a Campionatului mondial de ho­chei, că s-a şi dat startul în grupa de elită A. Micul ecran ne va aduce, ca de obicei, la domiciliu, faze fierbinţi din disputele aşilor. Precizări în legătură cu transmisiile din săptămina aceasta ne oferă redacţia sportivă a Televiziu­nii I .,Găzduite de Palatul sporturilor din Moscova — cu 14 000 locuri — întrecerile gru­pei A, la care participă for­maţiile Cehoslovaciei, Finlan­dei, R.F. Germania, Poloniei, Suediei şi U.R.S.S., debutează astăzi cu meciul dintre Suedia şi Cehoslovacia, pe care-l vom transmite în direct, la ora 15,45 Urmează, joi da la 22,35, în­registrarea primului meci din­tre Cehoslovacia şi U.R.S.S. şi duminică, de la 15,45, înre­gistrarea ultimei reprize a me­ciului Suedia — U.R.S.S. în­trecerile vor continua «SptS­ mîna viitoare". • AUREL GIROVEANU DESPRE ClNTECUL SAPTA­­NH Cin­tecul acestei stptimlnt — „Ţara mea cu viers de foc" aparţine compozitorului Aurel Giroveanu. Motiv pentru care am solicitat autorului amă­nunte I — Am scris această melodie cu bucurie, a? zice. Pentru că am avut la dispoziţie un text de o bună ţinută poetică, a­­parţinlnd lui Hary Negrin. — Colaboraţi de mult cu el? — Doar de vreo... 30 de ani! A fost cel mai constant din­tre­ cei peste 160 de textieri pe versurile cărora am scris pină acum. —­ Sâ revenim la cintec. Cu! l-aţi Încredinţat ? — Unui „sextet" compus de Anca Agemolu, Ana Lă­cătuşu­, Acvilina Severin, Valy Manolache, Luigi Ionescu şi Corina Chiriac. — Un singur bărbat prin­tre cîntăreţe... — Da. Datorită tentei de gingăşie a textului, adecvată mai mult cintăreţelor. Vă a­­sigur însă că Luigi va consti­tui o foarte plăcută surpriză pentru toată lumea. Regret doar că nu s-au putut face mai multe negative de or­chestră, în situaţia aceasta unii dintre interpreţi fiind nevoiţi să facă eforturi. • REVISTĂ LITERAR-AR­TISTICA Constant atractivă, revista literar-artistică de­­asră-seară, ne propune un editorial de Eugen Barbu („Cine sunt eroii cărţilor noastre“), o cronică literară semnată de Şerban Cioculescu şi „Portretul unui absent" — Miron Radu Pa­­raschivescu (un fin­», de Cons­tanţa Burca). Azi, 1a ora 19, în incinte librărie! „ Mihail Sadoveanu“, din bd­ Ma­­gheru nr. 6, are loc întîlnirea pu­blicului cu Gheorghe Eminescu, ne­pot de frate al marelui poet, prile­juită de apariţia monografiei sale ».Napoleon Bonaparte“. Prezintă a­­cad. Al. Graur, directorul general al Editurii Academiei, și prof. univ. dr. docent Augustă» 55. N. Po p. i* „Omagiu muncii“ la scena Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra" va avea loc azi, ora 16:30, un spectacol dedicat fruntaşilor în întrecerea socialistă. La această manifestare — organizată de Consiliul sindicatelor din sectorul 6 — îşi dau concursul: ansamblul „Balada“, orchestra „Ciocirlia", soliştii Angela Moldovan şi Ion Cristoreanu, instrumentiştii Ion Milu (taragot), Tony Ior­­dache (ţambal), N. Turciţu­ (acordeon), Tudor Pană (vioară), Stanciu Si­mion (nai), precum şi artişti ai Teatrului „Bulandra" şi ai Teatrului de operetă — Aurelia Sorescu, Lucia Roic şi Eugen Fînăţeanu, Viorica Ver­­biţchi, Sergiu Cioiu — orchestra de muzică uşoară a Casei de cultură a sectorului 8 (solişti : Doina Stănescu, Mirabela Dauer, George Enache, Marius Iorga şi... Fărâmiţă Lam­bru). Prezintă : actorul Paul Sava. 0 Clubul prietenilor muzicii pre­zintă mâine, ora 16 (la