Informatia Bucureştiului, septembrie 1973 (Anul 21, nr. 6220-6244)

1973-09-15 / nr. 6232

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VÅ ! INFORMA­ŢI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI I Anul XXI — nr. 6232 6 PAGINI 30 BANI Sîmbătă 15 sept. 1973 rr.­-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------­ M­emeumiuL în patru ani şi jumătate! De Ziua lor SUCCESELE METALURGIŞTILOR îi ne sărbătorim „Ziua metalurgistului" — semn al înaltei preţuiri acordate activităţii colectivelor din întreprinderile acestei ramuri de bază a economiei naţionale. Rezul­tatele pe care le raportează metalurgiştii bucureşteni, ca şi cei din întreaga ţară, dovedesc angajarea cu toate forţele şi capa­citatea creatoare a acestui harnic detaşament al clasei mun­citoare pentru îndeplinirea, sarcinilor ce le revin din hotărîrile Congresului al X-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului. A produce mai mult metal, apai ieftin şi de calitate superioară, a devenit deviza cotidiană a metalurgiştilor. In bilanţul nume­roaselor realizări obţinute în cinstea „Zilei metalurgistului", co­lectivele întreprinderilor de profil din Capitală au înscris, pînă la 10 septembrie, producţii suplimentare însumînd aproape 1100 tone laminate finite pline din oţel, 3697 tone ţevi din oţel şi în­semnate cantităţi de metal economisit. O dată cu felicitările pe care le adresăm cu prilejul sărbă­toririi zilei lor, urăm metalurgiştilor bucureşteni noi succese şi substanţiale contribuţii la sporirea producţiei de metal a ţării. ÎNTREPRINDEREA „REPUBLICA". Munca laminoriştilor ca­pătă aici, in secţia de filetaj, girul deplinei reuşite. Debut în noul an de în­­vâţâmînt BENEFICIARI — ELEVII ŞI STUDENŢII BUCUREŞ­TENI (Pagina a 3-a) Cu prilejul deschiderii noului an şcolar Pentru a asigura transportul în cît mai bune condiţiuni al elevilor şi stu­denţilor cu prilejul deschiderii noului an şcolar, Ministerul Transporturilor şi Te­­lecomunicaţiilor a luat măsura de a pune in circulaţie un număr suplimentar de trenuri si de a ataşa vagoane la cele a­­fla­te în grafic. Astfel, în zilele de 13 şi 16 septembrie vor circula garnituri par­tea a doua (dus şi întors) la următoa­rele trenuri : 103/242 Bucureşti Nord — Craiova ; 1005/1006 Bucureşti Nord — Pi­teşti ; 2015/1004 Bucureşti Nord — Cra­iova ; 153/154 Bucureşti Nord — Tirgo­­viste ; 121/104 Bucureşti Nord — Timi­şoara ; 823/828 Bucureşti Nord — Con­stanţa şi 601/622 Bucureşti Nord — Iaşi­ Trenurile personale, accelerate şi ra­pide de lung parcurs aflate in circula­ţie vor fi suplimentate cu 1—2 vagoane. IB începînd cu data ele 16 septembrie Conurile accelerate, care circulă pe dis­tanţa Bucureşti — Constanţa şi retur (prinse în mersul de vară) 841/842, 84­1/ 844 şi 845/846 se anulează. Din 23 sep­tembrie a.c. se anulează şi trenul acce­lerat 811/812. Se naşte un „oraş PANTEUMONUL Ideea acestui reportaj a pornit de la o convorbire avută ieri la Insti­tutul Proiect-Bucureşti. Interlocutorii, arhitecţii, erau bucuroşi de ceea ce s-a realizat, într-un timp record,­ pe şoseaua Pantelimon. Aici a apărut un întreg cartier de blocuri. Azi, la prima oră, am plecat „la faţa locu­lui", împreună cu tovarăşul Radu Drăgan, prim-vicepreşedinte al Co­mitetului Executiv al Consiliului popular al sectorului 3. Pe drum, aflu amănuntele de ri­goare. Planul anului 1973 