Informatia Bucureştiului, aprilie 1973 (Anul 20, nr. 6093-6116)

1973-04-02 / nr. 6093

4 PAGINI 30 BANI Luni 2 aprilie 1973 Anul XX­­ Nr. 6093 PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! ....IUBI­RI IWWMMMIWMMMMW—W———B INFORMA­ŢI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI I Ofensiva , inteligente i­ ată-ne, aşadar, dincolo de pra­gul celui de-al doilea trimestru al anului. Şi aceasta în condi­ţia in care ne-am adjudecat un me­ritoriu bilanţ, in ciuda restriştii me­teorologice a unui mai mult decit capricios debut de primăvară. Astăzi, este drept, nu suntem­ încă în măsură să cunoaştem dimensiunea exactă a realizărilor industriei bucureştene — geneza cifrelor sintetice îşi are legile ei şi vor mai trebui să treacă o zi­­două pînă cînd se va trage linia ul­timei adunări — dar, oricum, ştim un lucru prin el însuşi deplin re­levant — numeroase unităţi (numai cele din sectorul 6 vor raporta o producţie marfă suplimentară in va­loare de 60 milioane lei) au con­semnat la principalii indicatori nive­luri superioare prevederilor de plan. Evident, un fapt cu cele mai pro­funde semnificaţii. Căci, ceea ce ilus­trează consecvenţa împlinirilor noas­tre în marea luptă cu timpul, pentru a comprima cincinalul în patru ani şi jumătate, aceste depăşiri înseamnă că angajamentul asumat — cele 52 de miliarde producţie suplimentară — prinde întocmai viaţă, pe baza unei susţinute dinamici a valorificării re­zervelor existente. Rezerve care, în ultimă instanţă, se numesc strunguri carusel şi instalaţii tehnologice com­plexe, turboagregate sau locomotive Diesel, aparatură electronică de con­trol, produse de mecanică fină, cal­culatoare; laolaltă, valori materiale de primă importanţă pentru accelerarea dezvoltării noastre economice. Şi nu vom încheia această ordine de idei, înainte de a sublinia şi o altă con­secinţă a bilanţului primului pătrar de an — tot ceea ce au înserat co­lectivele de muncă bucureştene în rodnicul capitol al autodepăşirii vine în sprijinul fructificării a noi şi noi disponibilităţi : oriunde în ţară, in uzine sau pe şantiere, pe magistralele feroviare sau pe ogoare, beneficiarii acestor livrări suplimentare va fi în măsură să-şi propulseze spre alti­tudini mai înalte propriile înfăptuiri. Primul trimestru — care de altfel în numeroase unităţi, s-a instalat în calendarul producţiei cu mult îna­inte — nu mai trăieşte însă astăzi decât prin concluziile pe care le im­pune, pentru perfecţionarea activităţii, pentru materializarea a tot ce, ca experienţă constituită, a dovedit că poate determina un cit mai bogat bilanţ semestrial. Dar tocmai în spi­ritul acestei necesităţi de perfecţio­nare, ce obiective prioritare se înscriu pe frontispiciul etapei în care am păşit ? Răspunsul la întrebare implică, in primul rînd, ideea afirmării şi mai puternice a elementelor calitative, în întreaga activitate tehnico-economică. Florin Râdulescu-Botică (Continuare in pag. a III-a) La Atelierele Centrale I.T.B. , „doctorii“ motoarelor de autobuze și tro­leibuze efectuează, in serie, tratamente complexe de însără,­toşire a acestora Interviu strict autentic ---------------------------------------------------------------------|____ ) Prezenţa şi, implicit, faptele sale puteau fi evitate ? ® Apărarea avutului obştesc — o îndatorire fundamentală. Ei au uitat-o ? 