magazinul MUZICA, din calea Victoriei nr. 41), un recital susţinut de basul Gheor­­ghe Pănescu (la pian, Alina Pănescu) şi un concert al Orchestrei „Ate­neura“, dirijată de Horia Andreescu- Rucărean. Solişti, oboistul Radu Chişu şi violistul Vladimir Mendel­sohn. Comentariul concertului: Gri­­gore Constantinescu. Festivalul liceelor Şi Sîmbătă şi dumi­nica, cei mai buni e­­levi din şcolile şi li­ceele de artă (din Bucureşti, Braşov, Constanţa, Giurgiu şi Tulcea) s-au con­fruntat intr-o com­petiţie de mare an­vergură , ediţia 1973 a Festivalului artis­tic — faza pe zonă. In cadrul progra­mului de sîmbătă, Liceul de muzică „George Enescu“ ne-a oferit un con­cert variat, de înal­tă ţinută artistică, susţinut de o pleiadă de valoroşi inter­preţi din tinăra ge­neraţie — mulţi din­tre ei cunoscuţi de­ja publicului melo­man din diferite concerte prezentate la Ateneul tineretu­lui sau la Ateneul român, Mihai Ro­­maşcanu, clasa a VlII-a (prof. Cons­tantin Pace), a inter­pretat, la marimba­­fon, Dans ţărănesc de C. Dumitrescu . Daniela Vlădescu, a­­nul ti­m­eolo voce (prof. Mafia Ro­­maşcanu­), a redat cu sensibilitate liedul „Tu m-ai uitat“ la George Enescu şi alte din opera „Freischütz“ de We­ber , trioul I Steluţa Radu (anul III — pian), Anda Petra­ şcolilor de viol (anul IV — vi­oară), Cristian Flo­­rea (anul III — vio­loncel), a susţinut, cu mult temperament şi forţă expresivă, un program com­plex­­ Trio, partea a II-a, de Carmen Pe­tra, Trio în do mi­nor op. 1, nr. 3, p. I de Beethoven; corul mixt (dirijat de prof. Florica A­­vramescu); corul de voci (dirijat de prof. Lucia Pop), ca şi orchestra simfonică (dirijor: prof. Ion Drăcea), şi ceilalţi solişti instrumentişti, au oferit spectatori­lor un program re­prezentativ din re­pertoriul universal şi din creaţia muzi­cală naţională. Tinerii interpreţi de la Liceul de mu­zică nr. 1 şi-au pre­zentat, ieri, „cartea de vizită“ in festi­val, susţinînd, cu virtuozitate şi talent un program variat care a trezit interes. Corul de voci egale, alcătuit din 120 de elevi ai claselor II-IV (dirijat de prof. Ana Ionescu Motora) a prezentat­­ „Drag pămint românesc" de T. Popa, „Româna­­şului îi place” de D. I. Chiriac, Melodie de G. Enescu şi artă „Marşul gloriei" din opera Aida de Ver-­­­di; orchestra de mu­zică populară (elevi din clasele VII-XII) a interpretat „Hora mărţişorului“ de Grigoraş Dinicu, şi o piesa de concert; cvartetul de coarde (dirijat de prof. Ráz­ván Cernát) a redat, intr-o gamă subtilă de nuanţe, Cvartetul vn la minor, p. I da Schubert. Şi ceilalţi solişti instrumentişti: pia­nişti, violoncelişti, suflători, violonişti — de la şcolile ge­nerale de muzică şi arte plastice — s-au afirmat,­ în cadrul festivalului, ca au­tentice talente mu­zicale. ★ In cadrul Festiva­lului republican al şcolilor de artă, ta­lentaţii penelului ex­pun, in sala „Kalin­­derű" alterica lu­crări de pictură, scu­ptură, grafică, ceramică, feronerie, textile etc. In gene­ral, exponatele sunt lucrări expresive, care ■denotă preocu­parea acestor şcoli şi licee pentru pregăti­rea unor complexe personalităţi artisti­ce. Ileana Barbu (Urmare din pag. I) nemijlocit«. Ara mers în mij­locul muncitorilor, elevilor, ţă­ranilor cooperatori, militarilor, studenţilor... Le cunosc Intr-o oarecare măsură opţiunile. Ci­titorii de literatură iau în se­rios, în adevăratul înţeles al