prevede construcţia a 2 300 de apartamente. In anul viitor se vor înălţa 33 de blocuri, cu peste 5 000 de apartamen­te. De altfel, pentru crearea frontu­lui de lucru al anului 1974, s-au asigurat de pe acum 21 de amplasa­mente, urmînd ca alte 8 să fie eli­berate în scurtă vreme. Concomitent cu construcţiile s-a început şi mo­dernizarea şoselei, viitoarea auto­stradă Bucureşti—Constanţa. Spre est, de la­ intersecţia cu şo­s Liceul Alexandru Sahia“ or­ganizează în anul de invăţămint 1973—1974 o clasă specială de ma­tematică pentru anul II. Se pot în­scrie elevi şi de la alte licee de cultură generală, şeaua Vergului, intrăm în Panteli­­mon. Pe­­stînga şi pe dreapta, se ză­resc urmele demolărilor: case vechi, cu pereţii aproape năruiţi de lovi­tura tîrnăcopului sau a buldozerului. In altă parte, basculantele eliberea­ză locurile de moloz. Alături s-au descărcat tuburi pentru „tragerea“ conductelor de apă şi de canalizare. Iată şi blocurile. Şoseaua este pla­cată de cele numerotate de la 1 la 4. Sunt edificii cu patru nivele pre­văzute a fi gata, în primă etapă — 1973—1974 — de realizare a ansam­blului Pantelimon. De subliniat fap­tul că parterele sunt destinate spa­ţiilor comerciale, însumînd o supra­faţă utilă de peste 5 000 mp. Aici, viitorilor locuitori le vor fi puse la dispoziţie magazine alimentare cu autoservire, centre de pîine, de lap­te, de legume,fructe,­­ măcelării, far­macii, unităţi de servicii pentru populaţie etc., în total 36 de măga- Darda Popescu (Continuare în pag. a V-a)­ ­. Cooperaţia meşteşugărească răspunde cerinţelor populaţiei • Recent au fost amenajate numeroase unităţi * A­­bonamente pentru unele prestări de servicii • Stu­diu al solicitărilor populaţiei • Acţiuni pentru ridi­carea calificării cooperatorilor. Cu puţin timp în ur­mă, Consiliul municipal pentru coordonarea şi îndrumarea activităţii de aprovizionare şi presta­re de servicii pentru populaţie a analizat mo­dul în care se preocupă (Continuare în pag. a V-a) întreprinderile CPMB, cooperativele meşteşugă­reşti, celelalte unităţi, de îndeplinirea măsuri-R. Gr. Averea nemuncită şi sărăcia morală Sărăcia... cupidităţii. Cupiditatea săracă ? Ar putea părea paradoxal şi totuşi, afirmaţia de mai sus nu este deloc hazar­dată. Sigur, nici pe de­parte, nu e vorba de modestia de mijloace materiale a cupidităţii. Nil, din contră. Cupidul e un maestru recunos­cut în obţinerea or­ilen­­iei traiului său, un cam­pion în cursa lui nemo­derată după avantaje pecuniare. Şi cu toate acestea, există o mare sărăcie a cupidităţii. O paupertate pe care o conturează lipsa cinstei, lipsa demnităţii. O lucie sărăcie de conştiinţă... Cert, ei, cupizii, pose­sorii de averi nemunci­te, îşi cunosc foarte bine pasivul de... conştiinţă, îl cunosc, şi, cum în Val. Voiculescu (Continuare­­ . pag. a V-a) 4 în „contul" bunei gospodăriri 700 tone de metal Economisirea metalului constituie o preocupare permanentă a muncito­rilor, inginerilor şi tehnicienilor de la Întreprinderea „Vulcan". Pină la 1 septembrie au înscris în contul economiilor aproape 1.200 tone metal şi există condiţii ca, pină la sfirşi­­tul anului, să se economisească peste 700 tone. „Printre metodele a căror aplicare a condus la aceste economii — ne spune Iov. Marin Sora, secre­tarul comitetului de partid — se înscriu reproiectarea unor produse, îmbunătăţirea