9 Eu semnez, tu contrasemnezi, el nu verifică — o altă față a formalismului, a birocratismului • Lipsa de responsabilitate nu poate fi acoperită cu vorbe • Recent, s-a descoperit că Vicenţiu Iancu, fost şef de serviciu la I.S.G.E. «Industrialimport“, a delapidat, în decurs de un an, suma de 299 019 lei, întocmise 6 dispoziţii de plată pen­tru virarea unor sume de bani din contul Întreprinderii În cel al Co­mitetului sindicatului salariaţilor şi, graţie funcţiilor de contabil şi... ca­sier al sindicatului, pe care le cu­mula, V.I. subtiliza liniştit miile de lei. In momentul arestării, mai dis­punea de 17 cecuri in alb. Putea fi prevenit acest furt 7 — Iată ideea mărturisită a interviului nostru strict autentic. În care tran­scriem exact răspunsurile primite din partea unor salariaţi care, prin indiferenţă, nerespectarea obligaţiilor de serviciu sau nepricepere — ceea ce este la fel de grav — au favorizat comiterea acestei Infracţiuni. Redacţia ! Se ştie, acum, ci V.I. a devenit salariatul întreprinderii pe baza unei false diplome de absolvent al A.S.E. Puteau­­ evitate, cu mai multă atenţie la verificarea actelor sale, prezenţa sa In unitate şi impli­cit, delapidarea de mai târziu . ŞTEFAN STAN, şeful biroului personal. Venise prin transfer de la Centrala CEC, înainte lucrase şi la Direcţia centrală de statistică. Nici acolo nu se descoperise nimic. ION PARASCHIV, şeful biroului organizarea muncii­­ Există avizul biroului personal. Eu trebuia să re­fer asupra studiilor și stagiului. Din Liviu Nistor-Livescu (Continuare in pag a IV-a) Întîlniri cu cititorii iimiiiiiiiiimiiînmiiiiiiiiiiimiiiimiiiiiii ION LOTREANU­ iimmiimmiiuiiimmiiiiiuiiiiiimmmmi Astăzi, procesul de difuziune în mase a creaţiei artistice, a valorilor spirituale în genere, cunoaşte o amplitudine de or­dinul evidenţei. Cuvîntul este scris pentru a fi citit şi în­ţeles. Iată un principiu în apa­renţă banal, în realitate plin de adevăr, demn de meditaţie perpetuă. Este relativ mai a­­nevoios să-ţi închipui care sunt reacţiile celui care în liniştea locuinţei sale citeşte o carte de versuri, un roman, o cule­gere de eseuri, dar mult mai uşor să te deplasezi la un club muncitoresc, la o casă de cul­tură, într-o sală de clasă, şi să-ţi prezinţi poemul, frag­mentul de proză etc. Întîlnirea directă a autorului de litera­tură cu cel căruia i se adre­sează este, fără nici o îndoia­lă, o experienţă utilă. Am par­ticipat, împreună cu alţi au­tori, la asemenea confruntări (Continuare In pag. a II-a) .iIofTITUTUL METEOROLOGIC COMU­NICA: Azi, la ora 8, în Bucureşti, tem­peratura aerului a fost de 6 grade Ma­xima de ieri in aer a fost de 19 grade. Iar minima din cursul nopţii de 1 grad. Timpul probabil de miine. Vremea va fi călduroasă cu cerul variabil. Vîntul va sufla în general slab. Temperatura ae­rului: minima va fi cuprinsă între 1 și 3 grade, iar maxima între 18 și 20 de grade. Prin valorificarea rezervelor interne, importante depăşiri de plan • 50 tablouri de distribuţie forţă şi automatizare, precum şi 500 tablouri în­chise — echipament suficient pentru în­zestrarea unei fabrici — a realizat, su­plimentar, in primul trimestru, colecti­vul ÎNTREPRINDERII de aparataj electric pentru construcţii.­­ O producţie globală şi marfă în va­loare de 2,8 milioane de lei a obţinut pe primul trimestru, peste sarcinile de plan, colectivul fabricii „SUVEICA“. S-au exe­cutat şi livrat astfel beneficiarilor, în avans şi suplimentar, circa 170 000 mp ţesături din fire de bumbac. U Un fructuos bilanţ raportează pe primul trimestru şi colectivul Fabricii de înnobilare de pe PLATFORMA DE INDUSTRIALIZARE A LEMNULUI PI­PERA. S-au realizat, peste plan 31000 mp plăci din p.f.l. emailate şi melami­­nate. Premise ale orientării profesionale — Sînteţi realist în aprecierea aptitudinilor copilului dv. ? — Şcolile îşi pun acut problema