cuvintului, creaţia. Mi-aduc a­­minte că unul cunoscut pro­zator i s-a pus, de către un elev de la o şcoală profesio­nală, o întrebare de genul a­­cesta­­ ce se va întîmpîa în volumul al doilea cu erou! principal din primul volum al unei cărţi ? Viitorul muncitor citise atent volumul Intîi, că el discuta cu scriitorul în depli­nă cunoştinţă de cauză, Est* sigur că, urmărind destinul «­roului pînă la un punct, er* interesat de urmare, ştia că personajul va evolua într-un fel sau altul. Este sigur, de asemenea, că el Însuţi, Sector avizat, Întrevedea eltrva solu­ţii, însă — Imi aduc aminte exact —­ el n-a făcut nici un fel de presupuneri. L-a între­bat pa autor, pentru că — a gindit — el a plăsmuit per­sonajul şi el îi va cerulUi­e destinul. Eroul literar este conside­rat de către cititori drept un om viu. Pentru scriitor, aceas­tă optică reprezintă un nepre­ţuit, un sincer elogiu. Scriito­rul, cunoscând imperativele majore ale creaţiei, interpre­ting viaţa, dă la iveală oameni vii, transfigurează sentimente adevărate. Cititorul pune tot mai rar întrebări de soiul a­­cesta I ce a vrut autorul *­ spună în poezia cutare, în nu­vela cutare ? Este acesta un semn sigur al maturităţii ce­lui pe care-l numim în mod obişnuit consumator de artă Un semn că el nu vede înăun­trul operei un cifru pe car* l-ar deţine în primul rînd eu­.­­ fcr •* trebuie tradusă dintr-o limbă in aceeaşi limbă. Scriitorul, prezentîndu-şi creaţia (frag­mentar, prin forţa împrejură­rilor legate de Întâlnirile la care ne referim), nu şi-o ex­plică ! Dincolo de textul poe­mului, nuvelei, romanului, au­torul nu mai are — într-un anume fel — nimic de spus. Creaţia se impune prin ea În­săşi sau nu se impune deloc, întâlnirile directe dintre autor şi cititor au totuşi alt rost. .Profitul* cel mai substanţial din această confruntare apar­ţine scriitorului. El află reac­ţia vie a celor ce-l ascultă. Este o reacţie care nu se poa­te să nu-l dea de gîndit. Tot­deauna cititorul, referindu-se la imperativele creaţiei ltera­re, face trimiteri la viaţă. Are el dreptate când procedează astfel ? Indiferent de nuanţe­le pe care le angajează stabi­lirea valorii estetice a operei, este clar că raportarea crea­ţiei la viaţă rămîne un crite­riu de neînlocuit. în­­legătură cu acest aspect, G. Călinescu­ arăta că „o literatură realistă nu se poate întemeia decât pe­rgaiul din viaţă în esenţa şi fluenţa lui dialectică.“ Şi ma­rele critic preciza că­­realul ca obiect al creaţiei rug e o for­mulă simplistă, ci un dat de mare complexitate şi subtili­tate. Alt semn sigur al maturi­tăţii cititorului de literatură este modul cum pune proble­ma accesibilităţii. El cere sim­plitate expresiei artistice, dar nu refuză profunzimile, vrea să înţeleagă, dar — ceea ce e foarte important — face efort In acest sens. Acestui efort scriitorul trebuie să-i răspun­dă printr-un gest complemen­tar I să se apropie de cititor, de omul zilelor noastre, pen­tru a-i cunoaşte aspiraţiile, sensibilitatea lui vie, opţiunile fundamentale. Int Uniri cu 5­6 m ■ B m n ■ H Iii m mi a m m ■ 9 B ■ BJ, Bl d REFLECTOR • Cint&reat* Angst* Similes va pleca Intr-un turneu în U.R.S.S., împreună cu formaţia Savoy.­­ Filmul românesc „Nun,ta «« piatră*, realizat tre Mircea Verdin şi Dan Piţa, a participat, la San Remo, la „Festivalul internaţio­nal al filmului de autor“. • C­ntăreţii Mircea Florian ?