Informatia Bucureştiului, aprilie 1973 (Anul 20, nr. 6093-6116)
1973-04-02 / nr. 6093
Pag.a 2-aINFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI MFORMÁT!f! Nici nu s-au terminat bine întrecerile din grupa B, a Campionatului mondial de hochei, că s-a şi dat startul în grupa de elită A. Micul ecran ne va aduce, ca de obicei, la domiciliu, faze fierbinţi din disputele aşilor. Precizări în legătură cu transmisiile din săptămina aceasta ne oferă redacţia sportivă a Televiziunii I .,Găzduite de Palatul sporturilor din Moscova — cu 14 000 locuri — întrecerile grupei A, la care participă formaţiile Cehoslovaciei, Finlandei, R.F. Germania, Poloniei, Suediei şi U.R.S.S., debutează astăzi cu meciul dintre Suedia şi Cehoslovacia, pe care-l vom transmite în direct, la ora 15,45 Urmează, joi da la 22,35, înregistrarea primului meci dintre Cehoslovacia şi U.R.S.S. şi duminică, de la 15,45, înregistrarea ultimei reprize a meciului Suedia — U.R.S.S. întrecerile vor continua «SptS mîna viitoare". • AUREL GIROVEANU DESPRE ClNTECUL SAPTANH Cintecul acestei stptimlnt — „Ţara mea cu viers de foc" aparţine compozitorului Aurel Giroveanu. Motiv pentru care am solicitat autorului amănunte I — Am scris această melodie cu bucurie, a? zice. Pentru că am avut la dispoziţie un text de o bună ţinută poetică, aparţinlnd lui Hary Negrin. — Colaboraţi de mult cu el? — Doar de vreo... 30 de ani! A fost cel mai constant dintre cei peste 160 de textieri pe versurile cărora am scris pină acum. — Sâ revenim la cintec. Cu! l-aţi Încredinţat ? — Unui „sextet" compus de Anca Agemolu, Ana Lăcătuşu, Acvilina Severin, Valy Manolache, Luigi Ionescu şi Corina Chiriac. — Un singur bărbat printre cîntăreţe... — Da. Datorită tentei de gingăşie a textului, adecvată mai mult cintăreţelor. Vă asigur însă că Luigi va constitui o foarte plăcută surpriză pentru toată lumea. Regret doar că nu s-au putut face mai multe negative de orchestră, în situaţia aceasta unii dintre interpreţi fiind nevoiţi să facă eforturi. • REVISTĂ LITERAR-ARTISTICA Constant atractivă, revista literar-artistică deasră-seară, ne propune un editorial de Eugen Barbu („Cine sunt eroii cărţilor noastre“), o cronică literară semnată de Şerban Cioculescu şi „Portretul unui absent" — Miron Radu Paraschivescu (un fin», de Constanţa Burca). Azi, 1a ora 19, în incinte librărie! „ Mihail Sadoveanu“, din bd Magheru nr. 6, are loc întîlnirea publicului cu Gheorghe Eminescu, nepot de frate al marelui poet, prilejuită de apariţia monografiei sale ».Napoleon Bonaparte“. Prezintă acad. Al. Graur, directorul general al Editurii Academiei, și prof. univ. dr. docent Augustă» 55. N. Po p. i* „Omagiu muncii“ la scena Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra" va avea loc azi, ora 16:30, un spectacol dedicat fruntaşilor în întrecerea socialistă. La această manifestare — organizată de Consiliul sindicatelor din sectorul 6 — îşi dau concursul: ansamblul „Balada“, orchestra „Ciocirlia", soliştii Angela Moldovan şi Ion Cristoreanu, instrumentiştii Ion Milu (taragot), Tony Iordache (ţambal), N. Turciţu (acordeon), Tudor Pană (vioară), Stanciu Simion (nai), precum şi artişti ai Teatrului „Bulandra" şi ai Teatrului de operetă — Aurelia Sorescu, Lucia Roic şi Eugen Fînăţeanu, Viorica Verbiţchi, Sergiu Cioiu — orchestra de muzică uşoară a Casei de cultură a