tehnologiilor de fabri­caţie, ca­­şi adoptarea unor măsuri tehnico-organizatorice adecvate in secţii şi ateliere. Numai prin tipi­zarea filtrelor de la „părţi specifice centrale“ s-au obţinut, de pildă, e­­conomii de 100 tone. D­e asemenea, prin extinderea planului de croire la diverse repere, reducerea adaosului de prelucrare şi întrebuinţarea de­şeurilor recuperabile s-au economisit peste 320 tone". --------------------------------------------------------------------­ /• INSTITUTUL METEOROLOGIC COMU­NICA : Azi, la ora 8, in Bucuresti, tem­peratura aerului a fost de 1­ grade. Maxima de ieri în­ aer a fost, de 20 grade, iar minima din cursul nopţii de­­3 grade. Ti isitul probabil de mîine . Vreme ''inimoasă dar rece noaptea şi dimineata, cînd şi cerul va fi mai mult senin. Vini slab. Temperatura minimă va oscila între 3—5 grade, iar maxima între 21—23 grade. VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN ECUADOR Încheierea Ieri după-amiază, la Palatul Na­ţional din Quito, s-au încheiat con­vorbirile oficiale dintre preşedin­tele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Ecuador, general de bri­gadă . Guillermo Rodriguez Lara. convorbirilor oficiale Preşedintele Ecuadorului inmînează preşedintelui Nicolae Ceauşescu „Marele Colan al Ordinului Naţional de Merit" Semnarea Declaraţiei solemne comune După încheierea convorbirilor oficiale la Palatul Naţional, din capitala Ecuadorului, a avut loc ieri ceremonia semnării. — de că­tre preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Ecuador, general de brigadă Guillermo Ro­driguez Lara — a Declaraţiei so­lemne comune româno-ecuadoriene. Ceremonia, care a avut loc în „Salonul galben“ al Palatului Na­ţional, a început prin citirea tex­tului Declaraţiei în limbile română şi spaniolă. A urmat apoi momentul semnă­rii acestui document de mare im­portanţă în cronica relaţiilor din­tre cele două ţări, expresie eloc­ventă a voinţei de a le dezvolta în continuare în interesul reciproc şi al cauzei colaborării internaţio­nale. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Guillermo Rodri­guez Lara ciocnesc o cupă de şampanie şi se întreţin cîteva mi­nute în mod cordial. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu adresează urarea ca între cele dou­ă ţări şi popoare să se dezvolte­ o cît mai strînsă colaborare. La rîndul său, preşedintele Lara a subliniat că Declaraţia solemnă­­comună este foarte bună şi şi-a ex­primat convingerea că ea va fi tradusă în viaţă spre binele ambe­lor popoare. La ceremonia semnării au parti­cipat tovarăşii Ion Păţan, George Macovescu, Bujor Almăşan, Mircea Maliţa, Dumitru Moianu, ambasa­dorul României în Ecuador. Din­ partea ecuadoriană au parti­cipat ministrul relaţiilor externe, Antonio Jose Lucio Paredes, şi ceilalţi membri ai guvernului. La plecarea din Palatul Naţio­nal, preşedintele Nicolae Ceauşescu a fost salutat cu căldură de popu­laţia aflată în faţa clădirii. Banchet oferit de preşedintele Nicolae Ceauşescu tovarăşa Elena Ceauşescu şi Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au oferit ieri sea­ră, în saloanele Hotelului Intercon­tinental Quito din capitala ecua­doriană, un banchet în onoarea pre­şedintelui, Republicii Ecuador, ge­neralul Guillermo Rodriguez Lara. La banchet au participat mem­brii guvernului ecuad­orian — con­traamiralul Alfredo Poveda Bur­­ba­no, ministrul