• Olimpia Panelu vor participa la un festival de muzică uşoară , Cehoslovacia. *­ In oraşul sovietic Vokuta­r se joacă cu succes piesa lui AS. Mi­­rodan, „Celebrul 70S“. • „Sftatul Mitică Blajton“ şi „Opinia publică“ de Aurel Ba­­ranga vor apărea in editura „Van­ghelista“ din Milano. • Ludovic Spiess a Înregistrat, la casa de discuri „Gramex“ din Angisa, opera „Năpasta“ de Sa­­bin Drăgoi. Partenera lui este Eugenia Moldoveanu. • Camil Petrescu va fi prezent pe scena Teatrului Naţional cu piesa „Dona Diana, comedie in gustul Renaşterii în 10 tablouri după Moreto“. Spectacolul se repetă în regia actorului Victor Moldovan, avî­nd o distribuţie dublă : C. Bărbulescu şi Virgil Popovici, Damian Crîşmaru şi George Mqtpţ. Mtihai FfttHIR­­i Ma­rian Hudac, Adela Mărculescu şi Florina Cercei, Eva Pătrăşcenu şi Catiţa Ispas, Diţiona Pope­scu şi Tamara Creţulescu. Scenografia, G. Bedros ; costume, Elena Io­nescu. • Regizorul Ion Cgjar repetă la Teatrul flg Comedie piesa lu­i Ben Johnson, „Vulpime“. In dis­tribuţie, Mircea Şentilici (Volpo­­ne), Ion Lucian, Cornel vulpe, Mihai Păludescu, Aurel Giurub­ia şi alţii. 9 La Teatrul de satiră din So­fia, regizorul Lucian Giurchescu, avind colaborarea scenografică a lul Dan Nem­ţeanu, pune în scenă piesa Iul Brecht, „Soldatul Svejk“. m a ts * I» Golea M » » a a \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\W SIMBĂTĂŞl DUMINICĂ, Bucureştenii, prezenţi b\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\m^^ pe şantierele primăverii Tinereţea — cu braţele 4 W B mu 0 W mcarcate de lumina (Urmare din pag. I) să-l sorbim, acum, şi peste ani, din potirele florilor de măr şi de cireş, din căuşul frunzelor, de nuc, din bo­găţia florilor de tei. Şi am văzut multe culori, pretutindeni, şi am vă­zut multă lumină In ochii lor, ai ce­lor mai tineri cetăţeni al oraşului , pionierii şi uteciştii. I-am Intllnlt în parcul Kiseleff, parc de bună tradiţie al Bucureştiului, pe cel de la Şcoala generală nr. 11. Am Intllnit elevi de la Grupul şcolar Auto — aproape 350 — lucrlnd le curăţirea terenuri­lor, la săpat şi greblat — pe şos. Ol­teniţei. I-am aflat pe elevii de la Grupul şcolar construcţii Mihai Bra­­vu — şi erau peste 600 — lucrlnd pe bd. Ion Şulea. Sau, pe bd. Brîncovea­­nu tineri de la Şcoala profesională U.M.G.B. La Baza sportivă Panteli­­mon II lucrau uteciştii de la urm­ele „23 August“, „Electroaparataj", F.M.U.A.B. Mii de pionieri şi utecişti au lucrat, ieri, cu entuziasm, pe şantierele pri­măverii, ale tinereţii continue a ora­şului. Parcul Brăncuşi in febra înnoirilor ••• Chemrlie grădini Cheiurile Dîmboviţei erau frumoase. Nu atît prin sălciile pletoase, prin lia­nele sau obişnuiţii arbuşti, cît prin in­candescenţa elanului cu care sute fie ce­­tiţţeni din sectorul 8 greblau şi curăţau taluzurile, dînd ierbii putinţa să-şi etabu­leze verdele crud primăvâratic. Sîmbătă şi duminică au fost plantaţi, aici, sute de arbori, 500 de liane şi 600 de arbuşti, pe o distanţă de aproape 4 km. — Avem­ ocazia să oferim Încă o pro­bă asupra felului cum ştim să ne gos­podărim oraşul, pe care-l vrem cit mai frumos, ne spunea Eugen Dîrîău. Iar Viorela Percruţ, secretară a Comi­tetului U.T.C. de la Liceul „Gheorghe Lá­zar“, adăuga că organizaţia de tineret a şcolii va solicita ca porţiunea de cheiuri dintre Podul M­­ihai Vodă şi Podul Elef­­terie, aproximativ 1 km, să fie reparti­zată liceului, pentru a fi întreţinută şi înfrumuseţată continuu, mai ales dacă vor primi sprijinul Consiliului popular al sectorului 6, care să le pună la dis­poziţie unelte, arbori, arbuşti şi răsaduri de flori. „Pentru că — adăuga V. Petruţ — vrem să facem o grădină din cheiurile Dîmboviţei !