sectorului 8 (solişti : Doina Stănescu, Mirabela Dauer, George Enache, Marius Iorga şi... Fărâmiţă Lambru). Prezintă : actorul Paul Sava. 0 Clubul prietenilor muzicii prezintă mâine, ora 16 (la magazinul MUZICA, din calea Victoriei nr. 41), un recital susţinut de basul Gheorghe Pănescu (la pian, Alina Pănescu) şi un concert al Orchestrei „Ateneura“, dirijată de Horia Andreescu- Rucărean. Solişti, oboistul Radu Chişu şi violistul Vladimir Mendelsohn. Comentariul concertului: Grigore Constantinescu. Festivalul liceelor Şi Sîmbătă şi duminica, cei mai buni elevi din şcolile şi liceele de artă (din Bucureşti, Braşov, Constanţa, Giurgiu şi Tulcea) s-au confruntat intr-o competiţie de mare anvergură , ediţia 1973 a Festivalului artistic — faza pe zonă. In cadrul programului de sîmbătă, Liceul de muzică „George Enescu“ ne-a oferit un concert variat, de înaltă ţinută artistică, susţinut de o pleiadă de valoroşi interpreţi din tinăra generaţie — mulţi dintre ei cunoscuţi deja publicului meloman din diferite concerte prezentate la Ateneul tineretului sau la Ateneul român, Mihai Romaşcanu, clasa a VlII-a (prof. Constantin Pace), a interpretat, la marimbafon, Dans ţărănesc de C. Dumitrescu . Daniela Vlădescu, anul timeolo voce (prof. Mafia Romaşcanu), a redat cu sensibilitate liedul „Tu m-ai uitat“ la George Enescu şi alte din opera „Freischütz“ de Weber , trioul I Steluţa Radu (anul III — pian), Anda Petra şcolilor de viol (anul IV — vioară), Cristian Florea (anul III — violoncel), a susţinut, cu mult temperament şi forţă expresivă, un program complex Trio, partea a II-a, de Carmen Petra, Trio în do minor op. 1, nr. 3, p. I de Beethoven; corul mixt (dirijat de prof. Florica Avramescu); corul de voci (dirijat de prof. Lucia Pop), ca şi orchestra simfonică (dirijor: prof. Ion Drăcea), şi ceilalţi solişti instrumentişti, au oferit spectatorilor un program reprezentativ din repertoriul universal şi din creaţia muzicală naţională. Tinerii interpreţi de la Liceul de muzică nr. 1 şi-au prezentat, ieri, „cartea de vizită“ in festival, susţinînd, cu virtuozitate şi talent un program variat care a trezit interes. Corul de voci egale, alcătuit din 120 de elevi ai claselor II-IV (dirijat de prof. Ana Ionescu Motora) a prezentat „Drag pămint românesc" de T. Popa, „Românaşului îi place” de D. I. Chiriac, Melodie de G. Enescu şi artă „Marşul gloriei" din opera Aida de Ver-di; orchestra de muzică populară (elevi din clasele VII-XII) a interpretat „Hora mărţişorului“ de Grigoraş Dinicu, şi o piesa de concert; cvartetul de coarde (dirijat de prof. Rázván Cernát) a redat, intr-o gamă subtilă de nuanţe, Cvartetul vn la minor, p. I da Schubert. Şi ceilalţi solişti instrumentişti: pianişti, violoncelişti, suflători, violonişti — de la şcolile generale de muzică şi arte plastice — s-au afirmat, în cadrul festivalului, ca autentice talente muzicale. ★ In cadrul Festivalului republican al şcolilor de artă, talentaţii penelului expun, in sala „Kalinderű" alterica lucrări de pictură, scuptură, grafică, ceramică, feronerie, textile etc. In general, exponatele sunt lucrări expresive, care ■denotă preocuparea acestor şcoli şi licee pentru pregătirea unor complexe personalităţi artistice. Ileana Barbu (Urmare din pag. I) nemijlocit«. Ara mers în mijlocul muncitorilor, elevilor, ţăranilor cooperatori, militarilor, studenţilor... Le