de interne, Luis Guillermo Duran, ministrul edu­caţiei, general Marco Almeida Ja­­tiva, ministrul apărării, Luis More­ion, ministrul prevederilor sociale, Gustavo Jarrin Am­pudia, minis­trul resurselor naturale şi energe­tice, dr. Antonio Jose Ludio Pare­des, ministrul relaţiilor externe, Raul Maldonado Mejia, ministrul­ sănătăţii publice, Guillermo Mal­donado Lince, ministrul agricultu­rii şi zootehniei, Francisco Rosales Ramos, ministrul industriei, comer­ţului şi integrării, Rafael Rodri­guez Palacios, ministrul lucrărilor (Continuare in pag. a VI-a) Reporterii transmit de la... SECTORUL 8: Realizări gospodăreşti Săptămina aceasta au intrat in funcţiune conductele de apă potabi-­ lă de pe străzile Renaşterii şi Mi­­nervei. Au început lucrări de această natură şi în zona bd. 16 Februarie -•str. Oaşului — bd. Bucureştii Noi. Pentru cei mici, se execută finisări­le la noile localuri de grădiniţă din­ străzile Pavlov şi Comana, ce se SECTORUL 1: Piața Baneasa prin mama patriotică a cetăţenilor din cartierul Băneasa, se amenajea­ză pe str. Relizarie, pe un teren vi­(Continuare în pag. a V-a) vor inaugura prevăzută a Midia, curînd. O alta este se construi pe strada PRIN CONTRIBUŢIA TUTUROR PUTEM MENŢINE O CURĂŢENIE EXEMPLARĂ PE FIECARE STRADĂ, ÎN FIECARE CARTIER La invitaţia mai multor locuitori de pe str. Tismana, am parcurs, ieri, această frumoasă arteră de circulaţie din oraşul nostru. Ne-a impresionat plă­cut curăţenia ce domnea aici — carte de vizită a oricărui cetăţean care, respectîndu-se pe sine, respectă şi pe cei din jurul său. Altfel spus, tocmai această reciprocitate între interesele întregii colectivităţi şi cele ale fiecărui individ se reliefează şi în atitudinea cetăţenilor faţă de menţinerea curăţeniei oraşului. Dacă dorim ca fiecare stradă, fiecare cartier, să se încadreze în ambianţa generală — de frumuseţe şi bună­ gospodărire — a Cetăţii, atunci trebuie să spriinim cu toţii eforturile municipalităţii pentru întreţinerea cură­ţeniei. tmf***Z­tK0p0msm­m***­­mmm • INTRANSIGENŢA ŞI CONTINUITATE IN ASIGURAREA CURĂŢENIEI­ ­­Participăm , alături ceilalţi activişti obşteşti, de toţi cetăţenii, la aplica­rea întocmai a măsurilor Comitetului executiv al Consiliului popular muni­cipal, ne spune tov. Florica Jugureanu, preşedinta Co­misiei de femei din cartie­rul România muncitoare. A­­ve­a datoria să acţionăm permanent, pentru că, aşa cum ştie orice gospodină, curăţenia înseamnă conti­nuitate. Nu întîmplător, în popor există o sumedenie de zicale despre cei care vieţuiesc cu gunoiul „după uşă“. Oamenii au luat în­totdeauna în derîdere lipsa de hărnicie, indolenţa. Cu atît mai mult, astăzi, acest curent de opinie devine tot mai intransigent. Că interlocutoarea noas­tră are dreptate, ne-o con­firmă faptele. Artere cum sunt piaţa Coşbuc, str. Jus­tiţiei, str. Vasile Poenaru,­­ aleile dintre blocurile Hu­­muleşti — şi evident că orice enumerare este ine­rent parţială — sunt, în prezent, mult mai curate. Aşa cum afirmă cetăţenii înşişi trebuie însă să acţio­năm în continuare, cu şi mai multă eficienţă, pentru asigurarea şi păstrarea exemplară­ a curăţeniei căi­lor publice şi a spaţiilor verzi, pentru sancţionarea oricăror încălcări ale regle­mentărilor în vigoare. Sorin Helban Gheorghe Niculiţă (Continuare în pag. a V-a) Fotoreporterul a surprins pe peli­culă o imagine care