“. Liviu Nistor Fruntaşi! confirmă ora 7:30. Cer senin, un soare care pro­mite pentru mai tîr­­ziu multe grade în „plus“. In Vatra Lu­minoasă, unul dintre cele mai vechi car­tiere... noi, este o animaţie puţin obiş­nuită pentru o dimi­neaţă de duminică. Sute de cetăţeni, înarmaţi cu hîrleţe şi lopeţi, amenajea­ză peluze, sapă gropi pentru plantarea po­milor fructiferi şi decorativi. Intilnesc un bătrîn — peste 65 de ani — care „ţine pasul“ cu cei­lalţi, consecvent. Se numeşte Cernea Ion şi locuieşte pe stra­da Victor Manu. Ş­— Cum merge trea­­­ba ? — Bine. Trebuie să meargă bine. Ieri du­­pă-amiază am ame­najat peluzele de pe mijlocul străzii, până la stadionul „23 Au­gust“. Azi, lucrăm în jurul blocurilor. Ca un argint viu, deputatul Dumitru Gheorghe, din cir­cumscripţia electora­lă nr. 96 a sectorului 3, se perindă din­­tr-un loc în altul. E mulţumit. Oamenii au răspuns cu promp­titudine la această acţiune civică. — Nu i-am numă­rat, dar cred că sunt peste 500 cetăţeni din circumscripţia noas­tră, care au contri­buit azi la înfrumu­seţarea cartierului. Ştiam că circum­scripţiile 89 şi 96, au fost declarate frunta­şe pe sectorul 3, in anul 1972. Ştiam că la ultimele acţiuni — de deszăpezire sau de curăţenie — se si­tuaseră, de aseme­nea, în­ primele rîn­­duri, in mare măsură şi datorită eforturilor deputaţilor Dumitru Constantinescu şi Du­mitru Gheorghe. Lar­ga participare din a­­ceastă duminică nu făcea altceva decit să le confirme „sta­tutul“ de fruntaşe. A. Octavian Salariați ai uzinei„Semănătoarea" — in plină activitate in cartierul Drumul Taberei Şoseaua litoralului... ...sau cu nomenclatura sa obişnuită , şoseaua Colentina, era, simbotă şi duminică, cuprinsă de visul frumos al exploziei verdelui crud, căruia nu­meroşi cetăţeni îi dăruiau alte­­zeci, mii poate, de arbori ornamentali şi pomi fructiferi, pe care îi sădeau de-a lungul acestui drum al vacanţelor noastre... V-aţi imaginat vreodată „şoseaua litoralului“ dominată de seme­­ţia plopilor tremurători şi invadată de gingăşia şi de poezia unor arbori cu nume desprinse parcă din basm : ciclonia, spireea, filadesco ? „Dorinţa noastră este să plantăm cu­ mai mulţi pomi, chiar în primăvara aceasta — ne spunea tov. Gheorghe Iosif, unul dintre sutele de locatari ai acestui cartier intîlniţi ieri la acţiunea de plantare a arborilor şi a arbuştilor or­namentali. Peste puţin timp, această arteră va fi de nerecunoscut !“... Ion Holt 300 de elevi, pionieri de la Şcoala din comuna Mogoşoaia au ieşit ieri, in de­taşamente ale entuziasmului, la grebla­tul spaţiilor verzi, la curăţatul pomilor, la săpatul peluzelor de trandafiri. „Fie­care elev va planta în curtea sa cîte doi pomi fructiferi« — ne-a spus directorul şcolii, tov. Stejar Voievozeanu. Iată-i la amenajarea viitoarelor peluze din faţa şcolii. Io comunele suburbane Se pregăteşte rodul livezilor Dincolo de abarenta linişte din comuna Magaşonia, desluşeai lim­pede ritmul faimiliar şi discret al muncii. In fiecare grădină, în fie­care curte de gospodar, pomilor fructiferi li se făcea „toaleta de primăvară“. Mii­­de