cunosc Intr-o oarecare măsură opţiunile. Cititorii de literatură iau în serios, în adevăratul înţeles al cuvintului, creaţia. Mi-aduc aminte că unul cunoscut prozator i s-a pus, de către un elev de la o şcoală profesională, o întrebare de genul acesta ce se va întîmpîa în volumul al doilea cu erou! principal din primul volum al unei cărţi ? Viitorul muncitor citise atent volumul Intîi, că el discuta cu scriitorul în deplină cunoştinţă de cauză, Est* sigur că, urmărind destinul «roului pînă la un punct, er* interesat de urmare, ştia că personajul va evolua într-un fel sau altul. Este sigur, de asemenea, că el Însuţi, Sector avizat, Întrevedea eltrva soluţii, însă — Imi aduc aminte exact — el n-a făcut nici un fel de presupuneri. L-a întrebat pa autor, pentru că — a gindit — el a plăsmuit personajul şi el îi va cerulUie destinul. Eroul literar este considerat de către cititori drept un om viu. Pentru scriitor, această optică reprezintă un nepreţuit, un sincer elogiu. Scriitorul, cunoscând imperativele majore ale creaţiei, interpreting viaţa, dă la iveală oameni vii, transfigurează sentimente adevărate. Cititorul pune tot mai rar întrebări de soiul acesta I ce a vrut autorul * spună în poezia cutare, în nuvela cutare ? Este acesta un semn sigur al maturităţii celui pe care-l numim în mod obişnuit consumator de artă Un semn că el nu vede înăuntrul operei un cifru pe car* l-ar deţine în primul rînd eu. fcr •* trebuie tradusă dintr-o limbă in aceeaşi limbă. Scriitorul, prezentîndu-şi creaţia (fragmentar, prin forţa împrejurărilor legate de Întâlnirile la care ne referim), nu şi-o explică ! Dincolo de textul poemului, nuvelei, romanului, autorul nu mai are — într-un anume fel — nimic de spus. Creaţia se impune prin ea Însăşi sau nu se impune deloc, întâlnirile directe dintre autor şi cititor au totuşi alt rost. .Profitul* cel mai substanţial din această confruntare aparţine scriitorului. El află reacţia vie a celor ce-l ascultă. Este o reacţie care nu se poate să nu-l dea de gîndit. Totdeauna cititorul, referindu-se la imperativele creaţiei lterare, face trimiteri la viaţă. Are el dreptate când procedează astfel ? Indiferent de nuanţele pe care le angajează stabilirea valorii estetice a operei, este clar că raportarea creaţiei la viaţă rămîne un criteriu de neînlocuit. înlegătură cu acest aspect, G. Călinescu arăta că „o literatură realistă nu se poate întemeia decât pergaiul din viaţă în esenţa şi fluenţa lui dialectică.“ Şi marele critic preciza cărealul ca obiect al creaţiei rug e o formulă simplistă, ci un dat de mare complexitate şi subtilitate. Alt semn sigur al maturităţii cititorului de literatură este modul cum pune problema accesibilităţii. El cere simplitate expresiei artistice, dar nu refuză profunzimile, vrea să înţeleagă, dar — ceea ce e foarte important — face efort In acest sens. Acestui efort scriitorul trebuie să-i răspundă printr-un gest complementar I să se apropie de cititor, de omul zilelor noastre, pentru a-i cunoaşte aspiraţiile, sensibilitatea lui vie, opţiunile fundamentale. Int Uniri cu 56 m ■ B m n ■ H Iii m mi a m m ■ 9 B ■ BJ, Bl d REFLECTOR • Cint&reat* Angst* Similes va pleca Intr-un turneu în U.R.S.S., împreună cu formaţia Savoy. Filmul românesc „Nun,ta «« piatră*, realizat tre Mircea Verdin şi Dan Piţa, a participat, la San Remo, la „Festivalul internaţional al filmului de autor“. • Cntăreţii Mircea Florian ?