orientării elevilor, problema integră­rii lor socioprofesionale, abia în pragul absolvirii clasei a VlII-a sau în ultimul an de liceu. De ce abia atunci ? Nu e oare tîrziu ? Mi-am pus aceste întrebări participînd la o dezbatere desfăşurată la Şcoala generală nr. 205, la care au partici­pat numeroşi părinţi ai elevilor din clasele I—X (nu doar din clasele terminale), profesori psihologi, pro­fesori diriginţi, ingineri de la o uni­tate industrială relativ nouă, dar de natură să capteze interesul viito­rilor absolvenţi — întreprinderea de piele sintetică. — Cînd începe, de fapt, orientarea şcolară şi profesională ? — întreba un tată,­ ILIE STANCIU, ofiţer. Şi cine determină eficienţa orientării judicioase a tinerilor : familia, şcoa­la sau ceilalţi factori educaţionali ? — Deşi dobîndeşte accente mai pregnante în clasele terminale, orientarea şcolară şi profesională este o acţiune permanentă, care în­cepe din prima zi de şcoală (şi chiar mai timpuriu), îmbrăcînd forme şi conţinuturi adecvate nivelului de dezvoltare psihică şi de maturizare biologică a copilului — spunea prof. psiholog SANDA BOTEANU, de la Laboratorul interşcolar de orientare şcolară şi profesională al sectorului . Prin orientare către profesie, şcoala urmăreşte, de fapt, integrarea armonioasă şi eficientă a tinărului în viaţa socială potrivit principiului „omul potrivit la locul potrivit“. A­­ceasta presupune însă cunoaşterea temeinică a fiecărui elev (de către familie şi şcoală), sub raportul do­rinţelor şi idealurilor care-l animă sub aspectul posibilităţilor sale — în­ţelegând prin aceasta cunoştinţe, ap­titudini, deprinderi. Procesul de cu­noaştere a elevului este de lungă durată. Şi, de bună seamă, la el concură toţi factorii educaţionali, dar familia are cea mai mare influenţă, rolul hotărîtor. Familia este primul exemplu oferit copilului, locul în care se pregăteşte pentru relaţiile interpersonale (convieţuind cu cei­lalţi membri ai familiei), unde se rea­lizează, intr-un proces continuu, so­cializarea copilului. — Unii părinţi ne întreabă în ce constă pregătirea psiho-socială a co­pilului in familie în vederea integră­rii sale socioprofesionale — spunea prof. MIHAELA OPREA, director adjunct al şcolii. Cu alte cuvinte, ce trebuie să ştie un părinte, ce tre­buie să facă familia în această pri­vinţă ? De multe ori familia nu a­­nalizează cu destulă obiectivitate po­­ liedrici Barbu (Continuare in pag. a II-a) Recolta oceanică şi... măiestria culinară • Traulerele aduc peşte mult, ştiţi să-l preparaţi ? • Bogat conţinut proteic • Dacă n-ar fi „năvoadele“ rutinei şi diletantismului • Cum se face decongelarea ? Mările şi oceanele lumii sunt stră­bătute şi „scormonite“ de nenumă­rate vase special amenajate, care procură un aliment cu pondere spo­rită în hrana oamenilor — peştele. Socotim necesar să subliniem că, din cele peste 60 de milioane de tone pescuite, anual, în întreaga lume, cir­ca 70 la sută 11 reprezintă peştele oceanic. Flotila noastră de traulere pescuieşte mari cantităţi de cod, cambulă, biban de mare, macrouri, stavrizi, crap, heck şi alte specii ma­rine. Dacă în 1969 s-au desfăcut 48 000 tone, în prezent cantităţile sunt de cîteva ori mai mari. Eugen Eftimiu (Continuare în pag. a III-a) Cursuri postuniversitare • Incepînd de astăzi, la Academia de studii economice se desfășoară o serie de patru cursuri postuniversi­tare (prima convocare) d­intre 2—7 aprilie cursurile de Analiza modele­lor și Metode de prognoză la Facul­tatea de cibernetică economică, Opti­mizări în aprovizionarea tehnico-ma­­terială la Facultatea de economie a producţiei, iar între 2—23 aprilie cursul de Ergonomie, la aceeaşi fa­cultate. • Intre 2—30 aprilie a.c., la Fa­cultatea de filozofie (Universitate) se desfăşoară cursuri postuniversitare de Ergonomie şi de Sociologie. Un curs de Pedagogie (primul ciclu) se va ţine­ la aceeaşi facultate, între 6—20 aprilie. 