puieţi de caişi, pruni, piersici şi vişini s-au adău­gat in livezi, premim şi de-a lungul şoselei Bucureşti—Tirgovişte, Ungă care sătenii au mai plantat şi fire de liane sau au semănat gazonul peluzei, pe o suprafaţă de peste 10 mii metri pătraţi. Tot sîmbătă şi duminică, aproape 800 de cetăţeni, tineri sau in vîrstă, au continuat acţiunea de curăţare a parcului şi pădurii Mogoşoaia. Vremea frumoasă ne aşteaptă, iar noi o folosim azi, pentru ca mîine să putem rosti „poftiţi, primăvară“! — ne spunea Alexandru Oţetaru. ..In comuna Otopeni, oamenii lu­crau de-a lungul străzilor sau prin grădini. In aşteptarea­­puieţilor de pomi fructiferi, pentru care a optat fiecare familie sau colectiv de stra­dă, erau pregătite locaşurile. Pînă duminică după-amiază, femeile, virstnicii, tinerii au pregătit totul pentru plantarea a 2 000 de caişi, piersici, meri şi pruni. Intre timp, membrii C.A.P. au lucrat la arat in livezi, dar mai ales pe cele 25 ha cu pomi fructiferi ale coopera­tivei. N. Livescu Filarmonica „George En­escu" şi Liceul „Mihai X­iteazul“ organizează mîine, ora 20, în Ateneul român, un concert coral sub genericul „Soarta muzicii, în şcoală se hotărăşte", o­­ferit de corul Liceului „Mihai Vitea­zul“, distins cu premiul unu­i la con­cursurile naţionale ale cercurilor şcolare din 1960 şi 1972. Dirijează prof. Valeria N­ica-Chiriţă. In pro­gram, lucrări de D. G. Kiriac, I. D. Chirescu, Gavriil Musicescu, Sabin Drăgoi, Gheorghe Danga, Nelu Io­ne­scu, Mircea Neagu, Constantin Arvinte, Emil Lerescu, Ion Nicorei­­m, Gheorghe Pascu, Beethoven, Mendtlssohn-Bartholdy, Dunaevtki, La pian, Martha Joja, o­ferindu-ne un „mozaic muzical", cum se con­­semnează in programul ds sală.* Teatrul »C. Y£U nase**, no InvitA, as fapt, la ceea ce regizorii din afara divertismentului numesc concert­­spectacol. Putem afirma cft „Jos palăria“, este un concert substanţial, „de autor“* faciltind amatorilor muririi uşoare o confruntare cu universul melodie a­ unuia dintre prestigioşii compozitori al genului­­ George Grigoriu. în cele pttte douizeci de cintec d­in primă audiţie, compozitorul îşi dezvăluie nu doar diversitatea tematică, ci şi inventivitatea metod­ica, dezinvoltura cu care abordează o varietate de ritmuri, calităţile de orchestrator. Concertul lui George Gri­­goriu (in care includem şi muzica pentru cuplete, interaiezzo-urile dintre numere) este elaborat cu Pr*ft"­ferinţă pentru melodia amplă, generoasă, continuum cu recunoscut talent bunele tradiţii ale muzicii u­­şoare româneşti. ... Dar, cum spuneam, „Jos pălăria“ este şi un spec­tacol latin­co-umoris­c, intrucît cuprinde şi un reper­toriu de cuplele, scrise de Angel Grigoritt, Romeo Iorgulescu, Cornel Constantinescu. Autorii textelor au legat momentele olinico-satirice, inspirate din actua­litatea cotidiană, printr-un dublu laitmotiv : „Jos pălăria !“ — subliniind consemnarea faptelor şi ati­tudinilor ce fac cinste bucureştenilor şi „Pălăria la loc — semnificind reprobarea unor atitudini ce contravin eticii şi echităţii socialiste. Dacă n-am aplaudat unele texte neconvingătoare, declarative, sau cuplete In care o tematică chiar generoasă nu a fost suficient valorificată in retorta actului artistic („Gripaţii“, „MD? Pătlăgică“), cel puţin trei momente ni s-au părut remarcabile. Ne referim la reuşitul cuplet muzical „Scara B“ (ironizând dificultatea găsirii