• Olimpia Panelu vor participa la un festival de muzică uşoară , Cehoslovacia. * In oraşul sovietic Vokutar se joacă cu succes piesa lui AS. Mirodan, „Celebrul 70S“. • „Sftatul Mitică Blajton“ şi „Opinia publică“ de Aurel Baranga vor apărea in editura „Vanghelista“ din Milano. • Ludovic Spiess a Înregistrat, la casa de discuri „Gramex“ din Angisa, opera „Năpasta“ de Sabin Drăgoi. Partenera lui este Eugenia Moldoveanu. • Camil Petrescu va fi prezent pe scena Teatrului Naţional cu piesa „Dona Diana, comedie in gustul Renaşterii în 10 tablouri după Moreto“. Spectacolul se repetă în regia actorului Victor Moldovan, avînd o distribuţie dublă : C. Bărbulescu şi Virgil Popovici, Damian Crîşmaru şi George Mqtpţ. Mtihai FfttHIRi Marian Hudac, Adela Mărculescu şi Florina Cercei, Eva Pătrăşcenu şi Catiţa Ispas, Diţiona Popescu şi Tamara Creţulescu. Scenografia, G. Bedros ; costume, Elena Ionescu. • Regizorul Ion Cgjar repetă la Teatrul flg Comedie piesa lui Ben Johnson, „Vulpime“. In distribuţie, Mircea Şentilici (Volpone), Ion Lucian, Cornel vulpe, Mihai Păludescu, Aurel Giurubia şi alţii. 9 La Teatrul de satiră din Sofia, regizorul Lucian Giurchescu, avind colaborarea scenografică a lul Dan Nemţeanu, pune în scenă piesa Iul Brecht, „Soldatul Svejk“. m a ts * I» Golea M » » a a \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\W SIMBĂTĂŞl DUMINICĂ, Bucureştenii, prezenţi b\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\m^^ pe şantierele primăverii Tinereţea — cu braţele 4 W B mu 0 W mcarcate de lumina (Urmare din pag. I) să-l sorbim, acum, şi peste ani, din potirele florilor de măr şi de cireş, din căuşul frunzelor, de nuc, din bogăţia florilor de tei. Şi am văzut multe culori, pretutindeni, şi am văzut multă lumină In ochii lor, ai celor mai tineri cetăţeni al oraşului , pionierii şi uteciştii. I-am Intllnlt în parcul Kiseleff, parc de bună tradiţie al Bucureştiului, pe cel de la Şcoala generală nr. 11. Am Intllnit elevi de la Grupul şcolar Auto — aproape 350 — lucrlnd le curăţirea terenurilor, la săpat şi greblat — pe şos. Olteniţei. I-am aflat pe elevii de la Grupul şcolar construcţii Mihai Bravu — şi erau peste 600 — lucrlnd pe bd. Ion Şulea. Sau, pe bd. Brîncoveanu tineri de la Şcoala profesională U.M.G.B. La Baza sportivă Pantelimon II lucrau uteciştii de la urmele „23 August“, „Electroaparataj", F.M.U.A.B. Mii de pionieri şi utecişti au lucrat, ieri, cu entuziasm, pe şantierele primăverii, ale tinereţii continue a oraşului. Parcul Brăncuşi in febra înnoirilor ••• Chemrlie grădini Cheiurile Dîmboviţei erau frumoase. Nu atît prin sălciile pletoase, prin lianele sau obişnuiţii arbuşti, cît prin incandescenţa elanului cu care sute fie cetiţţeni din sectorul 8 greblau şi curăţau taluzurile, dînd ierbii putinţa să-şi etabuleze verdele crud primăvâratic. Sîmbătă şi duminică au fost plantaţi, aici, sute de arbori, 500 de liane şi 600 de arbuşti, pe o distanţă de aproape 4 km. — Avem ocazia să oferim Încă o probă asupra felului cum ştim să ne gospodărim oraşul, pe care-l vrem cit mai frumos, ne spunea Eugen Dîrîău. Iar Viorela Percruţ, secretară a Comitetului U.T.C. de la Liceul „Gheorghe Lázar“, adăuga că organizaţia de tineret a şcolii va solicita ca porţiunea de cheiuri dintre Podul Mihai Vodă şi Podul Elefterie, aproximativ 1 km, să fie repartizată liceului, pentru a fi întreţinută şi înfrumuseţată continuu, mai ales dacă vor primi sprijinul Consiliului popular al sectorului 6, care să le pună la dispoziţie unelte, arbori, arbuşti şi răsaduri de flori. „Pentru că — adăuga V. Petruţ — vrem să facem o grădină din cheiurile Dîmboviţei !