1 BUN VENIT PREŞEDINTELUI REPUBLICII DEMOCRATICE SUDAN, GAAFAR MOHAMMED NIMEIRY! Astăzi soseşte la Bucureşti preşedintele Republicii Democratice Sudan, Gaafar Mohammed Nimeiry, împreună cu soţia, Ruseina Nimeiry, care, la invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, va face o vizită oficială in ţara noastră. Inscriindu-se în cursul ascendent al relaţiilor dintre ţările noas­tre, vizita preşedintelui Nimeiry marchează un moment important în dezvoltarea colaborării prieteneşti, reciproc avantajoase, contribuind la afirmarea năzuinţe­lor de pace şi înţelegere care animă cele două popoare. Gaafar Moha­mmed Nimeiry s-a născut la 1 ianuarie 1930, în localitatea Om­­durr­an, de lîngă capitala ţării, Khartum, într-o familie de inte­lectuali. După ab­solvirea, în anul 1952, a Acade­miei Militare din Khartum, se con­sacră carierei mi­litare. Pentru ideile sale nova­­toare și spiritul său critic a fost transferat în di­verse garnizoane, iar în anul 1957, exclus provizoriu din armată. După lovitura de stat militară a mareșalului Ab­­bad, a fost rein­tegrat în arma­tă, sub presiunea corpului ofiţeri­lor, şi transferat la Juba, în sudul ţării, iar după aproape trei ani este rechemat la Khartum. La 21 octombrie 1964 participă împreu­nă cu batalionul garnizoanei din Khartum, al cărui comandant era, la revolta populară care a răsturnat re­gimul mareşalului Abbad. în mai 1969, Gaafar Mohammed Nimeiry devine general-maior şi ocupă funcţia de preşedinte al Con­siliului Revoluţiei, comandant-şef al forţelor armate sudaneze, deţinînd, totodată, şi portofoliul apărării, iar de la 28 octombrie 1989 a devenit şi prim-ministru, în urma unei hotă­­rîri a Consiliului Revoluţiei. Consiliul Revoluţiei îl numeşte, în 1971, pe Gaafar Mohammed Ni­meiry, şef al statului. La 12 octom­brie 1971 este instalat oficial în înalta funcţie de preşedinte al Re­publicii Democratice Sudan, în urma unui referendum naţional. De ase­menea, în calitatea sa de şef al sta­tului, Gaafar Mohammed Ni­meiry este şi preşedinte al Comite­tului Central al Uniunii Socialiste Sudaneze. Preşedintele Nimeiry a făcut cu­noscută hotărîrea guvernului său de a depune­­eforturi susţinute pentru dezvoltarea economică a ţării, de a înfăptui un vast program de trans­formări economice şi sociale pro­gresiste. După cum sublinia preşedintele Nimeiry, poporul sudanez, hotărît să lupte Împotriva imperialismului, să înfăptuiască progresul social, să lup­te pentru întărirea păcii, ca obiec­tiv al năzuinţelor sale, nu precupe­ţeşte nici un efort în vederea atin­gerii înaltelor sale ţeluri­ Vizita preşedintelui sudanez este aşteptată cu deosebit interes în ţara (Continuare In pag. a III-a) Astăzi, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct, de la Aeroportul Otopeni, sosirea preşedintelui Republicii Democratice Sudan, Gaafar Mohammed Nimeiry, împreună cu soţia, care, la invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu­, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, va face o vizită oficială în ţara­ noastră. Trans­misia va începe in jurul orei 15:00. iiiiiiimiiiiiiiiiniiMiiiiiMiiiiiiiiiiiiiiiMiiiimiiiMiiiim SÎMBĂTĂ ŞI DUMINICĂ MiiiiimiiMiiiiiiiiiiiiimiiimivmiiiiimimiiiiiiiim Bucureştenii, prezenţi pe şantierele primăverii­­ Patrimoniul pomicol