unei adrese în unele din noile cartiere, datorită imperfecţiunilor de nomenclatură), care prilejuieşte lui Nicu Cons­tantin o apreciată realizare Interpretativă , de ase­menea, la „Doamnele Sans-Gene“, spiritual dialog satiric vizind diverse aspecte ale vieţii cotidiene, totodată un real succes a cuplului Nicu Constantin Şt At. Lulescu ! In sfirşit, la „Acuzatoarea“, în care Didi Ionescu, cu molipsitoare vivacitate şi nedezmin­ţită artă de a rosti cupletul, cucereşte binemeritate aplauze. înainte de a vorbi despre Interpreţii cântecelor, am dori să remarcăm că regizorul Eiţu Fălticineanu a gă­sit formula adecvată de a crea o simbioză între con­ Jos pălăria“ cert şi partea satirică, obţinind un­­spectacol unitar. Pentru a pune in valoare muzica, totodată pe solişti, regizorul a creat fiecăruia exte un mic, dar nu ne­semnificativ show, argumentat cu elemente de balet, realizate ingenios şi în notă cu melodiile, de core­graful Sandy Feyer. Am apreciat din nou glasul cald şi seriozitatea profesională a lui Luigi Ionescu ,­­ re­marcabila creştere calitativă înregistrată de Cristian Popescu, mai ales în ce priveşte ţinuta scenică, sobră, dar degajată (amuzant momentul său actoricesc imi­­tînd un dialog intaginar spiritual între Dem. Rădules­­cu şi To­ma Caragiu) , in ce pr­iveşte evoluţia Corinel Chiţ­iac, ne-a bucurat să descoperim o mai mare va­rietate a mijloacelor de expresie. în fine, o atracţie a spectacolului : cuplul popularilor cîntăreţi de muzică populară Ion Dolănescu — Maria Ciobanu, apărînd şi în postura de interpreţi de muzică uşoară- Ahabii — mai ales Dolănescu, printr-un greu de descifrat far­mec al inocenţei — şi-a­ reafirmat pe scena Teatrului „C. Tănase“ arta de a trece rampa. In plus, George Grigoriu le-a compus cîntece frumoase, la care ei au adăugat cîteva piese de rezistenţă din repertoriul fol­cloric. încheind, nu putem trece peste aportul orchestrei, condusă cu mină sigură de Gelu Solomonescu, nici peste ambianţa agreabilă realizată de scenograful Puţu Ganea. Dar putem trece peste apariţiile corecte, cam de serviciu, ale unor Interpreţi ca Ana Petria, N. Dinică, Dan Ivănescu, Ana Ciobanu. Despre debutan­­tul-student George Nicolescu, descoperit şi lansat de George Grigoriu, deocamdată să notăm că dispune de o voce generoasă* E. Comarnescu Premiera de la Teatrul „C. Tănase“ O postură inedit* : ctotȘreț! «te muzică populară to­­terpretimî muzică ușoară... Premise ale orientării profesionale (Urmare din pag. I) sibilităţile reale ale copiilor, nu-i în­drumă în mod conştient către aceia profesii sau meserii pe care le vor putea realmente practica. Nu este destul să doreşti să devii arhitect, intelectual. Pentru realizarea acestei dorinţe ai nevoie de vocaţie, de cu­noştinţe temeinice, de capacitate in­­trolectuală. Or, mai întîlnim elevi mediocri, chiar slab pregătiţi la ma­tematică, fizică, chimie, care îşi lea­gă idealurile de profesii pe care nu le vor putea îmbrăţişa. De aici, din insuficienta autocunoaştere, auto­apreciere, se nasc decepţiile, ratările de mai tîrziu. în acest sens, rolul hotărîrii îl are familia, cu puterea Sa de influenţă şi înm­urire asupra copi­lului. Sînt încă destui părinţi care îşi investesc în copii visele, speran­ţele proprii, care le imprimă profe­siunea îndrăgită de taţi, de exemplu, prefigurînd viitorul copiilor cum ar dori să fie, fără a ţine