“. Liviu Nistor Fruntaşi! confirmă ora 7:30. Cer senin, un soare care promite pentru mai tîrziu multe grade în „plus“. In Vatra Luminoasă, unul dintre cele mai vechi cartiere... noi, este o animaţie puţin obişnuită pentru o dimineaţă de duminică. Sute de cetăţeni, înarmaţi cu hîrleţe şi lopeţi, amenajează peluze, sapă gropi pentru plantarea pomilor fructiferi şi decorativi. Intilnesc un bătrîn — peste 65 de ani — care „ţine pasul“ cu ceilalţi, consecvent. Se numeşte Cernea Ion şi locuieşte pe strada Victor Manu. Ş— Cum merge treaba ? — Bine. Trebuie să meargă bine. Ieri după-amiază am amenajat peluzele de pe mijlocul străzii, până la stadionul „23 August“. Azi, lucrăm în jurul blocurilor. Ca un argint viu, deputatul Dumitru Gheorghe, din circumscripţia electorală nr. 96 a sectorului 3, se perindă dintr-un loc în altul. E mulţumit. Oamenii au răspuns cu promptitudine la această acţiune civică. — Nu i-am numărat, dar cred că sunt peste 500 cetăţeni din circumscripţia noastră, care au contribuit azi la înfrumuseţarea cartierului. Ştiam că circumscripţiile 89 şi 96, au fost declarate fruntaşe pe sectorul 3, in anul 1972. Ştiam că la ultimele acţiuni — de deszăpezire sau de curăţenie — se situaseră, de asemenea, în primele rînduri, in mare măsură şi datorită eforturilor deputaţilor Dumitru Constantinescu şi Dumitru Gheorghe. Larga participare din această duminică nu făcea altceva decit să le confirme „statutul“ de fruntaşe. A. Octavian Salariați ai uzinei„Semănătoarea" — in plină activitate in cartierul Drumul Taberei Şoseaua litoralului... ...sau cu nomenclatura sa obişnuită , şoseaua Colentina, era, simbotă şi duminică, cuprinsă de visul frumos al exploziei verdelui crud, căruia numeroşi cetăţeni îi dăruiau altezeci, mii poate, de arbori ornamentali şi pomi fructiferi, pe care îi sădeau de-a lungul acestui drum al vacanţelor noastre... V-aţi imaginat vreodată „şoseaua litoralului“ dominată de semeţia plopilor tremurători şi invadată de gingăşia şi de poezia unor arbori cu nume desprinse parcă din basm : ciclonia, spireea, filadesco ? „Dorinţa noastră este să plantăm cu mai mulţi pomi, chiar în primăvara aceasta — ne spunea tov. Gheorghe Iosif, unul dintre sutele de locatari ai acestui cartier intîlniţi ieri la acţiunea de plantare a arborilor şi a arbuştilor ornamentali. Peste puţin timp, această arteră va fi de nerecunoscut !“... Ion Holt 300 de elevi, pionieri de la Şcoala din comuna Mogoşoaia au ieşit ieri, in detaşamente ale entuziasmului, la greblatul spaţiilor verzi, la curăţatul pomilor, la săpatul peluzelor de trandafiri. „Fiecare elev va planta în curtea sa cîte doi pomi fructiferi« — ne-a spus directorul şcolii, tov. Stejar Voievozeanu. Iată-i la amenajarea viitoarelor peluze din faţa şcolii. Io comunele suburbane Se pregăteşte rodul livezilor Dincolo de abarenta linişte din comuna Magaşonia, desluşeai limpede ritmul faimiliar şi discret al muncii. In fiecare grădină, în fiecare curte de gospodar, pomilor