se regăseşte în tot mai multe cartiere ale ora­şului , ambianţa de frumuseţe şi bun gust de pe bd. Ion Şulea. • Curăţenia presupune con­­tinuitate • Cine nu înţelege să se alinieze efortului co­mun , plăteşte • Măsuri hotărite pentru a asigura, pretutindeni, ambianţa ge­nerală — de frumuseţe şi bună gospodărire — proprie Cetăţii O O . i ului Agenda sfîrşitului de săptămînă & Duminica gospodarilor. In sectoare­le Capitalei, cetăţenii, vor participa, mii­ne,­',prin­ muncă patriotică, la ample ac­ţiuni de' înfrumuseţare a străzilor, de curăţire' şi întreţinere. Totodată se pre­gătesc plantările de toamnă ale viitoa­relor alei. Numai în sectorul 7 vor fi plantaţi. 100 00­0 de arbori şi arbuşti. Să nu uimirţi însă : fiecare dintre noi tre­buie sâ­ respecte şi să păstreze ceea ce se realizează şi constituiţi în bri­găzi. uteriştii de la „Electromagnetica“ au hotărît sâ realizeze, cu forţe proprii, construcţia unei cantine şi a unui cămin de nefam­ilişm . In curînd se va încheia amenajarea parcului Giugeşti. Mîine dimineaţă gospodarii cartierului, vor e­­fectua aici muncă patriotică la curăţirea aleilor, aranjarea spaţiilor verzi . Se lucrează intens, cu aportul cetăţenilor, la accelerarea dării în folosinţă a unei noi grădiniţe, cu orar normal, pe str. Frunzei, sectorul 3, care va avea o­­ca­pacitate de 350 de locuri .i Pe str. Ber­zei, au început lucrările de dezafectare a imobilului de la nr. 7. Noua destinaţie: Lasa pionierilor din sectorul 7 . La cea mai înaltă tensiune , la I.D.E.R. s-a marcat o depăşire la total investiţii de 15 milioane lei, iar la cele din do­meniul lucrărilor de construcţii montaj (Continuare în pag. a V-a) *\ ­..îrrVT?:H valentin silvestru Amintirea poetului Au trecut cîţiva ani buni din după amiaza aceea portocalie cînd o mie de oameni ne îngrămădeam în Sala Floreasca să-l vedem şi sâ-l ascultăm pe Pablo Neruda. Poetul cu profilul tăios şi ochii negri, cu două cute amare pe care i le trăsese pieziş, pe obraji, îndelungatul exil, a întins mina spre hartă, ne-a arătat ţinutul acela prelung de culoarea aramei şi a rostit cu glasul plin şi sonor : „lată Chile, patria mea, despre ea vă voi vorbi“. Nu auzisem niciodată un om vorbind astfel, vocea suna ca un clopot de argint în bătaia unui vînt molcom, cuvintele se legănau me­lodioase, se ridicau puternice şi coborau tandre ; poetul cînta munţii şi blestema mizeria, binecuvînta mamele cu pruncii morţi şi blestema aurul străinilor, preamărea condorii, vitejia minerilor, mireasma aspră a salpetrului şi chema zeiţa răzbunării pentru suferinţele zguduitoare ale poporului său. Nu ştiu ce se întîmplă acum cu ilustrul poet, unde îi duce mînia paşii şi ce văd ochii lui negri, ce univers de smoală şi foc va trebui să străbată iar şi cît loc mai e,­in inima lui căruntă, pentru atîta amără­ciune. Deschid însă cartea sa şi aflu, înfiorat, răspunsul la întrebarea nerostită : „De ce mă-ntrebi ce va mai fi ? / In luptă inima mi-e prinsă /„Va izbîndi poporul meu / Iară durerile de-acum / Vor fi pre­cum nişte năframe / Ce lacrimile ne vor­ strînge / Din gropile pus­tiului cel galben / Din albele, tăcutele morminte / Iar ura va sluji să întărească / Neostenitul braţ al­­ răzbunării Pină la ceasul fără de prihană / Cînd peste străzi şi uniţi azi deşarte / Poporul nostru — întreg va revărsa / Puternicile-i, proaspetele-i valuri­­"

Next