seama ce poate copilul lor in realitate. In consecinţă, aprecierile asupra copi­lului sunt deformate, părintele nu sesizează disponibilităţile autentice ale copilului, pretinzîndu-i eforturi pe care nu-i în stare să le realizeze. — Am un copil în clasa a X-a — spunca tipograful DUMITRU CRÎN­­GARIU. E mai şubred, are unele probleme de sănătate, dar, la absol­vire, va trebui să se integreze in muncă. Ce meserii ar fi pe măsura capacităţii lui ? Spre ce aş putea să-i îndrept ? — Sunt numeroase întreprinderi care angajează absolvenţi ai şcolii generale pentru a se califica intr-o meserie sau alta — intervine ing. TEODOR LUNGU, de la întreprin­derea de piele sintetică. Şi fabrica noastră va avea nevoie de forţă de muncă — avind în vedere dinamica dezvoltării sale viitoare. Dar azi, orice tînăr care vizează încadrarea în întreprinderea noastră trebuie să posede un bagaj superior de cunoş­tinţe, să aibă unele deprinderi prac­tice dobîndite din anii de şcoală. In dialogul pe tema răspunderii familii»! jientru integrarea fiociopro­fesională a­ elevului, şi-au spus pă­rerea şi alţi părinţi, interesaţi — poate cei mai interesaţi — în orientarea cit mai raţională şi efi­cientă a propriilor copii. A reieşit cu claritate că întrebarea iniţială „ce trebuie să devină copilul meu ?“ este legată indisolubil de aceea „ce tre­buie să facă fiul meu pentru a de­veni ceva ?“. Iar răspunsul este unul singur: să muncească, să înveţe cu rîvnă. Noi manuale pentru elevi şi studenţi Recent, în Editura didactică şi pedagogică au apărut noi manuale universitare, ca şi lucrări de litera­tură pedagogică, metodică şi de in­teres general. Astfel, studenţii vor putea intra în posesia manualelor „Arta actorului“ ediţia a II-a, Fito­­patologia, Teoria statisticii sociale. Printre lucrările pedagogice, recent apărute, amintim : „Elevii trebuie în­văţaţi cum să înveţe" (Caiete de pe­dagogie modernă nr. 4), „Pedagogia preşcolară“ (manual pentru liceele pedagogice de educatoare), , M­etodica predării limbii române la clasele I—IV“ (Manual pentru liceele peda­gogice). Salutară iniţiativa I.T.B. de a crea o legătură directă de trans­port intre Gara Basarab şi car­tierul Drumul Taberei, respectiv, platforma industrială Ghencea, (autobuzul 105). Numeroşi nave­tişti — şi nu numai ei — au acum posibilitatea de a se deplasa cu mai multă uşurinţă către locurile lor de muncă. Pînă aici, totul bine. Iată însă că, dacă vrei să foloseşti serviciile autobuzului 105 în sens invers, adică din Drumul Taberei spre Gara Basarab lucrurile iau o în­torsătură cu totul neaşteptată. Urcîndu-te, tot în autobuzul 105, poţi ajunge nu la Gara Basarab, „195“, incetra­n­ d­... la Piaţa Scinteii. Aceasta, deoarece, autobuzele liniei 105 se îndreaptă din cartierul Drumul Taberei către două direcţii dife­rite : Piaţa Scinteii sau Gara Ba­sarab. Este adevărat că pe tăbli­ţele indicatoare sunt prevăzute di­recţiile către care se îndreaptă fiecare autobuz in parte. Numai că, nu toată lumea citeşte aceste tăbliţe, ci se orientează doar după numărul autobuzului, fapt ce pri­lejuieşte nu puţine încurcături... Oare nu s-ar putea ca aceste autobuze să poarte numere diferi­te, eliminîndu-se astfel o perma­nentă sursă de neplăceri pentru călători ? /JOCfa azi — Ascultă, ziua păcălelilor a fost ieri / —­ Şi ce preten­ţii ai? Pentru dumneata să ţi­nem deschis şi duminica? «

Next