fructiferi li se făcea „toaleta de primăvară“. Miide puieţi de caişi, pruni, piersici şi vişini s-au adăugat in livezi, premim şi de-a lungul şoselei Bucureşti—Tirgovişte, Ungă care sătenii au mai plantat şi fire de liane sau au semănat gazonul peluzei, pe o suprafaţă de peste 10 mii metri pătraţi. Tot sîmbătă şi duminică, aproape 800 de cetăţeni, tineri sau in vîrstă, au continuat acţiunea de curăţare a parcului şi pădurii Mogoşoaia. Vremea frumoasă ne aşteaptă, iar noi o folosim azi, pentru ca mîine să putem rosti „poftiţi, primăvară“! — ne spunea Alexandru Oţetaru. ..In comuna Otopeni, oamenii lucrau de-a lungul străzilor sau prin grădini. In aşteptareapuieţilor de pomi fructiferi, pentru care a optat fiecare familie sau colectiv de stradă, erau pregătite locaşurile. Pînă duminică după-amiază, femeile, virstnicii, tinerii au pregătit totul pentru plantarea a 2 000 de caişi, piersici, meri şi pruni. Intre timp, membrii C.A.P. au lucrat la arat in livezi, dar mai ales pe cele 25 ha cu pomi fructiferi ale cooperativei. N. Livescu Filarmonica „George Enescu" şi Liceul „Mihai Xiteazul“ organizează mîine, ora 20, în Ateneul român, un concert coral sub genericul „Soarta muzicii, în şcoală se hotărăşte", oferit de corul Liceului „Mihai Viteazul“, distins cu premiul unui la concursurile naţionale ale cercurilor şcolare din 1960 şi 1972. Dirijează prof. Valeria Nica-Chiriţă. In program, lucrări de D. G. Kiriac, I. D. Chirescu, Gavriil Musicescu, Sabin Drăgoi, Gheorghe Danga, Nelu Ionescu, Mircea Neagu, Constantin Arvinte, Emil Lerescu, Ion Nicoreim, Gheorghe Pascu, Beethoven, Mendtlssohn-Bartholdy, Dunaevtki, La pian, Martha Joja, oferindu-ne un „mozaic muzical", cum se consemnează in programul ds sală.* Teatrul »C. Y£U nase**, no InvitA, as fapt, la ceea ce regizorii din afara divertismentului numesc concertspectacol. Putem afirma cft „Jos palăria“, este un concert substanţial, „de autor“* faciltind amatorilor muririi uşoare o confruntare cu universul melodie a unuia dintre prestigioşii compozitori al genului George Grigoriu. în cele pttte douizeci de cintec din primă audiţie, compozitorul îşi dezvăluie nu doar diversitatea tematică, ci şi inventivitatea metodica, dezinvoltura cu care abordează o varietate de ritmuri, calităţile de orchestrator. Concertul lui George Grigoriu (in care includem şi muzica pentru cuplete, interaiezzo-urile dintre numere) este elaborat cu Pr*ft"ferinţă pentru melodia amplă, generoasă, continuum cu recunoscut talent bunele tradiţii ale muzicii uşoare româneşti. ... Dar, cum spuneam, „Jos pălăria“ este şi un spectacol latinco-umorisc, intrucît cuprinde şi un repertoriu de cuplele, scrise de Angel Grigoritt, Romeo Iorgulescu, Cornel Constantinescu. Autorii textelor au legat momentele olinico-satirice, inspirate din actualitatea cotidiană, printr-un dublu laitmotiv : „Jos pălăria !