şi floral al oraşului a fost îmbogăţit substanţial P­rimăvara bucureşteană — la care ne refeream, sim­bolic, în urmă cu două duminici, cind locuitorii Capitalei înlăturau ultimele „sechele" ale ninsorii - a fost, de astă-dată, o prezenţă efectivă in tonicul pei­saj al activităţii gospodăreşti. In ultimele două zile, cîteva sute de mii de cetăţeni au intîmpinat luna lui Prier la modul cel mai propriu cu putinţă, dăruind Ce­tăţii zîmbetul de lumină al puieţilor proaspăt răsădiţi. In toate cartierele, în vecinătatea „verticalelor" din beton şi sticlă, în parcuri şi grădini, bucureştenii — de vîrste şi profesii diferite — ţi-au dovedit, din nou, recunoscu­tul«* virtuţi riwirn mimr'mr!­cnllrlmr I#* moniului pomicol ţi floral al oraşului, la amenajarea zonelor verzi. Laolaltă cu cetăţenii — salariaţi din în­treprinderi ţi instituţii, gospodine, elevi ţi studenţi­­ la această amplă acţiune gospodărească au fost prezenţi membrii Comitetului municipal de partid, ai Comitetu­lui executiv al C.P.M.B., al birourilor comitetelor de par­tid şi comitetelor executive ale consiliilor populare de sector. Zilele acestui sil­ţit de săptămină au întregit substan­ţial rodnicul bilanţ al activităţii cetăţenilor din Capitală, angajaţi în efortul unanim de a da oraşului un chip cit mai strălucitor — chipul Primăverii. • Peste 384 000 de bucu­reşteni — locuitori ai car­tierelor, salariaţi din între­prinderi şi instituţii, elevi , studenţi — au participat, ia ultimele două zile, la acţiu­nile patriotice pentru sădi­rea pomilor fructiferi, arbo­rilor şi arbuştilor ornamen­tali, la amenajarea zonelor verzi, îngrijirea pomilor e­­xistenţi, într-un cuvînt,­­ înfrumuseţarea oraşului * In toate sectoarele, parti­cipare masivă ♦ In sectorul 4, peste 94 000 de cetă­ţeni ; în sectorul 5, aproape 84 000 ; în sectorul 7, peste 93 000 * Pe şantierele pri­măverii — prezenţi peste 1­7 000 elevi ♦ Au fost plantaţi în total peste 95 600 de pomi fructiferi, arbori şi arbuşti ♦ Cei mai mulţi pomi roditori au fost plantaţi în zonele verzi, în curţile cetăţenilor, ale întreprinderilor şi şcoli­lor din sectorul 2 — peste 7 800 şi ale sectorului 3 — aproape 7 200. In parcul Nicolae Bălcescu, elevii Şcolii generale nr. 192 spre ,,startul acţiunilor gospodăreşti Tinerii ţi-au demonstrat — pr­in cartierul Titan — caratele hărniciei Tinereţea încărcate Ne-au potopit deodată culorile, risi­­pindu-se într-o dăruire frenetică, co­pleşitoare. Unde le mai punem, ne sînt braţele încărcate de culori, atît de multe ni se zbat sub pleoape, ne lăcrimează ochii de lumină, şi vin mereu, ca păsările vin, ca stoluri imense de păsări, ni se aşază pe umeri, ne ating cu aripa pieptul, fruntea. A fost soare, mult soare, şi multă tinereţe am văzut pe arterele oraşu­lui, în parcurile, în grădinile sale, în jurul blocurilor din noile, tinerele cartiere. Mii de pionieri şi utecişti — muncitori, elevi, studenţi - au parti­cipat sîmbătă şi duminică la marea acţiune de sădire a pomilor de rod,­ ­ cu braţele de lumina arborilor, arbuştilor, la amenajarea spaţiilor verzi, pentru a da Cetăţii un spor de sănătate, de aer pur, pe care Mihai Bârbulescu (Continuare in pag. a II-a) Mugurii primăverii... informaţia V ! Coordonate sudaneze S­UDANUL: tărîm de în­tâlnire şi de convieţuire, plasat pe tropicul saha­rian, între neamuri de obîrşie arabă şi seminţii negre niloti­­ce... Orizonturi de transfer de la nisipurile veşnice spre sava­nele foşnind şi anunţînd um­bra jilavă şi vibrantă a jun­glei Ecuatorului... Meleaguri unde, în vremuri învăluite Gh. Dragoș (Continuare In pag. a III-a)

Next