“ — subliniind consemnarea faptelor şi atitudinilor ce fac cinste bucureştenilor şi „Pălăria la loc — semnificind reprobarea unor atitudini ce contravin eticii şi echităţii socialiste. Dacă n-am aplaudat unele texte neconvingătoare, declarative, sau cuplete In care o tematică chiar generoasă nu a fost suficient valorificată in retorta actului artistic („Gripaţii“, „MD? Pătlăgică“), cel puţin trei momente ni s-au părut remarcabile. Ne referim la reuşitul cuplet muzical „Scara B“ (ironizând dificultatea găsirii unei adrese în unele din noile cartiere, datorită imperfecţiunilor de nomenclatură), care prilejuieşte lui Nicu Constantin o apreciată realizare Interpretativă , de asemenea, la „Doamnele Sans-Gene“, spiritual dialog satiric vizind diverse aspecte ale vieţii cotidiene, totodată un real succes a cuplului Nicu Constantin Şt At. Lulescu ! In sfirşit, la „Acuzatoarea“, în care Didi Ionescu, cu molipsitoare vivacitate şi nedezminţită artă de a rosti cupletul, cucereşte binemeritate aplauze. înainte de a vorbi despre Interpreţii cântecelor, am dori să remarcăm că regizorul Eiţu Fălticineanu a găsit formula adecvată de a crea o simbioză între con Jos pălăria“ cert şi partea satirică, obţinind unspectacol unitar. Pentru a pune in valoare muzica, totodată pe solişti, regizorul a creat fiecăruia exte un mic, dar nu nesemnificativ show, argumentat cu elemente de balet, realizate ingenios şi în notă cu melodiile, de coregraful Sandy Feyer. Am apreciat din nou glasul cald şi seriozitatea profesională a lui Luigi Ionescu , remarcabila creştere calitativă înregistrată de Cristian Popescu, mai ales în ce priveşte ţinuta scenică, sobră, dar degajată (amuzant momentul său actoricesc imitînd un dialog intaginar spiritual între Dem. Rădulescu şi Toma Caragiu) , in ce priveşte evoluţia Corinel Chiţiac, ne-a bucurat să descoperim o mai mare varietate a mijloacelor de expresie. în fine, o atracţie a spectacolului : cuplul popularilor cîntăreţi de muzică populară Ion Dolănescu — Maria Ciobanu, apărînd şi în postura de interpreţi de muzică uşoară- Ahabii — mai ales Dolănescu, printr-un greu de descifrat farmec al inocenţei — şi-a reafirmat pe scena Teatrului „C. Tănase“ arta de a trece rampa. In plus, George Grigoriu le-a compus cîntece frumoase, la care ei au adăugat cîteva piese de rezistenţă din repertoriul folcloric. încheind, nu putem trece peste aportul orchestrei, condusă cu mină sigură de Gelu Solomonescu, nici peste ambianţa agreabilă realizată de scenograful Puţu Ganea. Dar putem trece peste apariţiile corecte, cam de serviciu, ale unor Interpreţi ca Ana Petria, N. Dinică, Dan Ivănescu, Ana Ciobanu. Despre debutantul-student George Nicolescu, descoperit şi lansat de George Grigoriu, deocamdată să notăm că dispune de o voce generoasă* E. Comarnescu Premiera de la Teatrul „C. Tănase“ O postură inedit* : ctotȘreț! «te muzică populară toterpretimî muzică ușoară... Premise ale orientării profesionale (Urmare din pag. I) sibilităţile reale ale copiilor, nu-i îndrumă în mod conştient către aceia profesii sau meserii pe care le vor putea realmente practica. Nu este destul să doreşti să devii arhitect, intelectual. Pentru realizarea acestei dorinţe ai nevoie de vocaţie, de cunoştinţe temeinice, de capacitate introlectuală. Or, mai întîlnim elevi mediocri, chiar slab pregătiţi la matematică, fizică, chimie, care îşi leagă idealurile de profesii pe care nu le vor putea îmbrăţişa. De aici, din insuficienta autocunoaştere, autoapreciere, se nasc decepţiile, ratările de mai tîrziu. în acest sens, rolul hotărîrii îl are familia, cu puterea Sa de influenţă şi înmurire asupra copilului. Sînt încă destui părinţi care îşi investesc în copii visele, speranţele proprii, care le imprimă profesiunea îndrăgită de taţi, de exemplu, prefigurînd viitorul copiilor cum ar dori să fie, fără a ţine seama ce poate copilul lor in realitate. In consecinţă, aprecierile asupra copilului sunt deformate, părintele nu sesizează disponibilităţile autentice ale copilului, pretinzîndu-i eforturi pe care nu-i în stare să le realizeze. — Am un copil în clasa a X-a — spunca tipograful DUMITRU CRÎNGARIU. E mai şubred, are unele probleme de sănătate, dar, la absolvire, va trebui să se integreze in muncă. Ce meserii ar fi pe măsura capacităţii lui ? Spre ce aş putea să-i îndrept ? — Sunt numeroase întreprinderi care angajează absolvenţi ai şcolii generale pentru a se califica intr-o meserie sau alta — intervine ing. TEODOR LUNGU, de la întreprinderea de piele sintetică. Şi fabrica noastră va avea nevoie de forţă de muncă — avind în vedere dinamica dezvoltării sale viitoare. Dar azi, orice tînăr care vizează încadrarea în întreprinderea noastră trebuie să posede un bagaj superior de cunoştinţe, să aibă unele deprinderi practice dobîndite din anii de şcoală. In dialogul pe tema răspunderii familii»! jientru integrarea fiocioprofesională a elevului, şi-au spus părerea şi alţi părinţi, interesaţi — poate cei mai interesaţi — în orientarea cit mai raţională şi eficientă a propriilor copii. A reieşit cu claritate că întrebarea iniţială „ce trebuie să devină copilul meu ?“ este legată indisolubil de aceea „ce trebuie să facă fiul meu pentru a deveni ceva ?“. Iar răspunsul este unul singur: să muncească, să înveţe cu rîvnă. Noi manuale pentru elevi şi studenţi Recent, în Editura didactică şi pedagogică au apărut noi manuale universitare, ca şi lucrări de literatură pedagogică, metodică şi de interes general. Astfel, studenţii vor putea intra în posesia manualelor „Arta actorului“ ediţia a II-a, Fitopatologia, Teoria statisticii sociale. Printre lucrările pedagogice, recent apărute, amintim : „Elevii trebuie învăţaţi cum să înveţe" (Caiete de pedagogie modernă nr. 4), „Pedagogia preşcolară“ (manual pentru liceele pedagogice de educatoare), , Metodica predării limbii române la clasele I—IV“ (Manual pentru liceele pedagogice). Salutară iniţiativa I.T.B. de a crea o legătură directă de transport intre Gara Basarab şi cartierul Drumul Taberei, respectiv, platforma industrială Ghencea, (autobuzul 105). Numeroşi navetişti — şi nu numai ei — au acum posibilitatea de a se deplasa cu mai multă uşurinţă către locurile lor de muncă. Pînă aici, totul bine. Iată însă că, dacă vrei să foloseşti serviciile autobuzului 105 în sens invers, adică din Drumul Taberei spre Gara Basarab lucrurile iau o întorsătură cu totul neaşteptată. Urcîndu-te, tot în autobuzul 105, poţi ajunge nu la Gara Basarab, „195“, incetran d... la Piaţa Scinteii. Aceasta, deoarece, autobuzele liniei 105 se îndreaptă din cartierul Drumul Taberei către două direcţii diferite : Piaţa Scinteii sau Gara Basarab. Este adevărat că pe tăbliţele indicatoare sunt prevăzute direcţiile către care se îndreaptă fiecare autobuz in parte. Numai că, nu toată lumea citeşte aceste tăbliţe, ci se orientează doar după numărul autobuzului, fapt ce prilejuieşte nu puţine încurcături... Oare nu s-ar putea ca aceste autobuze să poarte numere diferite, eliminîndu-se astfel o permanentă sursă de neplăceri pentru călători ? /JOCfa azi — Ascultă, ziua păcălelilor a fost ieri / — Şi ce pretenţii ai? Pentru dumneata să ţinem deschis şi duminica? «